ŢESUTURI VEGETALE ŞI ANIMALE

Def.:grupări de celule care au aceeaşi formă, structură si funcţie.

ŢESUTURI VEGETALE
După gradul de difereţtiere distingem ţesuturi embrionare şi ţesuturi definitive.

1.ŢESUTURI EMBRIONARE / MERISTEME

Casificare Structură Rol

Meristemeprimordiale - celulemici, se dividintens - creştereaembrionului
Meristemeprimare:
- meristeme apicale – în vârfurile de creştere - celule cu început de diferenţiere, se divid - creşterea in lungime
- meristemeintercalare – intens,cromozomii vizibili la microscop
deasupranodurilortulpinii (graminee)
Meristeme secundare -creștereaîngrosime

2.ŢESUTURI DEFINITIVE
Casificare Structură Rol
Ţesuturi de aparare-Epiderma - un singur strat de celule,cu pereții îngroșați - acoperăorganele
Ţesuturi fundamentale
- ţesutul fundamental asimilator - celule cu cloroplaste - producprinfotosintezăsubstanţeorganice
- ţesutul de depozitare aerifer(în frunza de - depoziteazăaer
nufăr)
- ţesutul de depozitare acvifer(în tulpina de - depoziteazăapa
cactus)cactus)
- ţesutul de depozitare a substanțelor de
rezervă(în rădăcina de morcov) -depoziteazăsubstanțehrănitoare

Ţesuturi conducatoare
- vasele lemnoase/ trahee - celule cilindrice, dispuse cap la cap, fără -transportă seva brută
citoplasmă, cu pereti ingrosati

-vasele liberiene - celule vii, cu -transporăa seva elaborată

pereţiidintreceluleperforați(plăciciurite)
Ţesutrisecretoare - produc si elimină diferite substanţe: răşină,
nectar, latex

Țesuturimecanice -celule cu pereții puternic îngroșați(fibrele de -conferă plantei rezistență și elasticitate

la in,cânepă)
 ŢESUTURI ANIMALE

I. ŢESUTUL EPITELIAL
1. Epitelii de acoperire –formează epiderma la exterior și mucoasele (căptușesc organele cavitare)

2. Epiteliisecretoare
- au capacitatea de a elabora un produs de secreţie
- aceste epitelii intră în alcătuirea glandelor
- glandele pot fi: exocrine;endocrine si mixte
● Glandele exocrine:
- au canal de secreţie prin care îşi elimină produsul la exteriorul organismului sau în diferite cavităţi (sebacee, sudoripare, salivare, mamară)
● Glandele endocrine.
- nu au canal de secreţie iar produsul lor de secreţie este numit hormon şi eliberat direct în sânge(tiroida,hipofiza, etc.)
● Glandele mixte.
- au atât o parte endocrina cât şi o parte exocrină( pancreasul, glandele sexuale :testiculele si ovare).

3.Epitelii senzoriale.
- intră în alcătuirea organelor de simt
- au capacitatea de a recepţiona un stimul specific şi al transforma într-un impuls nervos
- alcătuite din: celule receptoare si de susţinere

II. ŢESUTUL CONJUNCTIV

Este format din: celule, fibre ( de colagen,reticulină si elastină) şi substanţă fundamentală.

- se clasifică, în funcţie de consistenţa substanţei fundamentale, in tesuturi conjunctive moi, semidure, dure şi fluide.
ŢESUTURI CONJUNCTIVE MOI
Clasificare Structură
Ţesutul conjunctiv lax - celule, substanţă fundamentală şi fibre în
proporţi egale
Ţesutul conjunctiv fibros - predominant fibre de colagen
Ţesutul conjunctiv elastic - predominant fibre elastice
Ţesutul conjunctiv adipos - celule mari ce depozitează grăsime
Ţesutul conjunctiv reticulat - conţine fibre de reticulină, care alcătuiesc o
reţea în ochiurile cărora, se află substanţa
fundamentală
ŢESUTUL CONJUNCTIV SEMIDUR / CARTILAGINOS
Clasificare Structură
Ţesutul cartilaginos hialin - fibre puţine şi foarte fine
Rol
- hrăneşte şi însoţeşte ale ţesuturi
- rezistenţămecanică
- capsulele diverselor organe,
tendoane,aponevroze şi ligamente
- pereţii vaselor de sânge, plămâni
- în hipoderm, în jurul unor organe
(rinichi,ochii)
- producelementele figurate ale săngelui
Rol
- situat la suprafeţele articulare ale oaselor,
peretele laringelui şi traheei si cartilajelor
costale
Ţesut cartilaginos elastic - bogat în fibre elastice - prezent în pavilionul urechii

Ţesutul cartilaginos fibros - bogat în fibre - dau o rezistenţă deosebită

- în discurile dintre vertebre şi în articulaţii

ŢESUTUL CONJUNCTIV DUR / OSOS

Clasificare Structură Rol

Tesutul osos compact - lamelele osoase sunt dispuse concentric în - în diafizele oaselor lungi, la periferia oaselor
jurul canalelor Havers late

Ţesut osos spongios - lamelele osoase sunt dispuse aleatoriu între - în epifizele oaselor lungi, interiorul oaselor
ele se formeaza areolele pline cu măduvă late
osoasă roşie

ŢESUTUL CONJUNCTIV FLUID- este reprezentat desânge

III.ŢESUTUL MUSCULAR

Clasificare Ţesutul muscular striat Ţesutul muscular neted

Structură - fibrele musculare gigantice, cu numeroşi nuclei aşezaţi periferic, aspect - fibrele musculare sunt celule în formă de
striat fus,cu un singur nucleu central, aspect neted

Rol - se află în muşchii scheletici - este situat în pereţii organelor interne

IV.ŢESTUL NERVOS

Format din neuroni și celule gliale (care ajută neuronii să se hrănească, suport pentru neuroni, fagocitează neuronii morți)

NEURONUL
- este unitatea structurală şi funcţională a ţesutului nervos
- are capacitatea de a genera şi de a transmite impulsuri nervoase
-format din corp celular

prelungiri (dendrite –conduc influxul nervos centripet și axon- conduce influxul nervos centrifug)
-legăturile dintre neuroni = sinapse