Dr.

Simona Mosnegutu

Sisteme organizate de materie vie formate din celule similare, cu aceleasi functii in organism sau acelasi grup de functii.

De acoperire: - simple (un strat de celule): - pavimentoase; - cubice; - cilindrice ciliate sau neciliate. - pseudostratificate: cilindrice ciliate sau neciliate; - stratificate (2 sau mai multe straturi)

Glandulare: Tip endocrin: organizat in cordoane (adenohipofiza) sau de tip folicular (tiroida); Tip exocrin: simplu (tubular, alveolar), compus (tubulo glomerular, tubulo alveolar, tubulo acinos); Tip mixt: pancreas, testicul, ovar; Senzoriale: intra in structura organelor de simt

Dupa consistenta:
moi: lax, reticulat, adipos, fibros, elastic; Semidure (cartilaginoase): hialin, elastic, fibros; Dure (osoase): compact, spongios. Dupa functie: rol trofic (tesut adipos, tesut sangvin, tesut conjunctiv lax); rol mecanic (fibros, cartilaginos, osos); Rol de depozit (adipos, osos); rol de aparare (reticulat, conjunctiv lax);

Neted; Striat; Striat de tip cardiac.

Neuronul; Nevroglia.

Acopera organismul formand epidermul; Captuseste cavitatile si conductele diferitor organe; Constituie parenchimul glandelor endocrine si exocrine; Poate avea celule turtite, poliedrice, cubice, cilindrice; Este separat de tesutul conjunctiv subiacent printr-o membrana bazala ce permite trecerea plasmei sangvine, epiteliul fiind nevascularizat

Epiteliu pavimentos simplu: endotelii (peritoneu, pericard, foite pleurale); Epiteliu cubic simplu: canale excretorii mici ale gl salivare; Epiteliu pseudostratificat: mucoasa traheei; Epiteliu stratificat pavimentos: piele, mucoasa bucala, esofagiana; Epiteliu stratificat cubic: canalele mici ale gl salivare; Epiteliu de tranzitie forma si nr de straturi de celule este variabil fct de golirea si distensia organelor: vezica urinara.

Celule diferentiate care au proprietatea de a elabora produsi specifici; Produsii rezultati sunt excretati fie la exteriorul organismului (gl exocrine gl sebacee, sudoripare), fie la interior (gl endocrine pancreas, tiroida etc).

Are 3 componente: celule conjunctive, fibre colagen, elastice, reticulare si substanta fundamentala; Celule conjunctive: fibrocite, histocite, plasmocite cel adipoase, pigmentare -, mastocite (rol coordonator al proceselor metabolice), etc. Fibrele conjunctive: colagene (sunt omogene si dispuse in fascicule), elastice (dispuse in retea), fibre de reticulina (dispuse in retea); Substanta fundamentala: substanta ce ocupa spatiul dintre fibre si celule; Dupa consistenta se impart in: tesuturi moi (conjunctiv lax, reticulat, adipos elastic), semidure (cartilaginos), dure (osos);

Tesut conj lax: are rol trofic, formeaza hipodermul, formeaza cu epiteliile unitati functionale; Tesut reticulat: in ggl limfatici, splina, ficat, mucoase respiratrii si digestive; Tesut adipos: in jurul organelor, mezenter, mediastin, hipoderm; Tesut fibros: in fasciile ce acopera muschii, derm, cornee, fir de par; Tesut elastic: in media venelor mai, ligamentul galben al vertebrelor.

Functie mecanica, rezistenta mecanica la frecare; Predomina substanta fundamentala si fibrele; Condroplaste-camarute- in care se afla condroblaste tinere, condrocite mature; Cartilajul hialin: cartilajele de crestere, articulare, nazale etc; Cartilaj elastic: pavilionul urechii, epiglota, aripile nasului; Cartilaj fibros: discurile intervertebrale.

Celula osoasa tanara - osteoblast- rol secretor, secreta oseina, osteocit in stadiul adult are rol osteogen, osteoclastele celule polinucleate, rol litic; Substanta fundamentala: are o componenta organica oseina si o componentaminerala; 2 varietati de tesut: Tesut osos compact: formeaza diafiza oaselor lungi, stratul de la suprafata al epifizelor si oaselor scurte, lama interna si externa a oaselor late; Tesut osos spongios; epifizele oaselor lungi si interiorul oaselor scurte si late.

Functie de contractie; Celula musculara este multinucleata, membrana sarcolema, citoplasma sarcolema, contine elemente comune altor celule si specifice cel musculare miofibrile; Fct de miofibrile se impart in: tesut muscular neted miofibrilele e contracta involuntar si dunt omogene, tesut muscular striat fibre cu aspect striat care se contracta voluntar, tesut muscular cardiac miofibrile striate dar care se contracta involuntar;

-Intra

in structura musculaturii tubului digesti, tractului urogenital, gl excretorii, etc; -Miofibrilele sunt omogene, fara striatii transversale; -Inervatia este asigurata de sist nervos simpatic si parasimpatic

Este constituit din celule nervoase celule inalt diferentiate morfologi- si celule gliale - nevrogliii- cu rol de sustinere, trofic, de rotectie; Neuronul: corp si prelungiri: axonul unic- si dendritele; Forme diferite; Unipolari o singura prelungire: cel cu conuri si bastonase din retina; Pseudounipolari: ggl spinali; Bipolari sau multipolari; Dupa functie: receptori- somatosenzitivi, somatomotori, motori- axonii lor sun in legatura cu organele efectoare si intercalari- fac legatura intre neuronii senzitivi si motori;

Neurilema= membrana; Neuroplasma= citoplasma;

-Intra

in constitutia muschilor scheletici, a unor viscere ca limba, farine, portiunea sup a esofagului, muchii extrinseci ai globului ocular; -Fibra musculara contine sarcolema, sarcoplasma si numerosi nuclei; -Miofibrilele sunt organite cel specifice.

Microscopic sunt o alternanta de benzi clare benzi I- si benzi intunecate_benzi A, cu rol in contractie si care dau aspectul striat al fibrei musculare; Unitatea morfofunctionala a fibrei musculare este sarcomerul; Fibrele musculare se grupeaza in fascicule primare acoperite de o teaca conjunctiva numita endomisium; Fasciculele primare se cupleaza in fascicule secundare denumite perimisium; Acestea la randul lor se grupeaza in fascicule tertiare, cuaternare formand astfel muschiul care este invelit de epimisium.

Constituit din celule nervoase neuroni, si celule gliale nevroglii cu rol de protectie nutritie si sustinere; Neuronul este format dintr-un corp ceular si 2 sau mai multe prelungiri: axoni prelungiri unice, si dendrite; Forma variabila: stelata, piramidala, sferica, etc. Fct de nr prelungirilor poate fi: unipolar (celule cu conuri si astonase din retina), pseudounipolari (ggl spinali), bipolari sau multipolari; Dupa functie pot fi receptori (somatosenzitivi, viscerosenzitivi), motori (somato si visceromotori) sau care fac legatura dintre neuronii senzitivi si cei motori.

Neurilema; Neuroplasma contine organite cel generale si organite cel specifice: corpusculii Nissl(omologii RE rugos) si neurofibrilele (neurofilamente) cu rol mecanic de sustinere si in conducerea influxului nervos; Nucleu: cele motorii si senzitive au un nucleu unic cu 1-2 nucleoli; Dendritele: receptioneaza influxul nervos; Axonul: prelungire unica, lunga. Membrana=axolema, citoplasma=axoplasma: mitocondrii neurofibrile, corpi nissl; Axolema are rol imp in transmiterea impulsului nervos; Axonul In portiunea terminala se ramifica: butoni terminalice contin vezicule cu mediatori chimici cu rol in transmiterea impulsului nervos. El conduce impulsul nervos centrifug; Pe axon se gasesc 3 teci: de mielina (inveleste ca un manson fasciculul) teaca schwann (formata din cel gliale; intre 2 cel gliale se afla stangulatiile Ranvier)- rol de protectie si trofic, teaca Henle rol in permeabilitate si rezistenta

- astrocit: caracteristic subst cenusii, situat in jurul

-

neuronului, rol trofic; oligodendroglia: are prelungiri mai putine, se afla in subst alba dar si cenusie a SN, rol in sinteza tecii de mielina; Microglia: dimensiuni mici, rol de fagocitoza