Aparatul cardiovascular

Alcatuit din sistemul vascular sangvin si sistemul vascular limfatic. Sistemul vascular
sangvin este alcatuit la randul sau din cord, un organ cavitar cu rol de pompa musculara si
alcatuit dn vase sangvine, artere, vase de sange care conduc sangele de la inima catre tesuturi,
vene sens invers capilare, vase cu calibru extrem de redus si care se interpun intre artere si
vene. Sistemul vascular limfatic cale derivata a vaselor colectoare de sange, alcatuia din vase
de tip limfattic in care limfa circula intr-o singura directie tesut-inima, este drenata in venele mari
jugulara si subclavie;
Tipuri de vase limfatice capilare limfatice care incep cu un capat orb ca un deget de
manusa in diferite tesuturi, dreneaza si formeaza vase de calibru mai mare=vene limfatice, care
la randul lor dreneaza limfa catre ducte colectoare sau ducte limfatice care se varsa in venele
de mai sus gen.
Structura generala de organizare a peretelui vascular perete vascular alcatuit din 3
tunici: tunica intima, tunica medie, tunica externa/adventice. Structura microscopica: intima
alcatuita dintr-un endoteliu epiteliu simplu pavimentos care delimiteaza lumenul vascular, este
asezat pe o membrana bazala de tip continuu. Intre celulele endoteliale se afla jonctiuni
zonula occludens transportul ionilor si moleculelor se face doar transcelular cu cheltuiala de
energie $$ prin procese de pinocitoza, endo-exocitoza si nu prin spatiile intercelulare, sigilate de
jonctiunile stranse. Sub membrana bazala exista un tesut conjunctiv lax sub forma unui strat
subtire numit srat subendotelial; Intre tunica intima si medie se interpune un strat discontinuu de
fibre elastice = limitanta elastica interna. Intre tunica medie si adventice alta patura de tesut
elastic = limitanta elastica externa. Aceste limitante pot fi usor de identificat sau nu :))
Tunica medie este alcatuita predominant din fibre musculare netede de tip vascular;
celule dispuse in planuri succesive, in functie vasul studiat. Printre celule musculare pot fi
prezente fibre elastice mai ales in arterele mari de tip elastic. Alte componente in tunica medie
sunt reprezentate de fibre de reticulina, subtiri, putin numeroase precum si fibrile subtiri de
colagen, ultimele fiind secretate de fibroblasti.
Tunica externa grosime mai mica si este alcatuita din tesut conjunctiv predominant
fibros, adica componenta predominanta este fibra de colagen, care se organizeaza in benzi
groase, produsa de fibroblaste, alaturi de fibrele de colagen pot fi prezente si fibre elastice.
Foarte rar in adventice celule musculare netede. Adventicea este mai bine reprezentata in
peretele venos si este mai subtire in peretele arterial. Este o structura care asigura rezistenta
peretelui vascular, iar in vasele de sange de calibru mare se gasesc frecvent in adventice vase
de sange vasa vasorum + terminatiuni nervoase nervi vasorum (latina asta)... Vasele asigura
nutritia 1/3 externe, restul prin aportul sangvin din lumenul propriu.

Arterele caracterizate de prezenta unui lumen rotund si ingust, comparativ cu

grosimea mare a peretelui vascular. Clasificarea se face in funcie de diametrul lor si in functie

de structura microscopica a peretelui. Clasificarea include 3 tipuri de vase arteriale artere mari
de tip elastic, mijlocii muscular, arteriole.
Arterele mari de tip elastic includ aorta reprezentantul principal, artera carot com,
subclavia, trunchiul bhcf, art pulm = art de conducere pt ca sunt responsabile de conducerea
sangelui de la cord catre tesuturi. Caracteristici: tunica groasa lamele elastice concentrice in
jurul lumenului; pot fi pana la 40-50 de lamele in tunica medie; limitantele elastice nu pot fi
identificate deoarece se confunda cu media; printre fibrele elastice pot fi prezente rare cel
muscul netede si uneori fibrile subtiri de colagen. Importanta sunt primele care primesc
coloana de sange de la nivelul ventriculilor in urma sistolei, vase in care coloana de sange vine
cu presiune foarte mare in urma sistolei, elasticitaea permite distensia si previne ruperea
peretelui sub presiunea sangelui, iar in al doilea rand, prin revenirea la forma initiala a peretelui,
datorita elasticitatii, aceste artere continua sa exercite o presiune asupra coloanei de sange
care favorizeaza deplasarea sangelui in sistemul circulator chiar si pe timpul diastolei cardiace.
Artere mijlocii/de tip muscular=de distributie deoarece sunt responsabile cu
repartizarea sangelui in diferite teritorii: arterele membrelor brahiala radiala cubitala femurala
bla bla; + artera mezenterica; Caractere: tunica medie (ca la primele) miocite componenta
principala, dispuse in mai mule planuri cu orientare concentrica, pot fi 40 de straturi de celule
musculare in tunica medie a unei astfel de artere, iar contractia acestor fibre musculare ajuta la
mentinerea unor valori normale ale presiunii arteriale. Limitantele sunt foarte bine evidentiate,
adventicea destul de bine reprezentata cu grosime uneori egala cu tunica medie, asigura
integrlitatea struct a vaselor de sange. In tunica intima, desi initial in copilarie si la adultul tanar
este subtire, nu ocupa mai mult de 1/6 din grosimea peretelui. Pe masura trecerii timpului, se
ingroasa si in special datorita depunerilor lipidice, a ateroamelor, fapt care induce si o rigiditate
crescuta a peretelui vasclar si secundar o crestere a presiunii arteriale.
Arteriole diametru mic struct asemanatoare cu artere medii; diametru sub jumatate
de mm; celulele endoteliale din intima contin granulatii secretorii in care exista factori ai
coagularii factorul 7 (willebrand), nr straturilor de celule musculare este mult mai mic 1-5
straturi de miocite; adventicea este subtire si face legatura cu tesuturile din vecinatate. Prin
procese de vasoconstrictie, aceste arteriole pot controla cantitatea de sange care ajunge intr-un
anumit teritoriu deservit. Se ramifica si dau nastere meta-arteriolelor din care tot prin ramificatie
se formeaza mai departe capilarele. La locul de formare al capilarelor, in peretele
metaarteriolelor este localizat un sfincter muscular neted= precapilar. Acest sfincter precapilar,
prin contractie poate intrerupe in totalitate aportul sangvin intr-un anumit teritoriu. Reglarea este
dubla, atat nervoasa cat si endocrina.

Vene lumen de forma neregulata sau aplatizat cu diametru mare comparativ cu

grosimea peretelui; cele 3 tunici nu sunt la fel de bine definite in peretele venos; caracteristica
importanta in toate venele localizate subdiafragmatic venele membrelor inferioare sunt
prevazute cu valvule venoase falduri ale tunicii intime in forma de cuib orientate cu
concavitatea superior, formate de fap dintr-un ax conjunctiv provenind din spatiul subendotelial
si care valvule sunt tapetatte pe ambele fete de un endoteliu vascular. Valvele rol de a

fragmenta coloana de sange si prin aceasta ele favorizeaza reintoarcerea venoasa a sangelui
inapoi catre inima, impotriva fortei gravitationale, iar insuficienta valvulara se traduce clinic prin
aparitia ectaziilor/dilaatiilor peretilor venosi sau a varicelor. Structura histologica a peretelui
venos respecta sructura generala de organizare a peretelui; tunica intima fara caracere speciale
este delimitata de membrana elasica sau limitanta elastica inerna de tunica medie, in tunica
medie dezvoltarea este mult mai redusa decat in artere, contine fibre musculare netede, putine
fibre elasice si de colagen; de obicei limitanta elastica nu este identificabila. In functie de struct
tunicii medii se clasifica in tip fibro-elastica (predom colagen si elastina) vena jugulara si
subclaviculara sau vene fibro-musculare (predomina miocitele in straturi) venele membrelor,
venele renale sau vene musculo-conjunctive media contine atat miocite cat si fibre de colagen
venele superficiale ale antebratulu. Tunica externa/adventicea tunica cu cea mai buna
reprezentare, cea mai bine dezvoltata in peretele venos. Formata din fibre conuunctive si rar
fibre musculare netede. Populatia celulara e reprez predominant de fibroblasti, chiar daca nr e
mai mic.
Venule de 2 tipuri postcapilare structura este mai degraba asemanatoare peretelui
capilar pt ca este formata exlusiv dintr-un endoteliu asezat pe membrana bazala si inconjurat de
pericite. Acestea reprezinta sediul de electie pt actiunea diferitilor agenti vasomotori
histamina, serotonina au influenta pe peretele acestor vase. (crestere permeabilitate + edem)
Venule musculare incepe sa se schiteze si este prezenta si o tunica musculara reprezentata
de miocite.
Vene mijlocii prezente toate cele 3 tipuri de tunici. Venele mari de la baza gatului bla
bla. Structura histologica asemanatoare cu cea de in venele mijlocii.

Capilare

Vase cu diametru foarte mic, vase care se interpun intre artere si vene, insa acese vase
pot exista si intre vase de acelasi tip. Se pot interpune intre 2 vase arteriale capilarele
din glomerulul renal sau pot fi capilare intterpuse intre 2 vase de tip venos sinusoide
hepatica, intre ramificatii ale venei porte si ramuri ale venei hepatice. Pot fi capilare
localizate intre 2 vase limfatice circulatia limfatica a ggl limfatic, in care capilarele sunt
intre vasele aferente si vasul eferent limfatic. In aceste cazuri retelele de capilare =
retele admirabile? Cand sunt interpuse intre artera si vena retea extrem de extinsa de
vase capilare, patul capilar prin intermediul caruia se realizeaza schimburile intre tesuturi
si sange. Structura histologica capilarele au o structura simpla perete subtire in
structura caruia sunt prezente urmatoarele elemente endoteliul vascular epiteliu
simplu pavimentos, fiind diametrul foarte mic la nivelul vasului, nu e delimitat de mai mult
de 1-2 celule endoteliale, atasate intre ele prin jonctiuni intercelulare stranse, au un
nucleu aplatizat iar in citoplasma, pe langa organite comune nu foarte dezvoltate, exista
multiple vezicule de pinocitoza. Aceste vezicule sunt dovada faptului ca transportul

molecular la acest nivel se face transcelular si nu intercelular. Asezate pe o membrana

bazala continua subtire perete propriu-zis al capilarului. In jurul membranei bazale
apar celule inconjuratoare numite pericite, aceste pericite sunt celule multipotente, care
pot interveni si in regenerarea peretelui capilar si celule care pot prezenta activitate de
sinteza/secretorie, celule care se pot diferentia in multiple alte tipuri celulare celule
endoteliale/musculare. => capilar 1 = continuu SNC, muschi, nervi periferici, dermul
pielii. In funcie de struct peretelui mai pot fi fenestrate sau sinusoide. Fenestrate
structura asemanatoare cu cele continue, deosebirea principala se afla in citoplasma
celulelor endoeliale, unde exisa numeroase deschideri/fenestratii parte dintre ele
adevarate, neacoperite de membrane si parte din aceste deschideri tapetate de o
diafragma subtire. Prezenta acesotr fenestratii face ca transportul molecular la acest
nivel sa se poate efectua prin intermediul acestora. Prin ele pot trece ioni si molecule cu
greutate molec mica de-o parte si de alta a pretelui capilar, numai in fctie de gradientul
de concentratie, fara consum de energie. Astfel de capilare fenestrate se gasesc in sruct
glomerulului renal la nivelul intestinului subtire in vilozitati/ veziculei biliare. => 2;
capilarul sinusoid difera semnificativ de celelalte 2 tipuri prin mai multe trasaturi
directia sa extrem de intortocheata, prin prezena unei membrane bazale discontinue,
prezinta un diametru foarte mare 30-40 microni, comparativ cu 3-4-5 microni la restu;
capilarele sinusoide sun frecvent asociate cu celule de tip fagocitar acste celule au
corpul celular situat in afara capilarului dar prelungirile lor citoplasmatice patrund prin
intreruperile membranei bazle in lumen, unde pot intercepta resturi celulare detritusuri
celulare, celule imbatranite, antigene de orice fel pe care apoi le fagociteaza -> ficat,
celule fagocitare = cel Kuppfer; splina sinusuri venoase, macrofage splenice.