1.Atitudinea publica si ambientul social fata in fata cu bolnavul mintal.

Pentru nespecialisti, bolnavul psihic apare ca un personaj straniu, enigmatic, de nenteles,

care da impresia ca traieste n alta lume. La acest sentiment se mai adauga cel de teama,
manifest prin intoleranta, respingere, izolare, adesea mascat printr-o pseudoindifereta. Toate
aceste atitudini decurg din:

- aspectul imprevizibil al bolii psihice;

- boala psihica reprezinta un fel de amenintare pentru ratiune si sanatate mentala;

- asupra bolnavului psihic este proiectata agresivitatea sociala;

- crearea unei bariere ntre persoana bolnavului psihic si societate;

- invidia fata de persoana bolnavului psihic, care poate spune si poate face orice, spre
deosebire de persoanele normale, ce trebuie sa se conformeze normelor socioculturale.

Una dintre cele mai importante componente ale imaginii pe care o au oamenii despre
bolnavul psihic este pericolul social pe care l reprezinta acesta pentru societate n general si
pentru ei personal n particular. Bolnavii psihici sunt perceputi ca fiind periculosi si determina
o reactie de teama pentru ca sunt considerati agresivi, chiar si capabili de crima. n
conceptia oamenilor, ceea ce i face sa fie agresivi sau sa nu si controleze agresivitatea
sunt o serie de trasaturi, precum faptul ca sunt: irationali, iresponsabili, inconstienti,
superficiali si lipsiti de discernamnt.

Nu toate reactiile emotionale negative sunt ndreptate mpotriva celorlalti; bolnavii psihici au
si tendinte autodistructive si emotii negative cu privire la propria persoana: au tendinte
suicidare, sunt disperati, tristi, depresivi, nefericiti, nesiguri, slabi, demotivati, cu stima de
sine scazuta si complexati.

2.Stigmatizarea

Stigmatizarea este o constructie sociala care defineste oamenii prin caracteristici distincte
ori ii marcheaza si devalorizeaza ca si consecinta. O persoana stigmatizata nu este privita
ca si o fiinta umana. De asemenea, stigmatizarea poate duce la izolare,ceea ce este si in
prezent o consecinta. Stigma poate lua mai multe forme si poate fi experientiata in domenii
diferite precum: diagnosticul, tratamentul, deschiderea pentru a vorbi cu ceilalti si situatiile
sociale. Experientele de discriminare vizibila si preocupari referitoare la reprezentarea bolii
mentale in media au fost expuse in general fata de cei ce sufera de psihoze si abuz de
droguri. Pacientii cu depresie, anxietate si tulburari de personalitate sunt mai afectati de
sentimentul de stigmatizare chiar si in absenta discriminarii vizibile. Cei diagnosticati cu vreo
forma de boala mentala sufera si de anxietate privind modul in care sa gestioneze informatia
privind boala lor, de a o impartasi cu prietenii sau cei apropiati, cu familia sau cei de la
serviciu.Cele mai comune consecinte ale stigmei percepute sunt: furia, depresia, anxietatea,
frica, sentimentele de izolare, vina, rusine si prevenirea din recuperare sau evitarea cautarii
de ajutor. Cei cu psihoze si dependenta de droguri raporteaza mai frecvent sentimente si
experiente ale stigmatizarii si se pare ca sunt cei mai afectati. Cei cu depresie si tulburari de
personalitate sunt mai afectati de atitudinea celorlalti de a-i dadaci, dar si de sentimentele
produse de stigmatizarea perceputa, chiar daca nu exista discriminare foarte vizibila.

1
3.Boala ca beneficiu

Boala psihica si emotionala este dureroasa. De cele mai multe ori ea mutileaza sufletele in
cre si-a facut loc depresia, teama, mesiguranta, singuratatea, ca nimic numai are rost, ca
numai esti important pentru nimeni.Daca vei intreba persoanele aflate in acesta situatie,
daca vor sa iasa din aceste stari ,cele mai multe probabil vor raspunde ca da.Insa forte
putini oameni din cei care vor da acest raspuns sunt cu adevarat dispuse sa se face
bine.Am putea rezuma beneficiile bolii in principal la atentia si afectiunea celor din jur
obtinute prin manipulare.Tot acest joc manipulativ nu face decat sa adanceasca problemele
emotionale sau psihologice ale pacientului.

4.Ciclurile vietii

Termenul de ciclu al vieii s-a nscut din necesitatea cercettorilor de a reflecta teoria
dezvoltrii. A vorbi de un ciclu general al vieii nseamn a ntreprinde o cltorie de la
natere pn la moarte. Ciclul vieii are ntotdeauna aceleai secvene, demonstrnd c
exist o ordine n cursul vieii umane, n ciuda faptului c viaa fiecrei persoane este unic.
Freud S rmne unanim recunoscut pentru contribuia sa n fundamentarea conceptului de
ciclu al vieii. ncepnd cu studiile publicate n 1915, el a introdus o schem de dezvoltare,
concentrat asupra perioadei copilriei.El a deosebit urmtoarele perioade de dezvoltare, pe
care le-a clasificat astfel:

faza oral (de la natere pn la 1 an);

faza anal (de la 1 an la 3 ani);

faza falic (de la 3 ani la 5 ani).

Peste 5 ani, Freud S vorbete despre faza latent, care se ntinde pn la pubertate.
Concepia de baz exprimat de Freud S a fost aceea c evoluia satisfctoare a
dezvoltrii n aceste faze ale copilriei va fi esenial pentru funcionarea normal a
adultului.

5.Activitate si vointa-factorii implicate in luarea deciziei

Vointa este procesul psihic complex de reglare superioara a activitatii umane ce consta in
mobilizarea si concentrarea fortei si capacitatilor fizice si spirituale in vederea depasirii
obstacolelor si realizarea scopurilor propuse constient.Vointa e in stransa legatura cu
gandirea rationala.Ratiunea este implicata in toate procesele luarii de decizii.Totodata
emotiile si implicarea afectiva influenteaza luarea deciziilor deseori eforturile de vointa fiind
puse in slujba sentimentelor.Vointa nu este innascuta.Ea se educa se formeaza si se
antreneaza treptat,pe masura ce se realizeaza confruntari si depasiri ale obstacolelor.Cel
mai bun exercitiu este munca si implicarea in actiuni care nu iti plac.

2
6.Relatia medic-pacient

Reprezint esena psihologiei medicale. Ea este punctul central al relaiei de ngrijire i este,
n cele mai multe cazuri, una dintre condiiile i un factor esenial pentru procesul de
vindecare.

Tipuri de relatii medic-pacient:

1)activ-pasiv(pacient in coma,in interventie chirurgicala)

2)parinte-copil,profesor-elev(atitudinea autoritara a medicului care inpune reguli si atitudinea

protectoare care apara si protejeaza)

3)Participare mutuala,client-furnizare de servicii,pozitie de egalitate,responsabilitatea se

distribuie ambelor parti.

4)Intimitatea ireverentioasa,de prietenie sau mai mult-model al unei nevoi emotionale

deturnate

7.Complianta la tratament

Prin complian se nelege aderena pacientului la toate recomandrile fcute de medic, pe

toat durata tratamentului. Printre factorii de care depinde compliana se numr ns
natura bolii, armentariul farmacologic disponibil, condiia cutural-educativ i psihosocial a
bolnavului i, mai ales, cooperarea acestuia cu medicul curant. Sunt mai compliani cei care
sufer de boli acute sau cu simptome neplcute, bolnavii cu comportament aderent sau cei
care au adoptat concepia despre sntate i boal caracteristic modelului cunoscut ca
health-belief.

Dei compliana nu se refer doar la atitudinea fa de medicamente, ci i la alte

recomandri medicale, cele mai multe studii se raporteaz la tratamentul farmacologic.
ansa de a respecta indicaiile medicului cresc dac sunt prescrise medicamente mai
puine, preferabil pe cale oral, n ct mai puine prize cotidiene, dac acestea sunt noi, cu
efect prompt i observabil i dac au puine reacii adverse sau deloc. Medicului i revine
sarcina de a milita pentru mbuntirea complianei la tratament.

8.Reperele comportamentului compliant

Complianta poate fi:

1.totala-pacientul face tot ce I se spune

2.partial-compliant:optimist/noncompliant:pesimist

3.total necompliant-pacientul nu vrea sa respecte indicatiile

4. eratica-pacientul nu intelege sa ia tratamentul conform prescriptiei

5. cunoscut ca noncompliant-pacientul este eliminat din preocuparile medicului deoarece

nuaccepta tratamentul

6.necunoscuta/ascunsa-pacientul sustine ca isi ia tratamentul, dar nu o face.

3
Pentru masurarea compliantei este foarte important timpul.

Aceste masuratoridepind de timpul de injumatatire al substantei.

Depinde daca timpul de injumatatire este scurt sau lung

in sange- complianta de ordinal zilelor

in urina saptamani
in par luni

9.Efectele negative ale noncompliantei

Noncompliana este nerespectarea de ctre acesta, contient sau incontient, a

recomandrilor terapeutice, sub aspect calitativ sau cantitativ. Este evident c
noncompliana compromite rezultatul terapeutic, ceea ce duce la agravarea bolii, suferin
inutil, scderea calitii vieii i chiar deces. Mai mult, acestor consecine individuale li se
adaug altele, cum ar fi costurile economice i sociale ridicate, pericolul social i chiar
nencrederea n profesiunea medical. Vrstnicii nu sunt n mod necesar mai puin
compliani, dar devin aa atunci cnd intervin cauze fortuite, cum ar fi nenelegerea
instruciunilor terapeutice, hipomnezia, depresia sau alte boli psihice, dificultatea de a citi
sau de a nelege prospectul unui medicament sau de a deschide ambalajele asigurate.
Costul ridicat al medicamentelor se numr printre factorii cel mai des invocai de vrstnicii
noncompliani.

10.Comportamentul noncompliant active sau pasiv

Tipuri de comportament noncompliant:

1.prin subadministrare totala sau partiala :pacientul nu ia intreaga doza recomandata

2.prin surplus,supradozarea-totala sau partiala

3.variabila-totala sau partiala

11.Ecuatia medic-pacient prin prisma actului de complianta

Coplianta este necesara cand intre medic si pacient exista un consens in ceea ce priveste
prognosticul, evolutia bolii. Cand exista incertitudine, complianta este redusa. Strategii de
crestere a compliantei:

-psihoeducatie

-programarea clinica

-comunicarea cu pacientul

12.Problemele de rezonanta ale societatii

Stilul de viata contribuie semnificativ la jumatate din decese. Avand in vedere ca bolile
cardiovasculare sunt cauza majora a mortalitatii, accentul se pune pe factorii de risc si a
medicinei comportamentale pentru modificarea lor.

4
13.Rolului medicului in reducerea factorului de risc

Devine din ce in ce mai evident ca medicul are posibilitatea de a juca un rol foarte
importanta in domeniul preventiei bolii si promovarea sanatatii, in mod special in reducerea
factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare si mentinerea starii de sanatate. Peste 75%
din populatie contacteaza un doctor cel putin o data in decursul unui an iar in decurs de 5
ani mai mult de 95% din populatie, ceea ce face ca medicii sa aiba oportunitatea de a
preveni in cazul unui numar vast de indivizi la risc pentru boli cardiovasculare sau alte
boli.Pacientii considera ca medicii lor au mare putere de influenta in legatura cu
comportamentul lor de preventie. Educatia si consilierea furnizata de medic pacientului sau
poate conduce la imbunatatirea aderentei pacientului la regimul de tratament.

14.Bariere in implicarea medicului in reducerea factorilor de risc

Bariere legate de medic:

bagaj insuficient de cunostinte

abilitati reduse
convingeri si credinte ale mediului

Bariere administrative-organizatorice:

limitare autilizarii diferitelor sisteme

remuneratia redusa sau absenta remuneratie pentru serviciile de preventie
coordonarea redusa cu autoingrijirea si programele de tratament comportamental
implicarea resusa sau absenta ce personalul programului de tratament

15.Modelul de educare interactive a pacientului

Niveluride educatie al pacientului:

1)Nivel cognitiv-evalueaza cunoasterea, informatiile.Explica fapte,clarifica si ofera informatii.

2)Nivel de atitudine-evalueaza atitudini,credinte, intentii,disponibilitatea pentru schimbare.

3)Nivel instrumental-evalueaza aptitudini intrumentale

4)Nivel comportamental-comportament de coping,consecinte, conditii

5)Nivel social-evalueaza asistenta sociala, resursele

16.Rolul stresului in boli

Stresul este un factor care contribuie la aparitia bolilor la oameni, in mod special la aparitia
despresiei, a bolilor cardiovasculare si a bolii SIDA. Stresul joaca un rol in declansarea sau
inrautatirea depresiei si a bolilor cardiovasculare si in accelerarea progresiei SIDA. Stresul
creste riscul dezvoltarii unei boli, dar asta nu inseamna ca, doar din cauza faptului ca esti
expus la factori de stres, te vei imbolnavi. Cea mai solida dovada ca stresul contribuie la
aparitia bolilor vine din cercetarile despre depresie, ceea ce demonstreaza ca stresul este
asociat cu debutul depresiei precum si cu revenirea bolii la pacientii care s-au recuperat.
Unele tipuri de stres sunt principalele vinovate in aparitia depresiei si anume factorii de stres
sociali, cum ar fi divortul si decesul unei persoane indragite.

5
Depresia este, de asemenea, des intalnita printre oamenii care au fost diagnosticati cu boli
grave, sugerand ca boala fizica insasi este un eveniment stresant care poate duce la
depresie. Pe de alta parte, stresul cronic cum ar fi stresul intalnit in fiecare zi la serviciu
contribuie la aparitia bolilor cardiovasculare cum ar fi boli coronariene, o relatie evidentiata
clar in sutdiile medicale.

17.Cum pot invata mai bine clinicienii de la pacientii lor

18.Cum pot clinicienii sa determine cel mai bun efect de schimbare cu rol terapeutic
prin educarea pacientului

Acomodarea i nelegerea cilor pacientului i medicului pentrua nelege i a tri strile de

criz sau de stres,pentru a realiza sarcinile desvoltrii,relaiile semnificative, pentru o mai
buncunoatere,fenomene care apar n cursul ngrijirii sntii.

19.Internare voluntara versus internare nonvoluntara

Internarea ntr-o unitate de psihiatrie se face numai din considerente medicale, nelegndu-
se prin acestea proceduri de diagnostic i de tratament. Orice pacient internat voluntar ntr-
un serviciu de sntate mintal are dreptul de a se externa la cerere, n orice moment, cu
excepia cazului n care sunt ntrunite condiiile care justific meninerea internrii mpotriva
voinei pacientului.

Procedura de internare nevoluntar se aplic numai dup ce toate ncercrile de internare

voluntar au fost epuizate. O persoan poate fi internat prin procedura de internare
nevoluntar numai dac un medic psihiatru abilitat hotrte c persoana sufer de o
tulburare psihic i consider c:

a)din cauza acestei tulburri psihice exist pericolul iminent de vtmare pentru sine sau
pentru alte persoane;

b)n cazul unei persoane suferind de o tulburare psihic grav i a crei judecat este
afectat, neinternarea ar putea antrena o grav deteriorare a strii sale sau ar mpiedica s i
se acorde tratamentul adecvat.

20.Confidentialitatea

Divulgarea ,fara consimtamantul pacientului a unor date de catre medic se pedepseste cu

inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Toate informatiile privind starea pacientului,
rezultatele investigatiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt
confidentiale chiar si dupa decesul acestuia. Informatiile cu caracter confidential pot fi
furnizate numai in cazul in care pacientul isi da consimtamantul explicit sau daca legea o
cere in mod expres. In cazul in care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii
medicale acreditati, implicati in tratamentul pacientului, acordarea consimtamantului nu mai
este obligatorie.

21.Consumul de substante-consideratii generale.Potentialitatea adictiva a diferitelor

substante

6
Consumul de substante reprezint o problem de mare importan pentru noi toi. El
semnific o speran sau o provocare pentru tineri, o problem serioas pentru prini i un
semnal de alarm pentru societate.Abuzul de substante se refera de fapt la consumul
exagerat si dependenta fizica sau/si psihica de anumite substante medicamentoase, alcool,
sau narcotice si stupefinate care au efecte daunatoare sanatatii fizice si psihice si care
afecteaza individului, uneori iremediabil, si viata sociala si afectiva. Alcoolul e substanta de
abuz cea mai larg disponibila si cea mai acceptabila cultural.Problemele clinice legate de
abuz:dependenta, intoxicatie, sevraj alcoolic.Tulburarile asociate cu alcoolismul sunt:

1)Legate de efectele directe asupra alcoolismului:intoxicatie, sevraj, delirium, halucinoza

2)Legate de comportamentul care se asociaza cu alcoolul:abuz,dependenta

3)Legate ce efectele persistente:dementa,encefalopatia Wornicke,sindromul Korsakoff.

22.Interventii de stimulare a motivatiei.Cura de detoxifiere.Programe terapeutice de

reducere a riscului

Este un stil de consiliere centrata pe pacient dezvoltata pentru a facilita schimbarea in

comportamentele legate de starea de sanatate. Principiul de baza al abordarii este
negocierea in locul conflictului. Au ca scop ajustarea pacientilor in expoatarea si rezolvarea
ambivalentei legate de schimbarea comportamentului. Combina elemente de stil cu tehnici.
Un principiu de baza al acestei tehnici este intensificarea schimbarii printr-un proces bland
de negociere in care pacientul si nu terapeutul afirma beneficiile si costurile implicate.
Conflictul este nefolositor si o relatie de colaborare este esentiala.

23.Agresivitate si violenta contemporana- (referat!)

24.Notiuni introductive in patologia bolii Alzheimer.

Sindromul demential se caracterizeaza printr-o deteriorare a memoriei si celorlalte functii

cognitive datorita unei afectari a SNC.Aceasta este suficient de severa pentru a compromite
autonomia bolnavului in viata sa sociala sau profesionala.Boala afecteaza functiile mentale
superioare (gandirea sau vorbirea),dar poate aparea si confuzia, schimbarile de
comportament si dezorientarea in timp si spatiu.Boala nu este infectioasa sau contagioasa ci
este o boala care cauzeaza o deteriorare a sanatatii generale.Totusi cea mai comuna cauza
a mortii este pneumonia in stadiile avansate si infectiile de focar ,deoarece odata cu
progresul bolii scade imunitatea organismului si are loc o scadere in greutate prin malnutritie
care favorizeaza susceptibilitatea la infectii.

Varsta reprezinta un factor de risc, boala putand aparea la persoanele cu varsta de 45 ani,
dar un procentaj mai ridicat se remarca la persoanele cu varsta de 60 ani.

25. Notiuni introductive de semiologie psihiatrica

Semiologia reprezinta studiul simptomelor si a tulburarilor psihice; stabileste conditiile,

succesiunea, interdependenta si dinamica tulburarilor mentale. Diferentiere semne -
simptome: semnele sunt obiective si reprezinta ceea ce vedem la pacienti; simptomele sunt
subiective si reprezinta ceea ce declara pacientii ca simt.

7
In functie de intensitatea simptomelor, tulburarile psihice se clasifica in: tulburari nevrotice;
tulburari psihotice; tulburari datorate nedezvoltarii, demente.

Mai frecvente sunt primele doua tipuri; tulburarile datorate nedezvoltarii si dementele implica
pierderea bagajului emotional.

Procesele psihice

- de cunoastere: senzatiile, perceptia, atentia, memoria, gandirea, limbajul, imaginatia;

- afective si trebuinte: stabilesc raportul subiectiv intre individ si realitatea obiectiva;

- vointa si activitatea: prin ele se realizeaza actiunile, in conformitate cu scopurile stabilite in

mod constient

26.Halucinatii.Asistenta incetarii din viata.Doliu.Decizia sfarsitului

vietii.Eutanasie.Suicid asistat.

Halucinatia este o perceptie falsa asupra unor lucruri,persoane,sunete care nu exista in

realiate.Halucinatiile por fi vizuale,auditive,tactile,gustative,acusticovestibulare.Halucinatiile
reprezinta perceptii fara obiect de perceput pe baza experimentelor psihotice interne care
determina subiectul sa se comporte ca si cum ar avea o senzatie atunci cand conditiile
exterioare normale ale acestor senzatii sau perceptiinu se realizeaza.

Dreptul la moarte asistata nu poate fi inteleasa decat prin raportare la individul care solicita
sprijin pentru despartirea sa fizica, pentru aplicarea anumitor proceduri de eutanasiere.

Doliul este expresia durerii emoionale, manifestat prin tristee, stare de abatere, neputina
de a se mai bucura la evenimentele din via, retragere din societate, i respectarea unui
comportament tradiional culturii din care face parte.

Un alt aspect al doliului este procesul de a nvinge acest proces de boal, depresiune
sufleteasc cauzat de pierderea fiinei iubite.

Acest proces a fost de unii mprit n mai multe faze:

1. Faza de oc
2. Faza controlat
3. Faza de regresie
4. Faza de adaptare (resemnare)

27.Interventia in criza.

Criza - o tulburare emoional acut a individului determinat de anumite evenimente de

via, asociat cu lipsa abilitilor de a face fa acesteia, cu pierderea controlului asupra
situaiei respective. Dou categorii de evenimente de via determin o criz: experiene
universale de via si cele dramatice de via. Intervenia n criz este aciunea de
ntrerupere a unei serii de evenimente care conduc la disfuncionaliti socio-
comportamentale. Caracteristicile interveniei n criz: e o interventie de scurt durata si
rapid. Cele trei faze ale crizei ( Caplan ): stadiul de impact, stadiul de retrageresi stadiul de
ajustare i adaptare. Roberts (1990) identific apte stadii ale interveniei n criz: stabilirea
unei relaii cu beneficiarul; evaluarea crizei; identificarea problemelor majore si a

8
evenimentelor care au declanat criza precum i a metodelor obinuite dar ineficiente de
depire a situaiei crizei; analiza sentimentelor i oferirea de suport emoional; explorarea
alternativelor posibile; formularea unui plan de aciune; asigurarea disponibilitii de a lucra
i n alte situaii de criz n viitor. Principii ale interveniei n criz : intervenia se realizeaz
ct mai repede posibil, interveniile sunt limitate n timp, rolul practicianului este unul activ,
reducerea simptomelor reprezint principalul scop, se acord sprijin concret cat i
psihosocial , se ncurajeaz experimentarea sentimentelor..

28.Evaluarea riscului si metode de tratament pentru violenta si suicide.