/*Tesutul muscular/*

Aspecte generale si clasificarile tesutului muscular

- Tesutul muscular este responsabil de miscarea corpului si partilor lui, pentru modificarile de
lungime sau forma a organelor interne.
- Caracterizat prin celule elongate, specializate, asezate paralel care au ca prim rol: contractia
 Interactiunea miofilamentelor este responsabila de contractia miofibrilei:
o Exista 2 tipuri de miofilamente asociate cu contractia
 Subtiri/ actina = 6 – 9 nm, fiecare filament de actina fibroasa (actina F) e
un polimer de actina globulara (actina G)
 Groase/ miozina II = 15 nm, fiecare filament alcatuit din 200-300
molecule de M II, coada moleculei Coada moleculei merge paralel, in
timp ce capul iese spre exterior, intr-un patern helicoid
 Cele 2 miofilamente ocupa mare parte din sarcoplasma
o Actina si miozina sunt prezente si in alte celule unde au rol in: citokineza,
exocitoza, migrare celulara. In celula musculara, rolul lor de baza e de a produce
lucru mecanic
- Tesutul muscular e clasificat in functie de aspectul celulelor contractile:
o Muschi striat = la MO se observa striatii paralele cu nuclei alungiti
o Muschi neted = la MO nu sunt prezente striatiile
- Muschiul striat mai poate fi subdivizat in:
o Scheletic = raspunzator de miscarea scheletului, mentinerea posturii si pozitiei
miscari oculare precise
o Striat visceral = identic morfologic cu cel scheletic, dar se gaseste pe tesut
moale: limba, faringe, partea lombara a diafragmei, esofag, rol esential in
vorbire, respiratie si inghitire
o Cardiac = in peretii inimii si la baza vaselor mari care o golesc
 Principala diferenta dintre muschiul striat scheletic si cardiac este marimea, forma si
organizarea relativa a unuia fata de celalalt
- Muschiul neted nu are striatii pentru ca filamentele nu ating o asemenea magnitudine a
organizarii, localizat in: viscere, sist. vascular, pilii erectori ai pielii, m. intrinseci ai ochiului

Muschiul scheletic

- Localizare: m. scheletici somatici, tub digestiv (cavitate bucala, faringe, sfinctel anal ext), aparat
respirator (laringe), aparat urinar (sfincter uretral/ vezical ext.), mm. din urechea medie si mm.
extrinseci ai globilor oculari
Fibra musculara:
- In muschiul scheletic fiecare fibra musculara = cel. musculara, formate prin unirea unor cel. mici =
mioblasti si dispuse paralel, pe directia miscarii
- Structura:
o Forma: poligonala (diametru 10-100 µm, in sectiune transversala), cilindrica (lunga,
capete rotunjite, neramificata, in sectiune longitudinala)
o Lungimea fibrei musculare: poate varia de la cm in muschiul croitor (35 cm)  cativa mm
in muschiul stapedius
 corelata pozitiv cu viteza de scurtare/ contractie
o Grosimea: variabila (20-100 µm), variaza chiar si in cadrul aceluiasi muschi, la nou
nascuti e relativ uniforma (7 µm)
 raportul lungime/ grosime: f. mare
  poate suferi modificari in hipertrofie de utilizare sau atrofie de repaus
o In sectiune longitudinala: celule multinucleate (20-40 nuclei/ cm lungime), cu nuclei
alungiti, heterocromatici si periferici (sub sarcoplasma), citoplasma cu striatii transversale
(alternante zone clare-zone intunecate)
o In sectiune transversala: 1-3 nuclei/ celula, nuclei rotunzi (periferici), citoplasma cu
aspect punctiform (camp Cohnheim, dat de sectionarea miofibrilelor)
- Fibrele musculare sunt solidarizate prin tesut conjunctiv:
 moduleaza contractia, vascularizatia si inervatia
 la capete, tes. conj se continua cu tendonul sau alte aranjamente de fibre de colagen
care leaga muschiul de os
 numit, in functie de relatia cu fibra musculara
 Endomisium = strat de fibre ce inconjoara fiecare fibra
 subtire: are fibre reticulare si colagen subtire, fibroblaste si macrofage
 tesut conj. lax areolar, cu capilare sangvine, nervi, fara capilare limfatice
 Perimisium = mai groasa, inconjoara un grup de fibre si formeaza un fascicul sau un
manunchi de fibre
 are vase de sange mai mari, fibre de colagen si elastice, limfatice si nervi
 realizeaza arhitectura fasciculara a muschiului: fibre musculare-> fascicul
primar-> fascicul secundar-> fascicul tertiar
 Epimisium = lama de tes. conj. dens neordonat care inconjoara mai multe fascicule si
alcatuieste muschiul
 sursele majore de sange si nervi perforeaza epimisium
 ancoreaza muschiul la fascie si de periost, tendon sau aponevroza
- Tipuri de fibre musculare:
 Caracterizate prin: viteza de contractie, rata de degradare a ATP de catre miozina II, profilul
metabolic (oxidare glicolitica, fosforilare oxidativa)
 3 tipuri de fibre musculare: rosii, albe, intermediare (o unitate motorie are fibre de un singur
timp)
 Diferentele de culoare nu sunt vizibile in H&E, dar in histochimia cu enzime oxidative:
SDH si NADH-TetRazolium(TR)  confirma existenta unor fibre diferite
 sub infl. nervoasa (factori neurotrofici)=> determinism si plasticitate
 Cele 3 tipuri de fibre musculare pot fi impartite in:
 Tipul I (oxidative lente): rosii in specimene proaspete, mitocondrii abundente (oxidare
mitocondriala), sistem TT si RS jonctional sunt slab dezvoltate (=> rasp. lent),
continut mare de mioglobina, reactioneaza intens cu SDH si NADH-TR
 Au secusa lenta, dar resistenta mare la oboseala musculara: tensiune slaba
si rata de oxidare ATP cea mai scazuta
 Prezente la maratonisti si in mm. posturali
 Tipul IIa ( fibre cu oxidare glicolitica rapida): intermediare, marime medie, multe
mitocondrii, mult glicogen, secusa rapida si rezistenta la oboseala
 Prezente la jucatori de hockey, inotatori pe distante medii
 Tipul IIb (fibre glicolitice rapide): roz deschis/ albe, putine mitocondrii, multe enzime
anaerobe + mult glicogen, secusa rapida + rezistenta slaba la oboseala (tensiune
mare),
 In comenzi rapide si miscari precise  mm. extrinseci oculari, digitali
- Ultrastructura:
 Sarcolema: sarcolema propriu-zisa (plasmalema + glicocalix) si lamina externa/ matrice
pericelulara (lama bazala + lama reticulata)
 Lamina externa: formata din lamina rara (2-5 nm, electronotransparenta, deasupra
glicocalixului), lamina densa (10 nm, are colagen V) si lamina reticulata (fibre striate
si netede si GAG)
  Lamina rara a sarcolemei propriu-zise: 9 nm, aspect trilaminat (2 straturi osmiofile +
1 strat osmiofob), are proteine transmembranare in stratul bilipidic (canale ionice de
Na+ si pompe ionice de Ca2+)
 Ectoenzime sarcolemale: au situs activ in ectodomeniul moleculei proteice
transmembranare, sunt repr. de 5-nucleotidaza, ecto-ATP-aza si adenilat-kinaza. Rol
in reglarea conc. extracelulare de ATP si adenozina (creste ADP=> agregare
plachetara=> scade adenozina=> scade O2=> creste necesarul ATP si adenozina)
 Tubii T:
o invaginatii tubulare ale sarcolemei, perpendiculare pe sarcolema
o formeaza un sistem tubular transvers (sistem T): retea intrafibrilara, care
conduce PA in apropierea RS
o localizare: jonctiunea banda I/ banda A
 Caveole: formatiuni veziculare subsarcolemale, diferite de caveolele fibrei musc.
netede, comunica cu spatiul extracelular (printr-un canal de 17 nm)
 Sarcoplasma:
 Nucleii: formeaza < 1% din vol. celular, formeaza o unitate sincitiala, dispusi
sarcolemal (mai numerosi in proximitatea placii motorii si a jonctiunii miotendinoase)
 Organite celulare comune: mitocondrii (densitate crescuta a cristelor, dispozitie
intermiofibrilara-la niv. benzii I, subsarcolemala, poli nucleari), Ap. Golgi (numeros,
perinuclear, rol in traficul de endomembrane), lizozomi (juxanucleari), RER
(neglijabil), granule de glicogen (0,5-1% din greutatea muschiului) si granule de
lipide (intermiofibrilar)
 Organite celulare specifice:
o Miofibrilele striate: 80% din vol. fibrei musculare, orientare longitudinala si dispunere in pachete
(colonete Leydig, sectiune longitudinala) sau grupuri de puncte fine (campuri Cohneim, sectiune
transversala)
 se extind pe intreaga lungime a fibrei musculare
 alcatuite din miofilamente (polimeri de actina sau miozina II), elementele contractile ale fibrei
musculare, inconjurate de RS, cu mitocondrii si depozite de glicogen intermiofibrilar
 striatiile transversale: principala caracteristica histologica a fibrei musculare, evidente in HE
 apar ca benzi luminoase si inchise:
 Benzi A: latime 1,5 microm, birefrigente (polarizeaza lumina in 2 planuri)  anizotropice,
colorate intens cu eozina si intunecate in microscopie de contrast de faza
pe mijloc, linie luminoasa (banda H) cu o banda M (intunecata)
 Benzi I: latime 0,8 microm, monorefrigente  izotropice, clare in contrast de faza si
colorate palid cu eozina
impartita in 2 de linia/ discul Z (zwischenscheibe= intre discuri)
 Exista si banda N: intre banda Z si jonctiunea I-A
o Reticulul sarcoplasmic: 2 tipuri (jonctional si liber)
 liber: retea de tubi longitudinali care stocheaza Ca2+ si fac contacte cu caveolele
subsarcolemale
 jonctional: cisternele terminale (segmente dilatate) care flancheaza bilateral un tub T=>
TRIADA, au conexiuni proteice cu tubul T (rol de senzori electrici), stocheaza Ca2+ prin
calsechestrina si au Ca2+-ATPaza (pompa de CA2+, proteina in membrana sarcoplasmica,
hidroliza 1 molecula ATP/ 2 ioni de Ca2+)

Sarcomerul:
- unitatea contractila de baza, formata din ½ b. I + 1 b. A + ½ b. I
- lungime 2-3 µm relaxat, 4 µm intins si 1 µm contractat
- aranjamentul miofilamentelor de actina si miozina dau densitati diferite => aspectul striat al
miofibrilei
  filamente groase: contin miozina, diametru 10-11 nm si lungime 1.5 µm in zona centrala
 formeaza punti transversale: proiectii laterale perpendiculare, 220/ filament,
distribuite regulat si spiralat, latime 4-5 nm si lungime 6-13 nm, deplasate in
raport cu filamentul
 filamente subtiri: diametru 5-6 nm, 2 µm, atasate de banda Z si merg pana in apr. benzii
H
- Linia Z:
 aspect in zig-zag cu matrix = Z matrix si se leaga de alte linii Z ale altor miofibrile prin actin
binding proteins ca α-actinina, eu-actinina, filamina sau amorfina
 rol: structural (nu participa la contractie), ancoreaza filamentele de actina din 2 sarcomere
adiacente
- Citoscheletul: de 2 tipuri exosarcomeric si endosarcomeric
 exosarcomeric: filamente intermediare (10 nm), dispuse longitudinal (legaturi Z-Z
adiacente intrasarcomerice) prin desmina, transversal (leg. Z-Z adiacente
intersarcomerice) prin desmina, vimentina si sinemina
 se atasaza de costamerele subsarcolemale (complex de distroglicani si
glicoproteine= sistem. vinculina-talina-integrina) prin vinculina
 roluri: structural (pozitionarea miofibrilelor), mecanic (elasticitatea fibrei), reglator
(mentinerea tubilor T si RS), metabolic (suport pentru organite) si histogenetic
(matrice de asamblare)
 endosarcomerice: filamente Z-Z intrasarcomerice, grosime 2-6 nm, formeaza filamentele
M de la niv. benzii M si au legaturi transversale in puncte specifice (jonctiunea A-I, N1,
N2)
 roluri: structural (suport al filamentelor de actina si miozina), mecanic
(elasticitatea sarcomerului), reglator (legare Ca2+), metabolic (suport enzimatic),
histogenetic (matrice de asamblare)
- Banda M: vizibila doar ME, pozitie centrala in sarcomer, are substriatii (majore-groase sau
minore-subtiri, cu nr. variabil), formeaza punti M (intre miofilamentele de miozina, cadre
hexagonale) si filamente M (care conecteaza puntile M)
 are proteine structurale (M, miomezina) si functionale (creatin-kinaza)
 roluri: mecanic si stabilizator
- In contractie musculara: dimensiunea benzilor A ramane constanta, benzile I se scurteaza=>
scurtarea sarcomerelor
 Teoria puntilor transversale: cicluri repetitve de atasare/ detasare a puntilor transversale
de filamentele subtiri cu progresia filamentelor subtiri spre centrul sarcomerului

Miofilamentele
 actina-F, troponina si tropomiozina sunt principalele elemente ale filamentului subtire si M II e
principala proteina a fil. groase
 Filamente subtiri:
o schelet format din actina F (lant alfa dublu helix, rezultat din polimerizarea a 13 molecule
de actina globulara G, lungime 70 nm). Are situsuri de legare pt miozina si troponina si
tropomiozina (rol in reglarea afinitatii pt miozina). Fiecare capat + se leaga de α-actinina
liniei Z. Fiecare Actina-G are un situs pentru M II
o Tropomiozina: molecula fibrilara, alfa helix, lung. 41 nm (coresp a 7 molec actina G),
asezata in santuri de o parte si de alta a spiralei duble de actina F (se insira in cele 2
santuri in mod cap-coada)
o Troponina: proteine globulara, intre molec. de tropomiozina, trimer cu 3 subunitati:
 troponina T (la coada, cuplata cu tropomiozina)
 troponina C (cuplata cu Ca2+ prin 4 situsuri)
 troponina I (legata cu actina, inhiba interactiunea actina-miozina)
 o Tropomodulina: inserata la capetele filamentelor de actina, rol in blocarea polimerizarii
ce permite mentinerea constanta a lungimii actinei
 Filamente groase:
o Miozina:
 lungime 1.5 microni, forma de crosa cu 2 capete, hexamer (2 trimeri-2 lanturi
grele, 2 lanturi usoare, 2 lanturi reglatoare), 250-300 mol in filamentele groase
 lanturile grele: 3 portiuni-tija, balama (articuleaza partea globulara la tija),
capatul (partea globulara, rol in formarea puntilor dintre filamente subtiri si
groase, afinitate pt actina si activitate ATP-azica, lipseste in zona H si proemina
in zona benzii A). Se dispun paralel cu tijele spre banda H (=partea mediana a
benzii A) si partea globulara spre ext. benzii A
 lanturile usoare: asociate capetelor lanturilor grele=> pereche cu rol stabilizator
al partii globulare
 lantul reglator, rol in regl. activitatii ATP-azice)
 lantul esential
 proteine asociate: miomezina (face punti transversale cu activitate creatin-
kinazica, titina (ancoreaza miozina la linia Z, participa la asocierea filamente
groase-filamente subtiri, mentinerea lungimii fibrei musculare in relaxare si
comportamentul elastic al muschiului), proteina C (se cupleaza la miozina in apr.
liniilor M)
 tripsina scindeaza miozina in meromiozina grea (H, coresp capatului si
balamalei) si meromiozina usoara (L, coresp tijei)
 Exista proteine accesorii care mentin alinierea precisa a filamentelor subtiri si groase, alcatuiesc
putin sub 25% din totalul proteinelor fibrei musculare
o Titina: ancoreaza fil. groase in membrana Z, are 2 portiuni sub forma de arc in contact
cu filamentele de actina
o α-actinina: bipolara, sub forma de baston, leaga filamentele de actina in straturi paralele
si la linia Z
o Nebulina: atasata liniei Z, merge paralele cu fil. de actina, ajuta α-actinina sa le lege de
linia Z in dezvoltarea musc
o Tropomodulina: inserata la capetele filamentelor de actina, rol in blocarea polimerizarii
ce permite mentinerea constanta a lungimii actinei
o Desmina: o retea ce inconjoara sarcomerul la nivelul liniei Z
o Miomezina: leaga M, tine fil. de M II in legatura cu linia M
o Proteina C: leaga miozina, acelasi rol ca miomezina
o Distrofina: leaga lamina celulei musculare la fil. de A
 Absenta  Distrofia musculara Duchenne = pe cromozomul X  doar barbatii
sunt afectati
 Cand muschiul se incordeaza fiecare sarcomer se scurteaza, devine mai gros, dar miofilamentele
raman de aceeasi lungime

Contractia musculara

 In zona de jonctiune a benzii A/I, RS formeaza cisterne terminal care impreuna cu sistemul
tubular transvers T  Triada
 Cuplarea excitatiei cu contractia:
o PA initiat la suprafata membranei se raspandeste radiar si patrunde in tubii T (cu
canale Ca2+ voltaj dep.= canale DHP dep pt. ca pot fi blocate de dihidropiridina)=>
deschide canalele de Ca2+ si permite patrunderea in cel.
o Cantitatea de Ca2+ patrunsa e insuficienta pt declansarea contractiei, dar activarea
canalelor DHP dep e obligatorie in declansarea contractiei si antreneaza:
 o fluxul de Ca2+ produce modificari conformationale ale subunitatilor canalului  contact
intre canalele DHP si de Ca2+ din reticulul sarcoplasmic (canale ryo=ryodin dep) prin
triada  activarea canalelor ryo dep. Cresterea cantitatii de Ca2+ ce patrunde in
canalele DHP creste nr. de canale din RS activate= fenomenul „Calciul cheama
Calciul”
o La fibra musculara scheletica, apr. toata cantitatea de Ca2+ din timpul contractiei e
asigurata de canalele RS, la fibra cardiaca o parte e furnizata si de canalele DHP
o La patrunderea Ca2+ in cel. prin canalele ryo dep, conc creste la 2 x 10 -5 M/l. Ca2+ se
fixeaza pe situsurile de legare ale troponinei C (2 cu activitate crescuta ocupate
permanent, altele cu activitate scazuta ce leaga calciul in fct. de niv. conc.
intracitoplasmatice). Ex: fibrele musculare glicolitice si intermediare au 2 situsuri cu
afinitate scazuta, fibrele lente si cardiace au un situs.
o Troponina isi modifica conformatia (indepartarea componentei inhibitorii) si muta
tropomiozina de pe situsurile actinei

 Mecanismul contractiei musculare:

o Mutarea tropomiozinei=> eliberarea situsurilor active ale actinei=> cuplarea actino-
miozinica=> inaintarea miozinei printre filamentele de actina cu scurtarea sarcomerului
 ETAPE:
o 1. ATP se leaga de capatul globular al filamentului de miozina (scade afinitatea pt
actina)
o 2. Lantul usor al capatului miozinei scindeaza ATP in ADP si Pi=> eliberarea energiei si
flectarea capului miozinei de la 45 gr. la 90 grd cu inaintarea printre filamentele de actina
cu 11 nm
o 3. modificarea afinitatii miozinei la desfacerea legaturii macroergice=> formarea unei
noi punti actino-miozinice
o 4. desfacerea leg. macroergice a Pi cu eliberarea energiei necesare unei noi modificari
conformationale a miozinei=> angularea capului la 45 grd de tija si tractionarea
filamentului de actina cu 11 nm in directia benzilor H (coada miozinei)=> scurtarea
sarcomerului
o 5. eliberarea ADP la niv. capului miozinei cu mentinerea conformatiei miozinei si afinitatii
la situsul actinei
 Contractia se opreste la intoarcerea Ca+ in RS prin pompa de CA2+-SERCA (Sarco-
Endoplasmic Reticulum Calcium ATPaza) din membr. RS, cu rol in pomparea Ca2+ impotriva
grd. de concentratie. Activitatea pompei e reglata de fosfolamban (controlat de receptori beta
adrenergici=> stimularea beta adrenergica=> inhibarea pompei de Ca2+=> cresterea fortei de
contractie)

Jonctiunea neuro-musculara:
 Fibrele musculare sunt bogat inervate de neuroni motori din TC sau Maduva Spinarii.
o La nivelul jonctiunii neuro-musc/placii motorii, butonii terminali ai axonului vin in raport cu
fibra musculara=> sinapsa chimica, excitatorie, colinergica
o Motoneuronul + toate fibrele inervate de acesta = unitate motorie
 Transmiterea neuro-musculara:
o Controlul fibrelor musculare scheletice se face prin motoneuronii alfa din coarnele
anterioare ale MS si de nucleii motori ai nervilor cranieni. Neuronul motor are un axon
lung divizat in lungimea muschiului in terminatii ( fiecare inerveaza o sg. fibra musc).
Terminatia motorie+ fibra musculara= placa motorie
o Placa motorie: butonul terminal al terminatiei nervoase (cu vezicule cu ACh) +
depresiunea sinaptica (fanta sinaptica primara) + sarcolema fibrei musculare (formeaza
falduri jonctionale= aparat subneural cu receptori pt ACh= pentamer proteic).
  In jurul jonctiunii, se afla o cel. Schwann (rol de izolare)
 Pe partea post-sinaptica exista receptori ACh legati de canale de Na+ = receptori
nicotinici
 Exista AChE care degradeaza rapid ACh pentru a preveni suprastimularea
 MECANISM:
o PA condus de-a lungul axonului depolarizeaza celula prin canale rapide de Na+ voltaj
dep  depolarizare neuronului
o in apr. butonului terminal prin canale de Ca2+ voltaj dep  patrunderea Ca2+ mentine
propagarea PA si contractia citoscheletului
o mobilizarea veziculelor de Ach + docarea la suprafata celulei  exocitoza
continutului vezicular
o cresterea conc. de mediator in fanta sinaptica
o legarea ACh la receptorii din faldurile membr (= receptori nicotinici cuplati direct cu
canale de Na+ rapide)  potential local de membr., activeaza canalele NA+ voltaj dep,
atinge val. Prag  PA
 Mediatorul din placa e rapid inactivat (de acetil-colinesteraza)  Colina
recuperata de receptorii de suprafata ai butonului terminal (prin pinocitoza) 
Refacerea ACh

Fusuri neuromusculare:
 3 zone: 1 ecuatoriala si 2 polare
 2 tipuri de fibre: fibre centrale cu sac nuclear (dilata zona ecuatoriala) si fibre periferice cu
lant nuclear (sir de nuclei in axul fibrei)
 fibrele au cate o parte periferica contractila si una centrala non-contractila (absenta
miofibrilelor)
 au inervatie senzitiva (fibre Ia, II) si motorie (fibre gamma), cea senzitiva conduce impulsuri
spre MS si centrii sup despre grd de intindere, iar cele motorii produc contractia portiunii
distale
 fibrele cu sac primesc inervatie senzitiva anulospirala in partea centrala tip Ia si in partea
distala terminatii secundare ale fibrelor tip II (eflorescente, implicate in reflexe polisinaptice
nociceptive, in segm. polare subtiri)
 fibrele cu lant au inervatie senzitiva doar prin fibre tip II
 inervatie motorie: motoneuroni gamma (rol in reglarea sensibilitatii fusului de intindere in
segmentele polare, prin feedback = coactivare alfa-gamma)
 alungierea fusurilor determina un rasp static si unul dinamic. Cel dinamic= produs de
portiunea centrala a fibrelor cu sac, raspuns rapid (70-120 m/s), prezent la modificarea de
lungime a portiunii centrale, are rata de descarcare mai mare cu cat creste viteza de
alungire. Cel static= dp cu lungimea portiunii centrale a fibrei musculare, porneste de la
fibrele cu lant nuclear si cele cu sac din portiunea distala

Procesul de regenerare în ţesutul muscular striat scheletic

- Dezvoltarea liniei celulelor stem miogene depinde de expresia unor varietati de factori regulatori
miogenici
- Mioblastii sunt derivati dintr-o populatie ce se autoreinoieste de celule stem miogene multipotente
din:
o mezodermul nesegmentat paraxial = muschii craniali
o mezodermul segmentat al somitelor
- Mioblastii au factorul de transcriere MyoD care cu factorul reglator miogenetic (MRF) au rol in
activarea exprimarii genetice specifice cel. musculare
 o Un efect de reglare e obtinut prin gena miostatinei, care duce la sinteza miostatinei
 Exercita un efect inhibitor asupra cresterii musculare si diferentierii
 MyoD regleaza expresia genelor miostatinei si controleaza miogeneza nu doar in
faza embrionara, ci si postnatala
 Inhibarea miostatinei => cresterea masei musculare, folosita in tratamentul ALS,
AIDS, distrofii
- Progenitorii celulelor musculare (premioblaste) se diferentiaza in mioblasti tineri si tarzii:
o Mioblasti tineri = responsabili de formarea miotubului primar, structura inlantuita intre
tendoanele muschiului in dezvolare
 are loc unirea sincrona a mioblastilor tineri, miotubulii se diferentiaza in fibre
scheletice majore si prezinta la MO nuclei centrali in lanturi inconjurati de
miofilamente
o Mioblastii tarzii = dau nastere la miotubuli II, sunt formati in zonele inervate ale
muschiului in dezvoltare, zone in contact direct cu nervii
 au un diametru mai mic, nuclei mai distantati si nr. mare de miofibrile
- Cresterea m. striati: numerica (sistata intrauterin) si volumica (hipertrofia fibrelor existente)
 cresterea miofibrilelor: in grosime (adaugare de miofilamente) si in lungime (adaugare de
sarcomere, doar in vecinatatea jonctiunii mio-tendinoase)
- Celulele satelit
 interpuse intre membrana plasmatica si lamina externa
 originea: premioblasti embrionari, segregarea membranara cu diferentiere nucleara sau
dintr-o subclasa miogenica speciala
 celule nediferentiate, slab diferentiate, fusiforme, citoplasma unita de multe ori cu
sarcoplasma, un singur nucleu
 densitate: formula Schultz, 1-2/ mm fibra musculara (N= P x L/ d)
 nr. influentat de tipul de fibra (de 3 x mai frecvente in fibrele rosii), varsta sau stari
patologice
 responsabile de capacitatea musculara de regenerare (limitata):
 nu exprima in mod normal factori de reglare miogenica, dar intr-o injurie se
activeaza, secreta MRFs=> prolifereaza si dau nastere mioblastilor
 Daca lamina ext. e intacta, mioblastii fuzioneaza cu lamina => miotubuli. Daca
lamina externa e afectata, fibroblastii repara tesutul=> cicatrice
 In distrofii musculare, producerea constanta de fibre pune mult stres pe cel.
satelit=> epuizarea rezervelor

Muschiul Cardiac

- 2 tipuri de celule: cardiomiocite contractile (in masa miocardului) si cardiomiocite nodale (excito-
conductoare, aglomerari distincte: nod sinusal, atrio-ventricular, fascicul His si retea Purkinje)
 Cardiomiocitele lucratoare: forma cilindrica, ramificate, dimensiuni de 100 µm/ 15 µm, 1-2
nuclei centrali, citoplasma fara striatii perinuclear si in zonele nucleare polare, au granule
de lipofuscina
 In sectiune transversala: cel. poligonale, nucleu central, rotund, eucromatic, zona
perinucleara clara, nu toate fibrele prezinta nucleu (nu toti nucleii sunt situati la
acelasi nivel)
- Ultrastructura:
 Sarcolema: are GP si colagen IV
 plasmalema: 9 nm grosime, aspect trilaminat, 2 tipuri- periferica (aspect
neregulat) si interna (sist. tubilor T)
 lamina externa: lamina rara (20 nm) si lamina densa (30 nm)
 lamina reticulara: cu colagen
  Sarcoplasma:
 Nucleu: central, pozitionarea ajuta la diferentierea de fibrele musculare
scheletice, ovoidali, cu identatii
 Mitocondrii: numeroase, lungi, numeroase criste mitocondriale si contacte cu
cisterne ale RS, in vecinatatea miofibrilelor
 RER: slab reprezentat
 Lizozomi: corpi reziduali (granule de lipofuscina)
 Ap Golgi: bine reprezentat
 Peroxizomi: la niv. benzii Z
 Granule de glicogen: la niv. benzii I, interfibrilare (sub forma de aglomerari, sau
siruri sau dispersate)
 Granule lipidice: juxtamitocondrial
 MET releva o regiune juxta nucleara unde sunt concentratea maj.
organitelor celulei
 La niv. atriului: granule atriale care contin FNA si BNF (brain natriuretic factor),
cu rol in inhibitia secretiei de renina si aldosteron, contractia m. netezi
 Miofilamente: campuri Feldestruktur in sectiune transversala, evenimentul lor
contractil consta in atasarea/detasarea ciclica a puntilor transverse
 Discurile intercalare (strii scalariforme Eberth)
 locuri de atasare/ jonctiuni foarte specializate intre 2 celule, aspect de benzi dens
colorate care intretaie striatiile => „trepte de scara” (scalariform)
 determina ramificatiile fibrei musculare: prin discurile intercalare se pot uni 3 cel. in
acelasi loc=> fibre care inmuguresc
 2 componente la MET:
 componenta transversala:
- localizare: in dr. benzilor Z
- alcatuire:
fascia adherens: jonctiune intermediara, responsabila de colorarea puternica in
HE, prezinta subplasmalemal un material electronodens asemanator zonulei
adherens din cel. epiteliala (loc de atasare a fil. de actina ale retelei terminale
prin vinculina si filamente ale citoscheletului exosarcomeric)
macula adherens (desmozomii): leaga cel. individuale si le ajuta sa nu se
indeparteze ca urmare a stresului dat de contractie repetata, se gasesc si in
componenta longitudinala
 componenta longitudinala: jonctiuni GAP, ofera pasaj liber ionic intre cel.
functionale si permite comportamentul sincitial, 13% din suprafata discului
 Sistemul tubular transvers si RS:
 Sistemul tubular: reprezentat de invaginari tubulare ale plasmalemei in care
lumenul se continua cu spatiul extracelular, contine caveole si are ramificatii
longitudinale cu diametrul mic
 Tubul T patrunde in m. cardiac doar la niv. liniei Z, la capatul RS-> un tub
T pe sarcomer .
 RS: analog celui din m. scheletic, 2 tipuri:
 liber: in reteaua M si Z
 jonctional: extins, lamelar sau corbular, contine calsechestrina multa
 Un tub T + Un RS  o diada
 Lamina externa se intinde la nivelul tubului T in timp ce penetreaza citoplasma
 Tubii T sunt mai numerosi si mai grosi in fibra musculara ventriculara decat in
fibra musc scheletica si cea atriala
- Particularitati fata de m. scheletic:
 au o cantitate mare de mioglobina (pot stoca mai mult oxigen)
  substratul energetic preferat este repr. de AG, metabolizati doar aerob, dar pot folosi si
lactatul, piruvatul sau corpii cetonici
 miocardul nu primeste inervatie motorie, cel. cardiace sunt responsabile de contractie si
generare si propagare a impulsurilor excitatorii

Mecanismul de cuplare:
- Pasajul Ca din lumenul tub T in sarcoplasma este esential pentru contractia fibrei musc cardiace
- Membrana de la nivelul tubului T are proteine canal voltaj sensibile pentru Ca, tip L  ele duc la
depolarizare
- Ca2+ intra in sarcoplasma si prin modificarea structurii canalelor de la niv tubului T  activeaza
canalele din RS pentru a elibera Ca2+=> mecanism „Ca cheama Ca”, extrem de important,
determina eliberarea succesiva si masiva a Ca2+ pentru a initia pasii urmatori din contractia
musculara cardiaca:
 pasi identici cu cei din celula scheletica
 diferenta dintre cele 2 tipuri de contractie e ca depolarizarea este lunga, cu
canale Ca voltaj dep duce la o latenta de 200 milisecunde si ca fibra miocardica
necesita o sursa dubla de calciu (intra si extracelulara)
* la fibra scheletica, contractia se poate realiza si in absenta calciului
extracelular

Celulele excitoconductoare (nodale):

- Celulele cardiace prezinta contractii ritmice spontane;

- Bataile inimii sunt initiate, reglate si coordonate local, de celule cardiace modificate numite celule
cardiace de conducere:
 Celule P:
o forma rotund/ ovalara, au invaginari membranare fara tubi T
o sunt unite prin jonctiuni (desmozomi sau discuri intercalare)
o citoplasma clara, la niv. nodului AV au prelungiri citoplasmatice care se
ramifica=> retea
o rol de pace-maker (are canale de Ca2+)
o aspect la ME: aparat contractil slab dezvoltat, putine mitocondrii si
cisterne RS, au jonctiuni desmozomale cu alte cel. P si sunt legate de
cel. T prin discuri intercalare
 Celule T:
o forma alungita, fara sisteme T
o aspect la ME: mai multe mitocondrii si cisterne ale RS ca cel. P
o jonctiuni cu cel. P si cardiomiocite
o rol in transmiterea impulsului celulelor P si blocarea impulsurilor
premature ectopice
 Celulele Purkinje:
o dimensiuni mari, nu au tubi T
o jonctiuni GAP sau desmozomi
o Aspect la ME: sarcoplasma clara, putine miofibrile, periferice si multe granule de
glicogen, 1-2 nuclei centrali, mai multe mitocondrii ca celelalte cel. ale
sistemului, au materiale contractile orientate paralel cu axul longitudinal al
celulei in apr. membranei
o Nu au discuri intercalare
o rol: transmiterea impulsurilor cel. P si blocarea impulsurilor premature ectopice
 - Aceste celule se organizeaza in noduri si fibre ultraspecializate  fibre Purkinje  ele
genereaza si transmit rapid impulsul contractiei la partile diferite ale miocardului, intr-o ordine
bine stabilita
- Fibrele SY/PSY se termina in noduri:
 SY accelereaza bataile inimii  cresc frecventa impulsurilor
 PSY incetineste inima reducand frecventa impulsurilor
 Impulsurile aduse de aceste fibre nu initiaza contractia, ci doar o moduleaza

Muschiul Neted

- Localizare: tub digestiv, arbore respirator, aparat urogenital, media vaselor

- < 100 fibre musculare cu orientare similara care formeaza cu tesutul conj. fascicule dispuse in
straturi longitudinale/ mase musculare
- Tipuri:
 visceral: retea de cel. conectate prin jonctiuni GAP, inervata unitar si contractie sincrona,
se pot contracta ritmic in absenta stimularii nervoase
 multiunitar: fiecare fibra e inervata si se contracta individual (fibre din peretele vascular,
al cailor aeriene, mm. erector fir par, iris)
- Fibra musculara neteda:
 fusiforma (in organe cavitare), cu capete alungite, ramificate neregulat
 dimensiuni medii: 50-100 microm (500 in uterul gravid/stomac)
 are un segment central (dilatat, cu organite comune) si segmente periferice (efilate, cu
aparat contractil)
 nuclei unici, centrali, ovoidali/ alungiti cu aspect de tirbuson in contractie, eucromatic, 1-2
nucleoli vizibili
o In sectiunile transversale, cand nucleul e prins in imagine apare rotund indiferent
de contractie sau nu.
- Ultrastructura:
 sarcolema: sarcolema propriu zisa (nu are tubi T) + lamina externa
o caveole: microinvaginatii veziculare ale plasmalemei (fara lamina bazala),
asamblare dependenta de colesterol, sfingolipide si caveoline, cresc suprafata
celulara si se dispun in benzi longitudinale care alterneaza cu ariile dense,
dimensiuni 120/70 nm
Roluri: cuplarea excitatie-contractie, excitatie-transcriptie, patocitoza,
endocitoza, transport de colesterol, transductie semnal,
mecanotransductie, control crestere si proliferare celulara
o arii dense: zone de material opac atasat sarcolemei, intre gr. de caveole (mai
dense la extremitatile efilate), reprezentate de molecule de vinculina,
metavinculina si talina cu rol in ancorarea filamentelor de actina (in unghi ascutit)
o jonctiuni intercelulare: GAP (comunicare electrica, < 1% din suprafata cel.), fascia
adherens (spatiu intercelulare de 40-60 nm, au asociate filamente de actina) si
apozitii de proiectii digitiforme (protruzii/ intruzii celulare)
 sarcoplasma:
o Mitocondrii: forma alungita, dispuse la polii nucleari/ intermiofibrilar/
subsarcolemal/ in axul sarcoplasmic, au contacte cu caveolele si granule dense
de fosfat de calciu
o RE: neted (mai bine repr.) si rugos, in axul sarcoplasmic
o Ap. Golgi: mai bine dezvoltat in fenotipul secretor
o Lizozomi, centrozomi si incluziuni de glicogen (izolate/ agregate)
 organite celulare specifice
  Aparatul contractil:
- format din filamente subtiri de actina, filamente groase de miozina si corpi densi
- extra: citoschelet de desmina si filamente intermediare de vimentina
- fibra neteda nu are miofibrile/ benzi Z sau sarcomere =>
 Filamentele de miozina:
o labile, organizare fie in agregate moleculare, benzi de miozina sau aleator in
citoplasma
o pot avea dispunere in impletitura, rozete, orbite, ratie fil. gros/ fil. subtire: 1/8-
1/12
o au 2 lanturi grele si 4 usoare cu asezare diferita fata de m. scheletic: miozina 2
asezata intr-o singura directie la un capat al filamentului si in alta directie la
celalalt capat al filamentului
o filamentul de miozina nu are bara centrala (linie M sau banda H), dar are capete
alungite asimetric si punti transversale => maximizeaza interactiunea intre
filamentele groase si subtiri + permite filamentelor subtiri suprapuse sa fie trase
pe toata lungimea fil. gros
 Filamente de actina:
o structura similara filamentelor din m. striat
o au actina alfa (in m. vascular si uterin) si gamma (in m. intestinal si uterin)
o asociate cu:
asociate si cu caldesmona: omoloaga troponinei, proprietati similare
tromponinei I si T, in timp ce calmodulin are prop. similare troponinei C, ratie
caldesmona/tropomiozina = 1: 28
trompomiozina (forma de bastonas, 40 nm, 2 lanturi polipeptidice, localizare
in santul filamentului de actina)
calponina: blocheaza situsul de legare al actinei la miozina
nu contin troponina asociata cu tropomiozina => interactiunea tropomiozinei
cu actina e reglata de fosforilarea capului de miozina
o atasate la corpii densi/ densitati citoplasmatice, raspandite prin toata sarcoplasma
intr-o retea de filamente intermediare (cu desmina si vimentina in fibrele
vasculare)
- Proteine asociate aparatului contractil:
 MLCK = kinaza lantului usor al miozinei: activata de complexul Ca2+-CaM, fosforileaza
capetele reglatoare ale lanturilor usoare => permite formarea leg. actino-miozinice
 Calmodulina (CaM): regleaza MLCK si caldesmona
 α-actinina: ofera componenta structurala a corpilor densi
- Corpii densi (leiozomi): forma alungita, au filamente de actina (interconectate transversal) si o
matrice amorfa
o loc de atasare pentru filamentele subtiri si intermediare
o au proteine de placa de atasare: alfa-actinina, filamina=> ancoreaza atat filamente
subtiri, cat si pe cele intermediare (direct/ indirect la sarcolemna)
o rol important in transmisia fortelor generate in contractie si sunt analogi ai liniilor Z
o apar mici, liniari, duc la formarea unor retele 3D ramificate

Mecanismul contracţiei în ţesutul muscular neted

- contractia initiata de o varietate de impulsuri:
 mecanice: intinderea pasiva a muschiului neted vascular=> activarea canalelor ionice
activate mecanic=> reflex miogen
  electrice: depolarizarea electrica=> eliberare de neurotransmitatori (ACh sau NE) cu
stimularea receptorilor muscarinici/ adrenergici=> schimbarea potentialului de Mb.=>
deschiderea canalelor Ca2+- voltaj-dep
 chimice: angiotensina II sau TxA2 leaga receptori membranari specific=> cai de
semnalizare secundara cu mesageri secunzi (IP3, proteine G, NO-GMPc)
- toate mecanismele de contractie sunt legate de cresterea Ca+
- m. neted nu are sist. tubulare T, caveolele preiau rolul tubilor T:
 au vezicule de REN in apropierea lor cu rolul de a distribui intracel. Ca2+
 cresterea conc. de Ca2+ se face prin depolarizarea Mb. (deschiderea canalelor voltaj
dep) sau prin activare directa a canalelor (cu mesageri secunzi-IP3)
 cant. de Ca2+ care patrunde citosolic dupa activarea canalelor e insuficienta pentru
initierea contractiei=> suplinita de eliberarea de Ca2+ din RS
- Cai de activare a miozinei:
 independenta de actina:
 Ca2+ se leaga la CaM (activarea ei)
 activarea kinazei lantului usor de miozina (MLCK) prin fosforilarea ei
 fosforilarea unui lant reglator al miozine cu modificarea conformatiei capului
de miozina => legare de actina
 cresterea activitatii ATPazice a miozinei si scindarea ATP => contractie
 dependenta de actina:
 legarea Ca2+ de calmodulina cu activarea complexului
 calmodulina + caldesmona produc dezinhibarea actinei (eliberarea de
tropomiozina)
 cresterea activitatii ATPazice a miozinei=> scindarea ATP=> contractie
- La incetarea contractiei, se stimuleaza miozin fosfataza si Ca2+ e indepartat din citosol de
pompele SERCA, ATP-dependente si resechestrat in REN

Aspecte functionale ale m. neted:

- hidrolizeaza ATP la o rata de 10% fata de m. striat => contractii lungi si lente, utilizand doar 10%
din energia necesara m. striat
- forta musculara a contractiei poate fi mentinuta pentru perioade lungi printr-o stare de „zavor”/
„incuietoare” (in m. vascular)
o Defosforilarea capului M  scade activitatea ATP-azica  capul ramane atasat
- pot genera contractii in unde/ miscari peristaltice si pot avea activitate contractila spontana in
absenta stimularii nervoase

- Fenotipul contractil:
 celula raspunde la agenti care determina contractia
 nu are capacitatea de a sintetiza matricea celulara
 elemente structurale: fusiforma, nucleu alungit, corpi densi si caveole, multe miofibrile
 marker specific: SM-MHC (smooth muscle myosine heavy chain)
- Fenotipul secretor:
 celula poate sa secrete matrice extracelulara de natura conjunctiva
 are organite tipice unei celule secretorii (RE si ap. Golgi bine dezv. in zona perinucleara)
 poate sintetiza: colagen IV (din lamina bazala), colagen III (reticular), elastina, PG,
proteine multi-adezive
 rol important in procesele de generare de vase noi sau regenerare in leziuni vasculare
 celula nu are capacitate contractila, pierderea capacitatii contractile determinata de
anumiti factori de crestere (PDGF), in cantitate mare, care se leaga de receptori specifici
de pe suprafata cel. musculare=> proliferarea in fenotip secretor
 elemente structurale: forma ovalara, nucleu rotund si central, fara corpi densi si caveole
 marker specific: NM-MHC
 cele 2 fenotipuri nu pot exista in acelasi timp
 cel mai bine exprimate la m. neted vascular si explica ateroscleroza (boala in care creste
nr. cel. secretoare):
 lezarea endoteliului=> expunerea matricei subendoteliale=> aderarea plachetelor
+ trombus plachetar=> eliberare PDGF=> cooptarea cel. de tip secretor=>
migrarea in intima vasului lezat + secretia matricei celulare => placa de aterom
 cel. secretoare au receptori de LDL=> crestera vol. placii de aterom