TESUTURILE ANIMALE

Se intalnesc in structura organelor organismelor animalelor pluricelulare numite si metazoare. Isi au originea in celula ou,
celula diploida ce rezulta din unirea spermatozoidului cu ovulul. Aceasta celula se divide mitotic de numeroase ori, dand
nastere la un moment dat, la un disc embrional, format din 3 foite dermice reprez de ectoderm, endoderm si mezoderm.
Din acestea, prin procese de dif celulara se formeaza toate t, organele si sistemele de organe ale unui organism animal.

A. T EPITELIARE – sunt alc din celule de forme si dim variate, de regula apropriate intre ele. Dupa funct indeplinita sunt:
1. Epiteliile de acoperire – au rol de protectie, se intalnesc la suprafata organismelor, fie captusesc diferite organe cavitare,
formand mucoasele (cavitala bucala, traheala, intestin., etc). Sunt alc din celule de forme dif, alipite intre ele, dispuse pe
unul sau mai multe straturi. Dupa nr straturilor celulare pot fi:
- ep unistratificate (alc dintr un sg strat de celule) – dupa forma se clas in:
-> pavimentoase (pleura, pelicand, peritoneu)
->cubice simple (bronhiole, canale de secretie ale glandelor)
->cilindrice simple (mucoasa tubului digestiv)
- ep pseudostratificate (alc dintr un sg strat de cel inalte cu nucleii dispusi la inalt dif) – trahee si bronhiile mari
- ep pluristratificate (alc din mai multe straturi de celule) – dupa forma se clas in: (cele de mai sus)
-> (cheratilizate (epiderm) si necheratilizate (mucoasa cav bucale, esofagiene))
-> (canale mici de excretie ale glandelor salivare)
- > (canale mari de excretie ale gladelor)
O caracteristica deosebita a tuturor ep este reprez de faptul ca nu au vase de sange, iar nutritia lor se real pe seama t
conjunctiv care le insoteste.
2. Epiteliile glandurale – alc din celule ce au capacitatea de a produce si elibera dif substante. Se asociaza cu t conjunctiv,
vase de sange, fibre nervoase, constituind glande. Dupa poziti/absenta unor canale de excretie a produsilor ele pot fi
exocrime, endocrime si mixte.
- glandele exocrine – prezinta canale de excretie a produsilor care pot fi evacuati fie la ext organismului (glande sudoripale,
sepacee) fie in int unor cav (glande salivare, gastrice). Dupa forma epitelului secretor glandele pot fi tubuloase simple si
ramificate, acinoase simple si ramificate si tubuloacinoase.
- glandele endocrine – nu prezinta canale de excretie, iar produsii secretati denumiti hormoni se varsa direct in sange sau
limfa. Ep secretoare se pot gasi sub 3 forme si anume: cordoane celulare (hipofiza anterioara, corticosuprarenala,
paratiroide); foliculi(tiroida) si insule de celule (pancreasul endocrin).
- glandele mixte – prezinta atat secretie exocrina cat si endocrina (pancreas, gonadele).
3. Epiteliile senzoriale – sunt alc din celule specializate care au rol in receptionarea dif informatii din mediu (stimuli) si
transformarea lor in influx nervos. Se intalnesc in structura organelor de simt (ep gustativ, auditiv, etc).

B. T CONJUNCTIVE – sunt cele mai raspandite tipuri de t animale. Indeplinesc functii multiple: de protectie, aparare a org,
sustinere, nutritie, etc. Sunt alc din celule conj de dif forme si dim, de regula izolate intre ele, fibre conj care pot fi de
colagen, de elastina si de reticulina si substante fundamentale care pot fi moi, semidure si dure.
1. Tc moi – subst fundamentala este moale. Sunt ft variate si se clas in:
-> tc moi lax – prezinta cele 3 componente (celule, fibre, subst fundam) in proportii aprox egale. Are rol trofic.
-> tc adipos – este form din cel mari, ovoide ce acumuleaza central grasimi impingand nucleul spre periferie. Se intalneste in
hipoderm avand rol in termoreglare si in jurul unor organe (ochi, rinichi) avand rol de protectie mecanica.
-> tc reticulat – prez numeroase fibre fine de reticula ce formeaza o retea in ochiurile careia se gasesc cel din care se vor
diferentia elementele figurate ale sangelui. Se gaseste in maduva rosie a oaselor, ganglioni limfatici etc. Are functie
hematogena (de productie a elemetelor figurate ale sangelui)
-> tc elastic – contine predominant fibre de elastina. Se intaln in tunica medie a vaselor de sange.
-> tc fibros – contine predom fibre de colagen ce asigura o buna rezis mecanica. Se intaln in tendoanele muschilor si
capsulele ce acopera diferite organe (rinichi, fiat).
2. Tc semidure (cartilaginoase) – subst fund reprez de condrina este semidura fiind moderat impregnata cu saruri de Ca si
Na. Cel cartilaginoase-condrocite sunt grupate cate 2-3 si sunt distribuite in cav ale subst fund denumite condroplaste. Nu
sunt vascularizate, hranirea real prin difuziune din pericondru-membrana conjunctivo-vasculara ce acopera catilajul.
-> tcart hialin – prez fibre conj putine si foarte fine conferind subst fund un aspect clar. Form cartilaje costale, traheale,
laringeale.
-> tcart elastic – contine predom fibre elastice. Se intaln in pavilionul urechii si epiglota.
-> tcart fibros – are cel putine fiind foarte bogat in fibre care ii confera o rezis ft mare. Form discurile intervertebrale si
meniscurile articulate.
3. Tc dure – sunt reprez de t osos. Subst fund este dura fiind puternic impregnata cu saruri de Ca si P. T osos este alc din:
- osteoblaste (cel os tinere ce secreta oseina)
- osteocite (cel os adulte de forma stelata cu num prelungiri, adapostite in cav ale subst fund denumite osteoplaste)
- osteoclaste (cel os gigant cu un puternic echipament enzimatic, ce au rol in procesele de form a oaselor – osteogeneza)
- fibre conj de colagen si reticulina
- subst fund formata din 2 comp: comp organica (34% reprez de oseina) si comp minerala (66% reprez de Ca si P)
Prin impregnarea cu saruri min, subst fund devine dura si form lamele osoase. Dupa modul de dispunere al acestora, t osos se
clas in t osos compact si spongios.
- To compact – se gaseste in diafaza oaselor lungi si la suprafata epifizelor, a oaselor scurte si late. Lamelele os sunt
dispuse sub forma de cercuri concetrice in jurul unui canal Harves ce contine t conj cu vase de sange si nervi.
Un canal Harves cu lamelele os dispuse concentric si osteocitele din osteoplaste form un sist harvesian sau osteon –
unitatea structurala si functionala a tos compact.
- To spongios – se intaln I epifizele oaselor lungi si la int oaselor scurte si late. Lamelele osoase denumite trabecule
sunt dispuse intamplator si se intretaie delim cav numite areole in care se gaseste tconj reticulat.

C. T MUSCULARE - sunt alc din cel specializate denumite fibre musculare ce au capacitatea de a se scurta sub actiunea
unui stimul. Dpdv structural si functional, ele se clasifica in striat, neted si striat de tip cardiac.
1. Tm Striat – este intalnit in struct muschilor striati reprez in cea mai mare parte de muschii scheletici. Este form din fibre
musculare striate ce prezinta urm caract:
- sunt cel alungite avand lungimea cuprinsa intre 1mm-1012cm si grosimea intre 10-100 microni.
- sunt alc din sarcolema, sarcoplasma si numerosi nuclei dispusi periferic.
- in sarcoplasma se intalnesc atat organite comune cat si specifice reprez de miofibrile.
Miofibrilele reprez aparatul contractil al fibrei musculare. Sunt dispuse paralel cu axul lung al fibrei si sunt formate din
proteine contractile reprez prin miofilamente mai groase de miozina si miofilamente mai subtiri de actina. Aceste
miofilamente sunt dispuse ordonat in sarcomere – unitati structurale si functionale ale miofibrilei, succesiuni de discuri clare
si intunecate care ofera un aspect striat.
2. Tm Neted – se intaln in struct muschilor netezi, reprez in cea mai mare parte de muschii viscerali. Este alc din fibre
musculare netede ce prez urm caract:
- au forma fusiforma cu lungimea cuprinsa intre 100-400 microni si diametrul intre 2-10 microni.
- sunt alc din sarcolema subtire, sarcoplasma si un nucleu mare dispus central.
- in sarcoplasma se intalnesc miofibrile ale caror filamente de miozina si actina nu mai sunt dispuse ordonat in sarcomere, iar
aspectul fibrei este neted, omogen, fara striatii.
3. Tm Striat de tip Cardiac – se intaln in miocard. Este form din fibre musculare striate ce prez urmatoarele caract:
- au dim mai mici deact fibrele striate scheletice
- pot prezenta ramificatii terminale
- sunt alc din sarcolema, sarcoplasma si un sg nucleu mis dispus central
- in sarcoplasma, miofibrilele prez filamente de actina si miozina dispuse in sarcomere sub forma unor succesiuni de discuri
clare si intunecate, dand un aspect striat fibrei.
D. T NERVOS – se intaln in struct organelor nervoase ce alc in ansamblul lor sist nervos. Este form din neuroni si cel gliale.
Neuronul – este o cel special cu rol in generarea si conducerea influxului nervos. Este alc din:
1. Corpul celular – este o cel propriu-zisa de dim si forme variate precum ovulara, fusiforma, piramidala, stelata etc. Este
alc din neurilema, neuroplasma si un sg nucleu dispus central. In neuroplasma pe langa organitele comune se intaln si
organitele specifice reprez de neurofibrile si corpusculi nisl.
- Neurofibrilele – se reprez sub forma unei retele dense de filamente raspandite in neuroplasma. Au rol de sustinere si
transport de substante.
- Corpusculii nisl – sunt mase dense de reticul endoplasmatic rubos avand rol in sinteza proteinelor neuronale.
2. Prelungirile neuronale – sunt reprez de dendrite si axon.
- Dendritele sunt prel neobligatorii dar pot fi si variabile ca nr. sunt de regula scurte, groase la baza, subtiri si puternic
ramificate spre varf. Conduc influxul nervos centriped (periferie->centru).
- Axonul – e o prel unica obligatorie. Este subtire putand atinge pana la 1m. Este form din axolema la perif si
axoplasma in int. Se terrmina cu o ramificatie prevazuta cu butoni terminali in care se gasesc vezicule cu mediatori
chimici. Este invelit de 3 teci: 1. de melina 2. schwan 3. henle. Conduce infl nervos centrifug (centru->periferie).
Neuronii sunt ft variati si se clas dupa urm criterii:
1. Dupa forma: ovalari, fusiformi, stelati etc.
2. Dupa functie: senzitivi, motori, intercalari, secretori, etc.
3. Dupa nr prelungirilor:
- Unipolari (prez un axon)
- Bipolari (o dendrita si un axon)
- Pseudounipolari (o prelungire ce se ramifica)
- Multipolari (mai multe d si a)
Intre neuroni se real num conexiuni den sinapse. O sinapsa este alc din componenta presinaptica (reprez de butonul terminal
al altui axon) si postsinaptica (reprez de dendrita altui neuron sau neurilema altui axon). Spatiul dintre cele 2 comp se num
fanta sinaptica. Transmiterea infl nervos la nivelul unei sinapse se real de la comp presinaptica catre cea postsinaptica cu
ajutorul mediatorilor drimici din veziculele butonilor terminali.
Celulele gliale – sunt de peste 10 ori mai num decat neuronii. Au forme si dim variate si un nr variabil de prelungiri.
Indeplinesc functii multiple printre care de sustinere, hranire, sinteza mierinei.