Muschiul neted

Istoric

Localizare:
in organele cavitare (cu perete si lumen). Peretele este format din mai multe tunici, una fiind m.
neted. Exemple:
arborele respirator - de la trahee pana la ductul alveolar
arborele vascular - tot cu exceptia capilarelor si venulelor, ce au peretele subtire, fara
tunica musculara neteda dar totusi celule musculare speciale (pericite) care sunt de fapt
celule contractile si ajuta la progresia coloanei sangvine
tubul digestiv - din 1/3 mijlocie a esofagului pana la rect
aparatul urinar - de la ureter pana la uretra
aparatul genital feminin - tube uterine pana la vagin
aparatul genital masculin - epididim, canalul deferent, veziculele seminale, prostata,
penisul.
glandele exocrine:
ductele excretoare (glandele salivare, caile biliare etc)
portiunea secretorie (acinii glandelor salivare etc) - este inconjurata de celule
mioepiteliale care ajuta la eliminarea produsului de secretie.
organele de simt:
in piele - m. piloerectori
globii oculari - m. irisului, m. intrinseci (ciliari)
celule izolate sau fascicule foarte mici raspandite in tesutul conjunctiv. Acestea se gasesc in:
capsulele organelor (ggl. limfatici, splina etc)
pleura viscerala
ligamentele largi ale uterului
tesutul conjunctiv subcutanat, in unele zone speciale (zona mamelonara, perineu, scrot,
orbita)

Celulele musculare netede

Aspect: forma fuziforma dar exista si unele ramoase care sunt ramificate cu prelungiri ( in
iris, tunica medie aorta).
Dimensiuni: lungimea 20 m - 1 mm. Au lungimea de 1 mm la stomac si uterul gravid.
Diametrul este de 5 m. Raportul diametru / lungime variaza de la 1/5 pana la 1/100, fiind mai mic
fata de cel de la fibra scheletica.
Arhitectura tisulara:
Exista cel putin doua tipuri de arhitectura tisulara in m. netezi:
adaptata pentru executarea miscarilor peristaltice (la tubul digestiv). Aici exista doua straturi de
muschi: exterior (longitudinal) si interior (circular). Aceste doua paturi musculare cu directie
perpendiculara una pe alta se contracta automat concomitent sau consecutiv pentru a asigura
progresia continutului. La fel exista la nivelul ureterului. In caile urinare m, exterior este circular
iar cel interior este longitudinal.
adaptata pentru golirea continutului in timp scurt (vezica urinara, uterul gravid). Aici fibrele sunt
spiralate in jurul axului principal al organului.
Structura matricei extracelulare
Este alcatuita din:

o structura asemanatoare membranei bazale epiteliale care constituie un invelis celular. Aceasta
structura este alcatuita din straturi succesive, in ordine, dinspre membrana catre celula:
1. lamina rara -- de natura glicoproteinica
2. lamina densa - alcatuita din colagen V
3. lamina fibroreticularis - alcatuita din f. reticulina, colagen III si GAG.
o structura cu aspect fibrilar care ocupa restul matricei extracelulare. Este alcatuita din colagen III
(reticulina) predominant si colagen I. De asemenea exista uneori f. elastice abundente (tunica
medie a vaselor mari, aorta). In afara de fibre, peste tot exista proteoglicani.
Spre deosebire de m. striat (scheletic si cardiac), m. neted are multa matrice extracelulara. Ea
ocupa 50% din voulmul celular fata de 15% cat ocupa la muschiul striat. M. beted cu cea mai multa
matrice extracelulara este m. neted vascular.
Matricea celulara este secretata si sintetizata de celulele musculare netede. Exista doua tipuri
de cel. musc. netede: pentru contractie sau pentru secretia matricei extracelulare. Prin matricea
extracelulara vin spre celule terminatii nervoase simpatice si parasimpatice in functie de muschi.
Aceste terminatii sunt la o oarecare distanta de sarcolema fibrelor musculare netede, deci nu se
formeaza sinapse. Astfel mediatorul chimic difuzeaza in spatiul intercelular.
Structura celulei musculare netede
15. Sarcolema
Are aceeasi structura ca si membrana celulara obisnuita cu mici particularitati: jonctiunile
celulare - de tip gap (nexus), adherens (fascia adherens) sau digitiforme.
Jonctiunea gap realizeaza comunicarea directa intre celule prin canale cu diametrul de
1500..., ceea ce permite trecerea ionilor de Ca, acesta fiind implicat in generarea potentialului de
actiune (PA) si in mecanismul de contractie-excitatie.
Fibra musculara neteda are automatism (genereaza impulsuri). Exista zone pacemaker care
genereaza PA ce se raspandesc in masa cu ajutorului jonctiunilor gap ce permit raspandirea instantanee
a Ca in celule. Are loc o cuplare electrotonica. Exista si o cuplare metabolica.
Fasciile adherens si jonctiunile digitiforme solidarizeaza mecanic celulele. Astfel are loc
sumarea contractiilor celulelor alaturate care se manifesta ca o contractie uniforma.
La nivelul sarcolemei exista formatiuni specifice, in cantitate crescuta. Acestea sunt caveolele
si densificariile (ariile dense).
Caveolele reprezinta niste invaginatii ale membranei.. Ele sunt cvasipermanente, stabilitatea
lor fiind data de citoschelet. Ele reprezinta prelungiri ale spatiului extracelular spre interiorul celulei.
Cu toate acestea mediul din interiorul caveolei este diferit fata de ccel din spatiul extracelular, mai ales
in ceea ce privesta Ca, concentratia sa fiind de 2-3 ori mai concentrat decat in mediul extracelular. In
concluzie, caveolele participa la traficul ionilor de Ca, ceea ce le aseamana cu tubii T.
Ariile dense (densificarile membranei) au dimensiuni de 100-400 nm.. Compozitia chimica a
ariilor este asigurata de 2 proteine (vinculina si talina) care apartin clasei de proteine de legare a
actinei (ABP - actine binding protein). Ele sunt proteine de ancorare a actinei la membrana celulara,
realizand legatura intre actina si citoscheletul membranie celulare.
Pe preparatele de ME se observa ca actina se insera in unghi ascutit la nivelul ariilor dense.

16.Sarcoplasma fibrei musculare netede

Cuprinde doua regiuni distincte: una situata central (mica d.p.d.v. al volumului) care contine
nucleul si unele organite comune si o regiune periferica, mai intinsa. Regiunea periferica contine
aparatul contractil care contine organite asemanatoare celor din m. striat dar cu dispozitie diferita, fapt
care indreptateste denumirea lor ca organite specifice. Acest aparat contractil contine mai multe
elemente:
filamente contractile: de actina (subtiri) sau de miozina (groase).
filamente intermediare, specifice acesti muschi, alcatuite din proteina numita desmina.
filamente de vimentina (in m. netezi vasculari) care sunt echivalente cu filamentele din fibroblasti
filamente intermediare de simedina (in m. netezi viscerali)
Alte componente ale sarcoplasmei:
microtubulii - componenta mica
proteine asociate actinei. Acestea sunt multe si unele au expresie morfologica sub forma corpilor
densi (aglomerari de proteine). Corpii densi sunt raspanditi in toata citoplasma, au dimensiuni de
sute de nm si sunt alcatuiti din doua proteine de legare a actinei: -actinina si filamina. Ele au un
rol special: solidarizeaza capetele filamentelor de actina prin punti transversale pe care aceste
proteine le formeaza.
RE este sursa de eliberare a ionilor de Ca pentru a creste concentratia de Ca in momentul
contractiei m. neted. El reprezinta o alta sursa de intrare a Ca in citosol in afara de spatiul
extracelular.
Actina se insera cu un capat pe ariile dense iar celalalt capat este liber. Mecanismul contractiei
consta in glisarea fibrelor de miozina printre cele de actina. Motorul contractiei este miozina. In
contractie au loc scurtari ale fibrelor in directii diferite si ca urmare areloc o scurtare a celulei care
este asociata si cu o scurtare a membranei celulare. La ME in contractie se observa scurtarea foarte
mare a fibrei musculare. La ME de baleiaj, pe sectiune transversala se vad puncte ce reprezinta
filamentele (citoplasma este plina de filamente). Recunoasterea filamentelor pe sectiune se face pe
baza diametrului pe sectiune transversala:
filamentele de actina au 6-8 nm
filamentele de miozina au 12-15 nm
filamentele intermediare au 11 nm
De asemenea apar densificari din loc in loc (corpii densi). Pentru reconstructia aparatului
contractil s-ar folosi sectiuni seriate din aceeasi celula pentru ca m.neted este dificil de preparat pentru
ME. Nu s-a reusit inca stabilirea unui model convenabil.
16. Structura moleculara a filamentelor contractile
Molecula de miozina este asemanatoare cu miozina muschiului striat (este izoenzima cu
miozina din m. striat). Cele doua proteine su aceeasi structura secundara, structura tertiara, aceeasi
morfologie, aceeasi functie, difera insa foarte putin la nivelul structurii primare, avand 2-3 aminoacizi
diferiti. Aceste diferente minime determina consecinte importante d.p.d.v. functional. Aceasta enzima
este formata din 2 lanturi: unul greu (H) si unul usor (L). Cele doua lanturi se infasoara unul in jurul
celuilalt, apoi se despart avand o structura complicata si formand capul miozinei. Molecula are situsuri
importante:
situsul de interactiune cu actina
situsuri reglatoare care se gasesc pe lantul usor ce trebuie fosforilat de kinaza
situsul ATPazic ce elibereaza energie pentru contractie
Deosebirile intre cele doua tipuri de miozina apar la lanturile usoare (vezi situs reglator si
ATPazic). Astfel, la m. neted situsul reglator trebuie fosforilat pentru producera contractiei, spre
deosebire de m. striat unde contractia nu depinde in mod obligatoriu de fosforilare. De asemenea,
situsul ATPazic la m. neted are afinitate mult mai mica pentru ATP decat situsul de la m. striat si deci
hidroliza ATPului e mai inceata si se elibereaza energie mai incet si deci contractia este mai lenta.

De-a lungul portiunii liniare a miozinei exista situsuri de proteoliza limitata in care proteaza
taie molecula in fragmente mai mici. Astfel, sub actiunea tripsinei, molecula de miozina este scindata
in meromiozina usoara (LMM) si meromiozina grea (HMM). Acest situs are o mobilitate crescuta
(este zona de balama) unde molecula de miozina se deformeaza. Meromiozina grea este legata la
actina. Meromiozina grea basculeaza in procesul contractiei, capul miozinei fiind legat de actina.
Bascularea meromiozinei grele trage de actina.
In contractie creste concentratia de Ca (10 -7 M - 10-6 M). Efectul este activarea proteinei
calmodulina. Calmodulina prezinta 4 situsuri de legare a Ca si este activata atunci cand toate situsurile
sunt ocupate. Calmodulina activata actioneaza asupra kinazei lantului usor (MLCK) care prin
fosforilare se declanseaza activitatea ATPazica a lantului usor, producandu-se energie. Energia este
folosita pentru deformarea miozinei in cadrul contractiei.
Filamentele de miozina sunt formate din multe molecule de miozina. M. striat nu are punti
transversale pe toata lungimea sa (in portiunea benzii H nu are punti transversale) in timp ce m. neted
are punti transversale pe toata lungimea filamentului gros. Lungimea filamentului gros la m. neted este
de 3 ori mai mare decat la m. striat. De aceea interactiunea actina-miozina este pe o distanta mai mare
si prin urmare m. neted se scurteaza mai mult.
In m. striat, unui filament gros ii corespund 2 fialmente subtiri. In m. neted, unui fialment gros
ii coerspund 8-15 filamente subtiri, de aceea o punte transversala in m. neted trage mai multe
filamente de actina si deci forta de contractie este mai mica.
Actina - la baza filamentelor sta actina F care este alcatuita din doua lanturi proteice
filamentoase. Fiecare dintre cele doua lanturi este alcatuit din mai multi monomeri de actina G. Aceste
lanturi de actina sunt stabilizate de tropomiozina care are forma de bastonas ce subintinde 7 monomeri
de actina. Moleculele tropomiozinei sunt situate in santul dintre cele doua lanturi ale actinei F.
Tropomiozina mascheaza situsul de interactiune intre actina si miozina in relaxare. La acest nivel
exista diferente fata de m. striat. La m. striat, starea tropomiozinei este controlata de troponina care
prin subunitatea C leaga Ca si se activeaza modificand si conformatia tropomiozinei. La m. neted rolul
troponinei C este prelluat de catre calmodulina care este o proteina solubila in citosol. Prin legarea a 4
ioni de Ca ea se activeaza si actioneaza asupra caldesmonei care la randul ei actioneaza asupra
tropomiozinei si determinand modificarea ei conformationala, ce are ca efect expunerea situsului de
interactiune actina-miozina. Exista 3 tipuri de actina, in functie de tipul de m. neted.

17. Mecanismul contractiei

Consta in alunecarea filamentelor de actina in raport cu cele de miozina datorita puntilor
transversale. Are loc o dubla reglare a contractiei:

una actioneaza asupra filamentelor groase prin MLCK si se produce fosforilarea acestui lant care
are drept consecinta declansarea activitatii situsului ATPazic
alta actioneaza asupra tropomiozinei prin CD (caldesmona) si astfel se modifica conformatia
tropomiozinei cu expunerea situsului de interactiune actina-miozina.
De asememnea un rol important in mecanismul de contractie il au proteinele de legare a actinei
(ABP) care controleaza polimerizarea si pozitionarea moleculelor de actina.
Etapele desfasurarii procesului de contractie sunt:
semnalizarea transmembranara (prin intermediul complexului ligand-receptor). Se activeaza
sistemul fosfolipazei C care produce contractie sau se activeaza sistemul AMPc sau GMPc care
duc la relaxare.
cuplarea excitatiei cu contractia se face cu ajutorul ionilor de Ca
contractia depinde de:
canalele de Ca din membrana RS care sunt comandate electric sau chimic
eliberarea Ca din RS
proteinele contractile actina si miozina
relaxarea depinde de:
pompa de extruzie a Ca
pompele de ca din membrana RS care reintroduc Ca din citosol in RS
proteinele de contractie actina si miozina
PIP2 (fosfatidil inozitol bis fosfat) sub actiunea PLC (fosfolipaza C) se transforma in DAG
(diacil glicerol) si IP3 (inozitol trifosfat). DAG determina activarea PKC (protein kinaza C).
Particularitatile contractiei

forta de contractie e scazuta (datorita nr. mic de punti transversale)

viteza de contractie e scazuta (datorita activitatii ATPazice scazute)
capacitatea de scurtare e crescuta (datorita existentei puntilor transversale pe toata lungimea
filamentului gros)
Particularitati functionale

Activitatea contractila ritmica spontana - au loc contractii cu frecventa si amplitudine constanta

dependenta de muschi. - acestia fiind m. fazici. Exista insa si m. tonici care au un tonus spontan, o
stare de contractie sustinuta, tradusa printr-o miograma in platou
Contractia e modulata de urmatorii liganzi, prin legare la receptorii de pe membrana celulei
musculare netede:
neurotransmitatori
hormoni
prostaglandine
Prezinta dubla inervatie vegetativa, excitatorie si inhibitorie; sinapsele sunt absente. Acetilcolina
poate influenta procesul contractil la nivelul placii motorii. Aceste molecule (toti liganzii)
actioneaza la nivelul receptorilor. Ei actiuni de tip elastic: intr-un loc poate fi inhibitor iar in alt loc
poate fi stimulator al contractiei. Actiunea lor depinde de tipul de receptor exprimat in membrana
celulara si de tipul de mecanism de transductie ce are loc in celula.
Fibrele sunt cuplate electric prin jonctiuni gap si cuplate mecanic prin jonctiuni adherens. Aceste
jonctiuni asigura functionalitatea tesutului.

18. Clasificarea functionala a muschilor netezi

Mm. netezi unitari (viscerali, vasculari) - au activitate ritmica spontana, initiata in arii pacemaker.
Se contracta ca o unitate. U multe jonctiuni gap care asigura raspandirea PA si au o inervatie slaba
(o terminatie nervoasa inerveaza un fascicul de fibre: 100-300 fibre).
Mm. netezi multiunitari (iris, mm. ciliari, mm. piloerectori, tunica medie a vaselor mari). Fiecare
fibra se contracta independent. Au putine jonctiuni gap si nu au contractii spontane. de asememnea
fiecare fibra este inervata de o terminatie nervoasa libera.
Mm. netezi intermediari (vezicula seminala, canalul deferent) Nu au actiune spontana, au numar
moderat de jonctiuni gap si o terminatie nervoasa libera inerveaza un fascicul mic de fibre.
19. Fenotipuri ale celulelor musculare netede adulte

Starea contractila - celula este oprita in G1. Aceasta stare este mentinuta de inhibitori ai
proliferarii, celula avand receptori pentru acesti factori. Celula nu are receptori pentru factorii
mitogeni (de stimulare a cresterii), ea este refractara la acestia. De asemenea, in acest stadiu celula
raspunde la agentii care contracta. Spre exemplu, m. neted vascular raspunde la angiotensina II. In
aceasta etapa celula nu sintetizeaza matrice extracelulara.
Starea secretorie - celula iese din G1. Ea raspunde la factorii mitogeni (spre exemplu PDGF). Nu
se contracta dar sintetizeaza matrice extracelulara (colagen, fibre elastice, proteoglicani).
Aceste doua fenotipuri sunt foarte bine exprimate la m. neted vascular. Atfel se explica
ateroscleorza, boala a celulelor musculare netede, in care creste numarul celulelor secretoare. De-a
lungul timpului s-au elaborat mai multe modele experimentale ale aterosclerozei.
Initial, dintr-un motiv oarecare, are loc lezarea endoteliului vascular, ceea ce determina
expunerea matricei extracelulare aflate sub endoteliu la fluxul sangvin. Are loc aderarea plachetelor si
se formeaza un trombus plachetar, ceea ce duce la eliberarea PDGF si a altor factori existenti in
granule. Daca creste concentratia PDGF sunt stimulate celulele secretorii ale m. neted. Acestea devin
capabile sa secrete PDGF si concentratia acestuia creste si mai mult. Concentratia PDGF crescand din
ce in ce mai mult are loc cooptarea celulelor din tipul contractil in cel secretor. Celulele secretorii
migreaza in intima vasului lezat unde secreeta matrice extracelulara ce determina placa de aterom. La
toate acestea se adauga si faptul ca celulele secretorii au si receptori pentru LDL (carausii
colesterolului). Atunci LDL sunt internalizate in celula si acestea se blocheaza, ceea ce duce la
crestera volumului placii de aterom.
Consecintele aterosclerozei pot fi :
accindet vascular cerebral
infarct miocardic
arterita obliteranta membranara
Tratamentul aterosclerozei este paleativ.