II.

TESUTURI CONJUNCTIVE (conjugare → legătură)• au origine mezodermica

• sunt formate din 3 componente
1. celule – distanțate
2. substanța fundamentala
3. fibre conjunctive
• nu vin in contact cu mediul extern sau intern
• sunt vascularizate si inervate
• reprezintă cel mai răspândit tip de țesut
Tipuri de țesuturi conjunctive după consistenta substanței fundamentale A. țesuturi conjunctive moi
B. țesuturi conjunctive semi
dure
C. țesuturi conjunctive dure
D. țesutul conjunctiv fluid
A. ȚESUTURI CONJUNCTIVE MOI 1. țesut conjunctiv lax
2. țesut conjunctiv reticulat
3. țesut conjunctiv adipos
4. țesut conjunctiv fibros
5. țesut conjunctiv elastic
1.ȚESUT CONJUNCTIV LAX - componentele sunt în proporții aproximativ egale; conține nervi și
multe vase, hrănind și însoțind alte țesuturi, cum ar fi cel epitelial.
-însoțește alte țesuturi (epitelial, conjunctiv)
-leagă unele organe
-se găsește in hipoderm !!!
2.ȚESUT CONJUNCTIV RETICULAT - are o rețea de fibre fine între celule care, prin nenumărate
diviziuni, produc elementele figurate ale sângelui
-ganglioni limfatici, splina, ficat, măduva osoasă roșie, rinichi

3.ȚESUT CONJUNCTIV ADIPOS- conține celule care acumulează grăsimi de rezervă.

-apare in jurul unor organe rinichi ( peri renal) globi ocular (retro
orbital)
- exista in hipoderm
-este dispus diferit, in funcție de sex (sâni, abdomen)
4.ȚESUT CONJUNCTIV FIBROS -datorită numeroaselor fibre de colagen, are o rezistență mecanică
deosebită.
- bogat in fibre de colagen
- sărac in celule
a. Regulat • tendoane (legătură mușchi – os)
• ligamente (legătură os -os)
• aponevroze (tendoane late)
b. Neregulat • fascii musculare
• capsulele unor organe ( ficat, splina,
rinichi, glande, testicule, ganglioni limfatici)
capsule articulare
• duramater
• derma
5.ȚESUT CONJUNCTIV ELASTIC -posedă multe fibre elastice.
-tunica medie a vaselor mari (artere, vene), plămânii
B. ȚESUTURI CONJUNCTIVE SEMIDURE= CARTILAJE avasculare !!!
-înconjurate de o membrana conjunctiva – vasculara, numita
pericentru care îndeplinește rol trofic
-celulele cartilajelor
-condroblaste ( blast=muguraș) = celule cartilaginoase tinere
care secreta condrina (substanța organica – proteina); condrina
se impregnează cu săruri de Ca2+ si Na+
-condrocitele = celule cartilaginoase adulte, care se găsesc in
cavități numite condroplaste ( chondro=granula )
-sunt stimulate de hormonul de creștere, prin somatomedine
(factori de creștere), condrogeneza asigurând creșterea in
lungime a diafizei oaselor lungi
1.TESUT CARTILAGINOS HIALIN (hialos = ca sticla)- este situat la suprafețele articulare ale oaselor,
peretele laringelui și traheei și cartilaje costale.
are un aspect translucid, albicios și elasticitate
redusă. conține fibre puține și foarte fine.
- cartilaje costale, laringeale, traheale, bronșice
- susține căile respiratorii, prevenind colapsare
acestora
- cartilaje de creștere
- cartilaje de articulație – reduc frecările dintre
oase
- scheletul embrionului
2.ȚESUT CARTILAGINOS ELASTIC -este bogat în fibre elastice. este prezent în pavilionul urechii.
-pavilionul urechii
-epiglota (cartilaj al laringelui, in forma de frunza, care acoperă
intrarea in laringe – glota, in timpul deglutiției)
3.ȚESUT CARTILAGINOS FIBROS -are puține celule și este bogat în fibre care îi dau o rezistență
deosebită. Se întâlnește în discurile dintre vertebre și în
articulații.
-discuri intervertebrale
-meniscuri articulare
-simfiza pubiana
C. TESUTURI CONJUNCTIVE DURE - are puține celule și este bogat în fibre care îi dau o rezistență
deosebită. Se întâlnește în discurile dintre vertebre și în
articulații.
• Tipuri de celule osoase: -OSTEOBLASTUL – celula osoasa tânără care secreta oseina = substanță
preososa/ matricea osoasa ( organica -proteina); oseina
atrage săruri de Ca2+ si P3- , formându-se substanță
osoasa; activitatea sa este stimulata de estrogeni
-OSTEOCITUL – celula osoasa adulta, așezată in cavități numite
osteoplastie; este incapabila de diviziune
-OSTEOCLASTUL – celula multinucleata, gigantica, fagocitara (nr. lizozomi);
distruge substanță osoasa (osteoliza), intervenind in
formarea osului dar si in dislocarea sărurilor minerale in
scopul creșterii calcemiei
• Tipuri de TESUTURI OSOASE
a. T. osos haversian / compact → diafiza oaselor lungi, stratul de la
suprafața epifizei, a oaselor late si
scurte
→ în jurul unor canale microscopice
prevăzute cu vase și nervi. Acest
țesut se află în partea centrală a
oaselor lungi și la periferia
oaselor late și scurte.
b. T. osos spongios / trabecular → se întretaie, lăsând între ele niște
spații, de unde vine aspectul
spongios (buretos). Acest țesut se
află la extremitățile oaselor lungi și
în centrul oaselor late și scurte.
→ miezul epifizelor si al oaselor
scurte si late

D. ȚESUTUL CONJUNCTIV FLUID - este de fapt sângele, în care plasma

constituie substanța fundamentală, iar
elementele figurate, celulele.
-Format din: +55 % plasma: 90 % H2O, 10
% reziduu uscat ( 9% subst. organice)
+45% elemente figurate:
globule roșii, globule albe, trombocite