ŢESUTURILE ANIMALE

– se formează, prin procese de diferenţiere, în cursul dezvoltării embrionare

– tipuri: - epiteliale – cu rol de protecţie, secreţie sau recepţie a unor stimuli
- conjunctive – cu rol de legătură, susţinere, rezistenţă, formarea elementelor
figurate ale sângelui, depozitarea unor substanţe de rezervă
- muscular – cu rol de contracţie (componenta activă a mişcării)
- nervos – cu rol de generare şi conducere a influxului nervos

Ţesutul epitelial –nevascularizat=nu are VASE DE SANGE!!!!

– acoperă suprafaţa corpului, formând epiderma
– căptuşeşte organele interne, formând mucoase.
– tipuri:
a) de acoperire – în piele (epiderma) şi în mucoasele organelor cavitare(tubul digestiv)
- unistratificate: ex: mucoasa traheei
- pluristratificate: tes epitelial de acoperire pluristratificat pavimentos keratinizat =ex EPIDERMA =contine
KERATINA
ex mucoasa BUCALA ,mucoasa VAGINALA= FARA KERATINA
b) glandulare – format din celule secretoare care împreună cu ţesutul conjunctiv, vasele şi nervii
formează glande;
– tipuri:– glande exocrine – au canale de secreţie şi îşi varsă produsul de secreţie fie la exterior (la glandele
sebacee, sudoripare) , fie in diferite cavităţi (glande gastrice, glande intestinale,
ficat=bila, glande salivare)
– glande endocrine – lipsite de canale de secreţie, iar produşii de secreţie (hormonii) sunt eliminaţi
direct în sange (tiroida, hipofiza, suprarenale)

– glande mixte – au atât secreţie externă cât şi internă: pancreasul şi gonadele=organe reproducatoare
(testicul, ovar)
- pancreasul – prin functia endocrina produce hormonii insulina si glucagonul.
- prin functia exocrina –produce sucul pancreatic cu rol in digestie
- gonadele – ovare si testicule
- prin functia endocrina produc hormonii sexuali: testosteron si estrogen\progesteron
- prin functia exocrina –produc celulele sexuale:spermatozoizi si ovule

c) senzorial – format din celule specializate în transformarea stimulilor externi sau interni
în influx nervos
– intră în structura receptorilor de la majoritatea analizatorilor: gustativ, olfactiv

2.2. Ţesutul conjunctiv

– este vascularizat
– este format din : – celule conjunctive distanţate
– fibre (colagen, elastină, reticulină)
– substanţă fundamentală - moale
- semidură
- dură

- lichidă=fluida
– tipuri:

a) Ţesut conjunctiv moale

- lax cu rol de legătură a diferitelor părţi de organe,
- adipos =grasimecu rol de depozitare de grăsimi:hipoderm

b) Ţesut conjunctiv semidur (cartilaginos)

– nu este vascularizat;
– localizare: cartilajele embrionului, cartilajele costale, laringiene, traheea, în pavilionul urechii, epiglotă, conductul
auditiv extern; discurile intervertebrale, meniscurile articulare, ligamente;

c) Ţesut conjuctiv dur (osos)

– tipuri (după aşezarea lamelelor osoase)
– ţesut osos compact
– se află în diafiza osului lung şi la capetele=epifize (suprafaţa) oaselor scurte şi late
– ţesut osos spongios= cu gaurele =spatii=burete!!!
– se află în interiorul epifizelor oaselor lungi, în interiorul diafizei=centru=corp = oaselor scurte şi late

d) Ţesut conjuctiv fluid=Sângele

– este considerat un tip particular de ţesut conjunctiv fluid
– reprezintă 8% din greutatea corpului
– este format din
– plasmă (55% din volumul sangvin)
– conţine apă (90%), săruri minerale şi substanţe organice (10%)9%= subst organice, 1%= ioni
minerali
– rol: asigură transportul de substanţe şi comunicarea dintre diferitele ţesuturi şi organe
– elemente figurate (45% din volumul sangvin)
– produse de măduva osoasă roşie, hematogenă
– tipuri: – globule roşii (eritrocite, hematii)
– anucleate, cu formă discoidală, biconcavă
– conţin hemoglobină
!!!!!!!!!!!– rol: transportă gazele respiratorii (O2 şi CO2)
– globule albe (leucocite, limfocite)
– nucleate, cu formă diferită
– rol: în apărarea organismului (imunitate); prin fagocitoza si elaborare de anticorpi.
– trombocite (plachete sangvine)
– fragmente celulare, anucleate
– rol: coagularea sângelui (oprirea hemoragiilor/hemostază)

Ţesutul muscular

– alcătuit din celule alungite numite fibre musculare, care au capacitatea de a se contracta–deoarece contin organite
celulare specifice=miofibrile de actina si miozina.

– tipuri:
a) ţesut muscular striat scheletic:– în muşchii scheletici,-fixati pe oase.
–la microscop se vad striatii=benzi clare si intunecate
– are contracţii rapide şi voluntare
b) tesut muscular neted – în pereţii organelor interne, ai vaselor de sânge
– are contracţii lente, involuntare
c) ţesut muscular striat de tip cardiac-formeaza miocardul
 TESUTUL NERVOS
- este format din :- neuroni
- celule gliale = nevroglii
1. Neuronul = este unitatea structurala si functionala a sistemului si
tesutului nervos, capabila de excitabilitate si conductibilitate,fara
capacitate de diviziune-lipseste centrozomul.
- este constituit din :
a. -corp celular = pericarion format din :
- membrana =neurilema
- citoplasma=neuroplasma. In neuroplasma se gasesc :organite comune
si organite specifice(corpusculii Nissl si neurofibrile)
- nucleu.

b. –prelungiri :
- dendrite –prelungiri scurte, ramificate, care conduc impulsul nervos de
la periferie spre centru – aferent=cetripet
- axon -prelungire unica, lunga, care conduce impulsul nervos de la centru
spre periferie – eferent = centrifug.
Neuronul: 1.neurilema; 2. neuroplasma; 3. nucleu; 4.nucleol; 5. corpusculi Nissl; 6. neurofibrile; 7. dendrite;8.axolema;9
axoplasma;10.celule Schwann;11.teaca de mielina;12.strangulatie Ranvier; 13.teaca Henle;14.arborizatie terminala; 15. butoni terminali;
16. axon; 17. nucleul celulei Schwann; 18. membrana celulei Schwann.

La capatul terminal axonul prezinta ramificatii butonate-butoni terminali.Acestia

prezinta numeroase vezicule ce contin o substanta numita mediator chimic ,cu rol in
transmiterea impulsului nervos.
Axonul poate fi acoperit sau nu de teci : fibre amielinice si fibre mielinice.
Fibrele mielinice prezinta trei teci: - teaca de mielina , teaca Schwann , teaca
Henle.

Legaturile morfofunctionale dintre neuroni sau intre acestia si structura inervata se

numesc sinapse care au trei componente -presinaptica
- fanta sinaptica
-postsinaptica..
2. Celulele gliale=nevroglii :- sunt de 10 ori mai multe decat neuronii
-au capacitate de diviziune
-au diferite functii :- trofice –hranesc neuronii
- metabolice –fagociteaza neuronii distrusi
- de sustinere si reparatorie=de cicatrizare
- secreta mielina -celulele Schwann
-rol de izolator si de aparare al fibrelor nervoase