Organizarea sistemului imun .

Este aclatuit din :

Organe limfoide
Celule
Molecule

Organele sistemului imun:

-In functie de momentului de aparitie dezv. ontogenice si in functie de
importanta pe care o au in R.I (rolul care il indeplinesc) aceste org ane
ale sistemului imun se impart in organe limfoide primare, si limfoide
secundare.
Organe limfoide primare:

Timusul apare foarte devreme in cursul dezvoltarii embrionare,

denumirea vine din gre cescul Thymos sufl et care se dezvolta
foarte devreme in stadiul fetal (cav toraci ca re trosternal, bine
diferentiat, bine dezvoltat) si ap roape complet din punct de vdr a
dezvoltarii functionale si structurale. La naste re este prezent
(glanda retrosternala mare pt NN) se dezvolta in continuare pana
la 12-15 ani, dupa care incepe un p roces de involutie pana
ap roape de 30 de ani. Atunci cand atinge dezvoltare a maxima, se
prezinta ca un organ parenchimatos alcatuit din 2 lobi, are o
vascularizatie bogata, capilarizata dar lipsit de limfatice.

-La exterior este acoperit de o cap sula fi broasa care trimite sp re

interiorul glandei, lame conjunctive ce delimiteaza in fi ecare lob un n r.
limitat de lobuli timici. Lobulul timic este unitatea functionala a glandei
din punct de vdr. imunologic p rezentand 2 zone bine distincte
morfologic si functional.
-Zona corticala si zona medulara.
-In zona corticala celulele dominante sunt celulele Doica (nurse cells),
ele se gasesc intr- o retea alcatuita din celule reticulo -epiteliale.
-In interiorul acestor retele plina cu celule doica ce se continua ca
rete a si in zona medulara, apar din cand in cand niste formatiuni de
celule care se degenereaza, dar permanent sunt inlocuite, ce poarta
numele de corpuscul Hassal.
1

-Acest corpuscul Hassal are o imp. deosebita deoarce, lui I se atribuie

functia fagocitara.
Aceasta stru ctura relativ complexa a lobulului timic, realizeaza micro climatul necesar maturarii unor celule limfatice cu rol deosebit de
important in apararea imuna, prin 2 cai: Prin intermediul unor produsi
de secretie (hormonii timici) si pe de alta parte prin celulele epiteliului
timic dominate de celulele reticulo -epiteliale care la un moment dat pot
juca rol de celule dendritice, celule alaturi de corpusculii Hassal
implicate in procesul de maturare a limfocitelor.
-La niv. timusului ajung limfocite a caror organe receptoriale sunt
foarte sarace; detin un singur receptor (CD117)?; Acest sistem
re ceptorial a fost denumit cluster de diferentie re. Patrund in timus ca
pre cursori ai limfocitelor T si sufera 2 p rocese deosebit de importante
de selectie. 1Proces de selctie negativa (Se re alizeaza in corti cala) 2
Proces de selectie pozitiva (se realieaza in medulara). Un proces de
selectie pozitiva re alizat in corticala sunt distruse acele limfocite care
nu si-au sintetizat la suprafata lor receptori pt antigene, ele nu sunt
capabile sa recunoasca non-sel f-ul, motiv pt. care vor fi distruse.
-In medulara urmeaza un proces de selctie pozitiva in sensul ca vor fi
distruse acele limfoctie care reactioneaza cu self-ul (propriile
antigene).
-In urma trecerii prin timus si selctiei poz si neg. din totalul limfocitelor
patrunse vor parasii doar celulele care au suferit p rocesul de instru ctie
imunitara, un numar f mare de limfocite ce poarta numele de limfocite
T. (din 100 de limfocite 20 vor ramane in urma selctiei pozitive iar in
urma selectiei negative vor ramane 5).
-important Pt. procesele de selctie pozi si neg. sunt re ceptorii CD17?
dar si receptori pt unele interleukine. Pe masura ce limfocitul
traverseaza cortexul si medulara, el incepe si isi dezvolta un organ
re ceptorial complex cu ajutorul caruia va reusi sa recunoasca fi ecare
tip de antigen. Acest organ re ceptorial complex este alcatuit dintr- o
serie de macromolecule exprimate la suprafata limfocitului T, maj. fi ind
identifi cate si notate d rept clustere de diferentie re (CD, important CD4
si CD8) diferite de la un tip de limfocite la altul, dar toate rep rezinta si
un organ re ceptorial comun cunoscut sub numele de receptorul celulei
T (TCR- T cell receptor).
-Determinantul antigenic se recunoaste prin intermediul receptorului T,
iar celelalte macromolecule receptoare de tipul CD-ului vin si intare sc
legatura dintre limfocitul T si determinant sau dintre limfocitul T si
molecula prezentatoare.
2

Maduva osoasa hematogena are o dubla functie, functie

hematoformatoare, loc de instructie pt celelalte celule
imunocompetente (celule limfocite B). Sediul variabil cu varsta
Celule limfocitare B se numesc asa pt ca instru ctia lor are loc in
org anul bursal, descoperit de Hieronymus Fabricu s
Aquadependende (olandez 1533-1619) fi ind situat undeva in
regiunea cloacei (la pasari).
Bursa lui fabricius se gaseste in apendicele vermiform.
Amigdalele din cad rul inelulu lui Waldayer ( in special amigdalele
palatine). Placile peyer (nu e adevarat nici un exemplu).
Sediul adevarat unde se formeaza limfocitul B ca celula
imunocompetenta este maduva.
Se porneste de la o celula comuna, una se dezvolta pe
proliferarea celulei B, cealalta cu maturare cu limfocit T in timus.
Procesul de diferentierea a limfocitului B se gaseste sub infl uenta
microclimatului maduvei si prezenta citokinelor. Citokinele care
infl uenteaza dezv. org anelor receptoriale ale Limf. B cea mai
importanta este interleukina 17.
Pleaca din celula stem in celula pro -B sp re pro -B mare in care
incepe sinteza unor lanturi polipeptidice. Primul lant sintetizat ca
org an al .. lant miu care are structura identica cu
lantul greu al IGM . Urmeaza o serie de sinteze pana cand in fi nal
se ajunge ca pe celula imuno -competenta care paraseste maduva
osoasa d rept celula D sa existe un organ re ceptorial propriu care
poarta numele de organ BC R (b cell re ceptor) acest re ceptor al
celulei B este alcatuit din 2 lanturi polipeptidice asemanatoare
anticorpilor si au structura asemanatoare cu IGM, IGG si IGD.

- Organe limfoide secundare ggl limfatici si splina, dar si alte structuri

in cere gasim organizari limfoide, unele neorganizate asa cum sunt cele
asociate mucoaselor ca forma de raspuns nespecifi c, un sistem de
org anizari nodulare limfoide nesistematizate. Este situat submucoasa.
In functie de mucoasele carora le sunt asociate (MALT mucosal
associated lymphoid tissue; GALT gut associated lymphoid tissue; BALT
bronchiole associated lymphoid tissue).
Alte formatiuni neorganizate, inelul lui waldeyer (amigdalele palatine
etc), mai sunt organe limfoide la niv. apendicelui vermiform si organe
limfoide la niv. placilor Peye r.
-De cele mai multe ori la niv. org anului limfoid vom intalnii celule
imunocompetente B sau T cap abile sa initieze un R.I umoral respectiv
celular la intalnirea cu Ag. Este locul in care Ag intalneste celula
imunocompetenta specifi ca (cu receptori pt el).

-Celula imunocompetenta este celula care si-a desavarsit instru ctia

imuna fi e in timus fi e in maduva.
Ganglionii limfatici
-Sunt aglomerari celulare situate de obicei la confl uenta marelor vase
limfati ce.
-Ca stru ctura, la ext. prezinta o cap sula fi broasa sub care exista un
parenchim foarte heterogen.
-Acest parenchim din punct de vdr. histologic si functional poate fi
impartit in 3 zone:
1.O zona corticala. Este populata predominent cu limfocite B (foarte rar
se mai gasesc si T).
2. O zona paracorticala. Este populata predominent cu limfocite T
(foarte rar B).
3. O zona medulara. Contine atat limfocite B si T.
- Ganglionii limfatici sunt implicati in generare a ambelor tipuri de R.I
atat celulare cat si umorale impotriva unor Antigene tisulare ce sunt
drenate pe cale limfati ca catre ggl.
-Daca R.I umorala se desfasoara in totalitate la niv. ggl-ui (de la
re cunoasterea AG de catre limfocitul B, urmand de stimulare
transformare blasti ca si secretie Ac), Reactia imuna celulara este
declansata in ggl. unde limfocitul T intalneste Ag, urmeaza stimularea
cu dezvoltare a clonala, multiplicarea limfocitelor cu limfoctie cu Ag
specifi ce citotoxice, eliberare a lor din paracorticala si migrare a catre
focarul infl amator care este de obicei poarta de intrare a Ag-ului.

Splina
-Este un organ parenchimatos situat. hipocondru stang. Are o structura
complexa greutate de 200-250 de g. Are functie cel putin dubla.
-Este organ limfoid secundar si organ cu rol in controlul elementelor
fi gurate ale sangelui.
-Prezinta o capsula la exterior si un parenchim in care se distinge o
zona histologica si functionala cunoscuta sub numele de pulpa alba, cu
rol de organ limfoid secundar si o alta zona pulpa rosie cu rol de
distrugere a eritrocitelor si tromb ocitelor.
4

-Pulpa alba contine o zona marginata care este la periferie si vine in

contact cu pulpa rosie. Din punct de vdr. al celularitatii este dominata
de macrof age. Zona externa poarta numele de pars extern sau stratul
limfoid periarteriolar (pals peri-arteriolar lymphoid strata) pals extern
dominat de limfocite T si pals intern dominat de limfocite B. L A pals
intern se gasesc niste folicul limfatice care sunt niste aglomerari
limfoide organizati in mod diferit. Unii poarta denumirea de foliculi
limfati ci primari iar altii de foliculi limfatici secundari. La niv. foliculilor
limfati ci primari se gasesc limfocite B nestimulate adica limfocite B
care nu au luat contact cu nici un Ag.
-La niv. foliculilor limfoizi secundari se gasesc atat limfocite B
stimulate care deja si-au organizat un segment re ceptorial specifi c Agului inductor, dar si celulele prezentatoare de Ag, populatia lor fi ind
dominata de macrofage si celule dendritice.
-La nivelul splinei existand atat limfocite B cat si T, se initiaza atat
re actii imune umorale cat si celulare. Ca si in ggl. reactia imuna
umorala poate sa se desfasoare in totalitate (de la debut, intalni rea
limfocitului B cu Ag stimularea cu toate etapele si secretia de Ac) in
timp ce re actia imuna celulara este declansata la niv. splinei in PALS
extern cu formarea unei clone de limfocite T citotoxice antigen
specifi ce, iar desfasurarea reactiei propriu-zise se face la poarta de
intrare (intratisular).