T musc striat cardiac

-tesu cu orginea in mezoderm embrionar (insule wolff si pander), se dezvolta in S3;

localizare – (oare?) tunica mijlocie a peretelui cardiac. In struct miocardului exista 2 tipuri
principale de tesut – 1 tesut format din celule musculare miocardice sau miocardocite – forma
predominanta de celule si alcatuiesc miocardul comun – fctia principala – fctia contractila (cel
lucratoare) , printre ele se afla localizate - celulele care alcatuiesc miocardul specific sau
tesutul excitoconductor/nodal – fctia lor – generare si conducere influx electric.

Miocardocit – muschi striat – caractere asemanatoare cu muschiul scheletal – prezina

striatii longitudinale si transversale, este o celula care bla bla; se deosebeste prin faptul ca este
o celula alungita ca forma (lungime pana la 100 de microni) de obicei cuprinsa intre 50-100
microni si un diametru de 10-15 microni; in ventriculi – miocardocitele sunt mai groase decat la
nivelul atriilor; la capete, aceste celule sunt ramificate – din aceasta cauza, la examinarea
preparatului se observa un aspect caracteristic reticular/pseudosincitiu; prezinta nucleu,
sarcolema si sarcoplasma; nucleu – unic, care este situat central in celula; nucleu ovalar, sarac
in cromatina si inconjurat de sarcoplasma cu aspect granular;

Membrana plasmatica – ca si in cazul m striat scheletal – struct caracteristica de

membrana – plasmalema propriu zisa dublata la ext de glicocalix si inconjurata si in acest caz
de o retea de fibre de reticulina; prezinta invaginatii cu directie transversala – tubuli T ca si m
scheletal, totalitatea lor formand sistemul T cu o singura deosebire, un tub T o sa vina in contact
numai cu 1 singura cisterna terminala apartinand reticulului sarcoplasmic si formeaza din acest
motiv structuri numite diade, spre deosebire de triadele din scheletal – rolul lor fiind similar –
cuplarea excitatiei cu contractia;

Celulele invecinae se afla in contact unele cu celelalte prin intermediul unor jonctiuni
particulare numite discurile intercalare sau striile scalariforme ale lui Ebert? – zig-zag gen; pt
evidentiare – coloratii speciale – in HE inobservabile; examinarea cu ME a acestor jonctiuni –
formate din 2 zone distincte – zone cu dispozitie transversala pe lungimea fibrei si zone cu
dispozitie longitudinala – paralela cu lungimea fibrei; in portiunea transversala care este
intotdeauna situata in dreptul linie Z din discul I clar sunt prezente 2 tipuri de jonctiuni – fascia
adherens – are rolul de a ancora fibrele si filamentele subtiri de actina din sarcomerele
terminale ale miofibrilelor; jonctiunea – macula adherens (desmozomii) care au ca principal rol –
impiedicarea detasarii miocardocitelor una de cealalta in timpul contractiei; pe portiunea
longitudinala – se gaseste un singur tip de jonctiune – gap/nexus – jonctiune comunicanta prin
care se face conducerea potentialului contractil, in care viteza de propagare este f mare, a fost
apreciaa de aprox 2000x mai mare ca in oricare alta zona a sarcolemei; s-a evidentiat in jonct
gap o activitate enzimatica intensa – atpaza;jonct gap – contractie :D gen zona de minima
rezistenta electrica;
 Sarcoplasma – organie comune, incluziuni, organite specifice; organite comune –
sarcozomi/mitocondrii – siruri paralele printre miofibrile atat de numeroase bla bla 35% din vol
celulei; sunt in contact strans cu ret sarcoplasmic; ap golgi – cu localizare perinucleara; ret
sarcoplasmic – alcatuit din microtubuli dispusi in retele in jurul miofibrilelor si care alcatuiesc in
totalitatea lor asa numitul sistem L, paralel cu axul miocardocitului; o csterna terminala + un
tubul T din sarcolema formeaza diadele;

In cisterna terminala sunt stocati ionii de Ca, iar diadele coordoneaza contractia
musculara si conrtoleaza cuplarea excitatia cu contractia;

Incluziunile din sarcoplasma sunt reprezentate de glicogen, picaturi lipidice si pigment –

mioglobina;

Organitele specifice sunt reprezentate de miofibrile – cu structura similara celor din

muschiul scheletal, organizarea lor mai putin ordonata; in rest sarcomerele si miofilamentele ;
atunci cand se examineaza la ME se constata o diferenta intre miocardocitele atriale si
ventriculare in sensul ca sarcoplasma miocardocitelor atriale contine niste vezicule de secretie –
aceste granule secretorii contin si stocheaza tranzitoriu o molecula numia factorul natriuretic
atrial; odata eliberat, induce modificari de tipul stimularii diurezei, eliminarii de potasiu si sodiu si
in final, ca rezulat – scaderea tensiunii arteriale;vasoconstrictie arteriola eferenta -> cresterea
filtratului glomerular -> diureza; solidarizarea unitatilor srtucturale (fibrele musculare) prin
structuri conjunctive; exista o membrana subtire in jurul fiecarui miocardocit – endomisium; mai
multe formeaza un fascicul delimitat de perimisium; miocardul ca si muschi al inimii este
delimitat de membrane conjunctive reprezentate de pericard si epicard;

Vascularizatia muschiului – de tip terminala; f bine vascularizat; terminala => fara

anastomoze; obstructia unuia -> kaput;

Miocard specific

-printre celulele lucratoare; = Tesutul Nodal

-alcatuit din celule dispuse sub forma unor grupuri distincte, organizate in urmatoarele
structuri – bla bla; celulele care alcatuiesc aceste structuri – celule cu caracter embrionar – slab
diferentiate si care nu au miofibrile in sarcoplasma; celulele prezente in aceste structuri sunt de
cateva tipuri – P (pale) au un aspect foarte clar, citoplasma slab colorata, forma ovalara, nucleu
central iar citoplasma este lipsita de miofibrile, sarcolema este lipsita de sistem T – responsabile
de generarea impuls contractil – prin miscarea ionilor de Ca prin plasmalema lor, iar acest
curent de intrare a ionilor de Ca in celulele P este singurul raspunzator pt aparitia pot de
actiune; prin aceasta – cel P indeplinesc fctia de pacemaker – aceste celule stabilesc jonctiuni
fie cu alte celule de tip P sau cu celule de tip T; cel T au o organizare celulara care imprumuta
caractere atat de la cele P cat si de la celulele Purkinje; cel T – responsabile de transmiterea si
transportul influx contractil de la celulele P catre alte tipuri; celulele t sunt responsabile de
stoparea oricaror altor influxuri ectopice; celulele purkinje – lungime pana la 50 de microni –
numeroase granule de glicogen situate perinuclear – aceste celule purkinje sunt lipsite si ele de
sist de sarcoleme – in sarcolema lor sunt prezente canale pt Ca si pt Na;

Cel purkinje sunt celulele predominante – ramif terminale subendocardic; septul

interventricular;

Leg dintre nodulul sinoatrial si atrioventricular prin tracturi internodale formate de obicei
din celule purkinje – fac parte din sistem gen bla bla

Necroza de miocard – inlocuirea acestui tesut se facetttttttttttttt exclusiv prin proliferarea

celulelor conjunctive si va aparea un tesut cicatricial, deoarece miocardocitele adule nu au
capacitate de diviziune si regenerare;

Tesut muscular neted/visceral

Este alcatuit din unitati celulare uninucleate numite miocite – celule musculare netede.
Are capetele efilate si o zona centrala dilatata; lungime intre 20 de microni – in structura vaselor
mici insa poate ajunge pana la jumatate de centimetru asa cum se intampla in cazul miocitelor
din uteru gravid gen bla bla; diametru intre 5-7 microni in zona centrala a fibrei. Nucleu central
unic ovalar fie lungi fie cu aspect spiralat datorita contractiei acestor fibre poae contine 1-2
nucleoli; sarcoplasma miocitului este lipsita de striatii cu aspect omogen, este acidofila si poate
prezenta aspect fin granular; contine organite comune, incluziuni, organite specifice; reticulul
sarcoplasmic perinuclear;l sarcozomii – volum 5-6% din cel al celulei, ap golgi – ribozomii si
lizozomii sunt in nr mic sau au dezvoltare redusa; incluziuni – glicogen, putine lipidice si
pigmentul reprezenta de mioglobina; pigmenti – lipofuscina; enzime – apartinand ciclului krebs
+ ATPaza si alte enzime de tipul fosfatazelor; continut ionic – prezenti in miocit ioni de Na, Ca,
K;

Formatiuni specifice – corpii densi – formatiuni alungite/fusiforme care au rolul de a

atasa, conferi zona de ancorare pt miofilamentele subtiri de actina – acestea se intalnesc de-a
lungul fibrei musculare netede, au lungime mica pana la 1 micron si o grosime de aprox 300 de
nanometri.

Formatiune specifica – miofilamente – citoschelet celular – grosime foarte mica, pana la

10 nanometri, aceste miofilamente sunt dispuse intre corpii densi pe de-o parte si plasmalema
pe de alta parte. Biochimic sunt reprez de proteine – desmina – specifica filamentelor din
muschiul neted visceral si vimentina – specifica muschiului neted vascular;

Proteine reglatoare – calmodulina si caldesmona; mecanismul contractiei in miocit

respecta modul in care se face contractia si in muschii striati prin prot reglatoare; odata cu
relaxarea miocitului, miofil groase de miozina se dezintegreaza din citoplasma sa;
 Alta diferenta – miofilamente : in m neted – raportul dintre miozina si actina este ½ spre
deosebire de 1/6; membrana groasa si ea la randul ei dublata bla bla; sarcolema lipsita de
sistem T (fata de scheletic), prezinta niste specializari specifice muschiului neted – Caveole, arii
dense, jonctiuni intercelulare; Caveole = microinvaginari ale plasmalemei care comunica cu
spatiul extracel si maresc suprfata celulei cu pana la 70%, de obicei sunt dispuse in siruri
paralele cu axu celular; arii dense – zone de material electrodens atasate de frontul
citoplasmatic al membranei si care au si ele rol in ancorarea miofilamentelor subtiri de actina pe
suprafata membranei; de obicei aceste arii dense sunt dispuse printre caveole; Jonctiuni
intercelulare – reprezentate in special de jonctiuni GAP sau nexus – zone prin care fluxul de ioni
se face in fctie de gradientul de concentratie – astfel de molecule cu greutate mica pot fi
monozaharide sau aminoacizi, jonctiunile asigura transmiterea cu rapiditate a impulsului
contractil (jonct gap 1% din supraf celulara) + proiectii digitiforme si jonctiuni intermediare –
ultimele 2 sunt jonctiuni cu un rol functional mecanic, asigura solidarizarea intercelulara;
examinarea tesutului muscular neted araa ca in jurul miocitelor sunt prezente fibre subtiri de
colagen si fibre elastice care permit relaxarea celulara fara consum de energie; prezenta
acestor fibre arata ca miocitul este o celula cu capacitate de sinteza si principala responsabila
pt productia fibrilara avand in vedere ca nu exista in tesutul muscular neted celule de tip
fibroblasti;

Contractia musculara – m neted – caracterizata de o forta de contractie mai mica

precum si de o viteza mai mica a acesteia; forta mica – datorita faptului ca in timpul contractiei
se realizeaza un nr mult mai mic de punti transversale de miozina si actina, ceea ce rezulta in
cicluri putine de cuplare-decuplare a miofilamentelor de actina si miozina; iar viteza mai scazuta
de contractie se datoreaza unei activitati enzim reduse a atp-azei si scindare redusa a molec de
ATP si energie mai putina disponibila

Acest tesut muscular se gaseste in peretele organelor interne unde este dispus sub
forma de paturi sau tunici – aparatul respirator – de-a lungul intregului arbore traheobronisc – in
toate conductele aeriene – peretele contine o patura de muschi neted; aparatul digestiv –
muschi neted din 1/3 mij a esofagului pana la nivelul anusului; la nivelul cailor urinare
extrarenale de la calice,bazinet ureter vezica uretra – toate au in peretele lor paturi musculare
netede;gvtgt