Conjunctiv 3.

Varietati de tesut conjunctiv

1.Ţesuturi conjunctive 1.Ţesuturi conjunctive laxe propriu-zise

propriu- speciale Areolar
zise Spinocelular
2.Ţesuturi conjunctive semiordonate
dense (fibroase)
ordonate
2.Ţesuturi conjunctive 1.Ţesutul conjunctiv ţesut mieloid
cu funcţii speciale reticular ţesut limfoid
2.Tesutul conjunctiv
elastic
3.Ţesut conjunctiv adipos
4.Ţesut mucoid
5.Sângele
6.Ţesuturi conjunctive a.Ţesutul cartilaginos Hialin
schetale Elastic
Fibrocartilaj
b.Ţesutul osos Lamelar haversian
Lamelar trabecular
c. Articulaţiile

TESUTUL CONJUNCTIV LAX

- Cea mai raspandita varietate de tesut conjunctiv

- Intra in alcatuirea:
o Mucoasei organelor cavitare, insotind epiteliul de invelis al mucoasei respective
o Formeaza axul conjunctivo-vascular al seroaselor, fiind tapetat de jur imprejur de celule
mezoteliale
o Formeaza stroma conjunctiva a organelor parenchimatoase, care face legatura intre diferitele
componente parenchimatoase ale organelor
o Intra in alcatuirea peretilor vasculari (adventicea vasculara)
o Partea superficiala a dermului pielii, denumita derm papilar
o In endonerv, endomisium, endotendineum etc
- Este alcatuit in proportii egale de celule conjunctive, fibre si SF.

Celulele conjunctive:
- Celule rezidente:
o Fibrocite, fibroblaste, miofibroblaste, mastocite, macrofage
o Implicate in producerea si distrugerea matricei extracelulare
- Celule nerezidente:
o Plasmocite, alte tipuri ce celule reactive imune- limfocite T, celule de tip citotoxic, limfocite
NK
o Implicate in reactiile imune locale
- Tesutul conjunctiv lax e implicat si in procesele de regenerare tisulara locala

Fibrele conjunctive:
- Fibrele de colagen si elastice
o Dispuse in panglici se asociaza cu fibrele elastice si, in ansamblu se dispun sub forma de
retele care se intretaie sub diferite unghiuri deschise
- Fibrele reticulare
o Concura si ele la formarea retelei
o In general ele nu se vad in preparatele colorate in HE, datorita continutului mare in
fragmente oligozaharidice atasate colagenului tip 3, din care sunt formate

1
Conjunctiv 3. Varietati de tesut conjunctiv

Substanta fundamentala
- Glicoproteine
o Fibronactina
o Laminina
o Entactina
o Tenasceina
- Glicozaminoglicanii (GAG) si proteoglicani

Proprietati ale tesutului conjunctiv lax

- Foarte bine vascularizat, vase de calibru mare si mic, arteriole, capilare, venule postcapilare
- Foarte bine inervat, fibre nervoase vasomotorii, senzitive care se termina sub forma de TNL sau
incapsulate, alcatuind extero-/proprio-/vicsceroceptori.

Varietati de tesut conjunctiv lax:

1. Areolar
- Formeaza epiploonul
- Fibrele de colagen organizeaza areole sau cavitati cu diametru si contur variabil

2. Spinocelular
- Corticala ovar in jurul foliculilor ovarieni si in structura endometrului in jurul glandelor uterine
- Alcatuit predominant celular cu caractere embrionare, potential evident de diferentiere in alte celule
- Celulele sunt dispuse in vartejuri in jurul foliculilor ovarieni si in jurul glandelor uterine
- Au o capacitate deosebita  sub influenta hormonilor ovarieni se transforma in celule secretoare de
hormoni androgeni sau se pot transforma in celule predeciduale (deciduale), intrand mai departe in
structura placii bazale din placenta
- Exista o cantitate redusa de SF si un nr mic de fibre conjunctive reprezentate de fibrele reticulare

TESUTURI CONJUNCTIVE DENSE (FIBROASE)

1. TESUTURI SEMIORDONATE

In alcatuirea:
- Capsula organelor parenchimatoase
- Dura mater
- Sclerotica si corneea
- Partea profunda a dermului pielii – dermul reticular
- Submucoasa organelor cavitare
- Epinerv, epimisium, epitendineum

Fibre conjunctive
- Alcatuit predominant din fibre colagen si elastice
- Fibrele de colagen se organizeaza in manunchiuri, fascicule
o In cadrul fasciculelor sunt asezate paralele si au traseu ordonat
- Fasciculele de colagen si fibrele elastice se dispun sub forma unei ’’pasle’’
- Intre fibrele de colagen se gasesc celulele conjunctive

Celulele conjunctive
o Rezidente (fibroblaste, fibrocite, macrofage, mastocite)
o Nerezidente (plasmocite, limgocite NK, limfocite T, PMN)
Substanta fundamentala:
o Putina cantitativ

2
Conjunctiv 3. Varietati de tesut conjunctiv

o Contine toate tipurile caracteristice unui tesut conjunctiv

Tesutul conjunctiv dens semiordonat e bine vascularizat si inervat, fibrele nervoase sunt reprezentate de
terminatii nervoase vasomotorii, ca si fibre senzitive libere sau incapsulate cu rol de extero-proprio-
visceroceptori.
Acest tesut confera protectie mecanica, de suport, are grad mare de flexibilitate si extensibilitate
(capsula).

2. TESUTURI DENS ORDONATE (aponevroza & tendon)

Aponevroza
- Este o formatiune inextensibila
- Asigura insertia muschilor lati pe os
- Formata din una/mai multe lamele conjunctive in functie de tipul de aponevroza
- Poate fi:
o Simpla (1-2 lamele conjunctive)
o Compusa (3-5 lamele conjunctive)
- Lamela conjunctiva este formata din fibre de colagen groase:
o Dispuse paralel intre ele
o Dar care se dispun perpendicular pe fibrele de colagen din lamela supra si subiacenta
- Substanta fundamentala – intre fibrele de colagen apare o cantitate redusa
- Celule – fibroblaste care imbraca forme foarte diferute in raport cu spatiul ocupat
- Planurile conjuctive se intretaie sub diferite unghiuri, cel mai adesea in unghi drept
- Aponevroza este avasculara, se hraneste prin difuziune
- In schimb are numeroase terminatii senzitive.

Tendonul
- Formatiune inestensibila, care asigura fixarea muschilor lungi pe schelet
- Tendonul este format din:
o Tendoane primare
o Tendoane secundare
o Tendoane tertiare
- Un tendon primar este invelit de endotendon/endotendineum – tesut conjunctiv lax, care se
prelungeste si in jurul tendoanelor secundare si tertiare, iar la suprafata tendonului se continua cu
epitendonul/epitendineum alcatuit din tesut conjunctiv dens semiordonat.
- Un tendon primar:
o Alcatuit dintr-un ansamblu de fibre de colagen care creeaza intre ele spatii inguste, in care se
gasesc celule conjunctive, SF.
o Fibrele de colagen sunt paralele intre ele, sunt groase si formeaza fascicule de grosimi diferite.
o Intre fascicule, celulele conjuctive reprezentate de fibroblaste, care au fost denumite si
tenocite, se aseaza intr-un mod caracteristic, de monom bigeminat.
 Celulele formeaza siraguri care la randul lor se dispun paralel cu fibrele de colagen
 Sunt doua cate doua, deoarece in urma diviziunii, datorita spatiilor mici nu se pot
desparti
 In sectiune longitudinala ele apar extrem de aplatizate, facand corp comun cu fibrele
de colagen.
 In sectiune transversala celule apar de forma poligonala, deoarece din corpul lor
pornesc niste prelungirim ca niste aripioare, formandn un unghi ce cuprinde fibra de
colagen adiacenta, de aceea acestea au fost denumite si celule aliforme.

o Tendoanele primare au forme şi mărimi diferite, de regulă:

 tendoanele mai mici se aşează spre partea centrală a tendonului compus
 cele mai mari spre periferie.
o Un tendon primar este învelit la periferie de o atmosferă de ţesut conjunctiv lax foarte slab
reprezentat denumit endotenon (endotendineum).

3
Conjunctiv 3. Varietati de tesut conjunctiv

Tendonul secundar
o este un ansamblu de tendoane primare.
o Are diametru mai mare
o Acoperit de un ţesut conjunctiv lax bine reprezentat, denumit endotenon
• bogat vascularizat
• bogat inervat (corpusculi Pacini)

Un tendon compus(terţiar)
- Este format dintr-un număr variabil de tendoane secundare.
- Acesta este acoperit la suprafaţă de endotenon, care se continua la suprafata tendonului, de un
tesut conjunctviv dens semiordonat cu rol de capsulă, care se numeşte epitenon
(epitendineum), care separă tendonul de restul structurilor adiacente şi este dublat de o teacă-
un strat de celule mezoteliale.
- Între celulele mezoteliale şi epitenon există un spaţiu redus , ocupat de ţesut conjunctiv lax.
- Celulele mezoteliale împreună cu ţesutul conjunctiv lax formează teaca sinovială.
- Bursa sinovială provine din dedublarea tecii mezoteliale.
o Aici se delimitează un spaţiu ocupat de o cantitate redusă de lichid sinovial bogat în apă
proteine, ioni şi GAG.
- Tendonul este un ţesut avascular, care se hrăneşte prin difuziune pe seama vaselor din endotenon.
- Regenerarea tendonului se face deasemenea pe seama endotenonului.

Joncţiunea osteotendinoasă.
- Tendonul se inseră la nivelul diafizei oaselor lungi prin intermediul fibrelor de colagen care străbat
periostul diafizei şi pătrund în corticala diafizei.
- Aceste fibre se numesc fibrele Sharpey, modul de inserţie al tendonului la nivelul diafizei.
- Inserţia pe epifize (apofize) se face prin ţesut conjunctiv de alunecare denumit ţesut conjunctiv
fibros hialin
o este un ţesut conjunctiv intermediar între ţesutul conjunctiv dens ordonat şi ţesutul
cartilaginos
hialin.
o alcătuit din fibre de colagen grupate în fascicule.
o Între fascicule există substanţă fundamentală calcificată şi celule cartilaginoase, mari,
globuloase
cu nucleu excentric.
- Aspectul diferit de inserţie al tendonului pe diafiză, sau epifiză e legat de modul diferit de formare
a diafizei şi epifizei.
- Joncţiunea osteotendionoasă este o zonă activă de creştere a tendonului şi osului.

Joncţiunea miotendinoasă
- La acest nivel epitenonul se continuă cu epimisiumul, şi endotenonul cu endomisiumul,și
perimisiumul.
- Fibra musculară striată la acest nivel se termină sub forma unor prelungiri digitiforme.
- Pe versantul intern al membranei plasmatice se inseră miofilamentele subţiri ale ultimului

4
Conjunctiv 3. Varietati de tesut conjunctiv

sarcomer.
- Versantul extern este dublat de lamină externă, care împreună cu membrana plasmatică
formează sarcolema.

- Fibrele de colagen ce provin de la tendon se inseră şi pătrund în identaţiile sarcolemei şi se leagă

aderent
la lamina externa prin intermediul fibronectinei şi lamininei prezente în cantitate mare la nivelul
joncţiunii.
- La acest nivel apar şi fibre de reticulină care încercuiesc prelungirile digitiforme ale fibrei
musculare, dispunându-se ca nişte inele în jurul joncţiunii. Este o zonă de maximă funcţionalitate.

TESUTURI CONJUNCTIVE MOI CU FUNCTII SPECIALE

Tesutul conjunctiv mucoid

- Este prezent în cordonul ombilical.
- Este alcătuit, predominant din substanţă fundamentală (numită și gelatina lui Wharton)
o bogată în acid hialuronic
o având o consistentă de gel poros puternic hidratat.
- Are puţine celule cu caractere embrionare,
o fibroblaste şi celule mezenchimale şi puţine fibre de colagen .

Ţesutul elastic
- Se găseşte în structura ligamentelor elastice (ligamente reduse la om),
o prezente la animale în regiunea cervicală.( ligamentele galbene),
o în ligamentele fibroase ce solidarizează articulaţiile
o ligamentul suspensor al penisului.
- În structura acestui ţesut se găsesc predominant fibre elastice
- Puţină substanţă fundamentală
- Celule de tip fibroblaste.

Ţesutul reticular
- Se găseşte în
o structura măduvei roşii hematogene formând ţesutul mieloid
o structura organelor limfoide formând ţesutul limfoid.
- Ţesutul are în structura lui un dublu reticul, format din
o celule conjunctive (citoreticul)
 reţea formată din fibre reticulare (fibroreticul).
- Celulele conjunctive ce participă la formarea reţelei sunt de mai multe tipuri:
o celule reticulare fibroblastoide
o celule reticulare histioide
o celule reticulare interdigitate
o celule reticulare dendritice foliculare

Celulele reticulare fibroblastoide

- sunt fibroblastele din ţesutul conjunctiv propriu-zis.
- Se deosebesc prin faptul că au prelungiri desprinse uniform de pe suprafaţa celulară,
o prelungiri care se dispun în toate direcţiile şi stabilesc contacte joncţionale de tip Gap între
 celule.
- Citoplasma celulară este

5
Conjunctiv 3. Varietati de tesut conjunctiv

o redusă cantitativ,
o slab bazofilă,
- nucleul este
o veziculos, adesea nucleolat, eucromatic.
o Aceste celule au aceeaşi origine ca şi fibroblastele,
 se diferenţiază local din celula embrionară mezenchimală.
o Au rol în producerea matricei care are în principal fibre de reticulina.

Celule reticulare de tip histioid

o sunt macrofagele tesutului reticulat.
o localizate de-alungul formaţiunilor vasculare care traversează parenchimul organelor
limfoide.
o se mai numesc macrofage marginale.
o Fac parte din sistemul fagocitar mononuclear.

Celulele reticulare interdigitate

o au originea în celulele stem pluripotente
o sunt localizate doar în ariile timodependente ale organelor limfoide periferice sau arii
ocupate preferenţial de limfocitele T.

Celulele reticulare dendritice foliculare

o se găsesc în ariile timoindependente ale organelor limfoide secundare, zonele ocupate
predominant de limfocitele B şi în număr redus de limfocitele TH.

Ultimele două tipuri de celule reticulare sunt

o greu de evidenţiat la microscopul optic
o se pun în evidenţă prin teste de imunofluorescentă şi la microscopul electronic.
Celulele interdigitate au:
o un nucleu mare eucromatic, identat cu formă neregulată,
o citoplasma abundentă,
- clară la microscopul optic
- la cel electronic , prezintă organite celulare reduse şi numeroase granule de secreţie.

Celulele dendritice foliculare

o trimit prelungiri mai mari decât celulele interdigitate,
o ocupă centrul foliculilor limfatici.
o La microscopul electronic , în citoplasmă se evidenţiază granule de secretie.
o Stabilesc joncţiuni de tip desmozom cu prelungirile invecinate.
o Membrana plasmatică are o activitate enzimatică ATP-azică.

Din punct de vedere funcţional ultimele două categorii de celule reticulare sunt celule prezentatoare
de antigen.
o recunosc antigenul prin receptori Fc, pe care îl înglobează sub formă de endozom prin
endocitoză.
o Antigenul scapă din endozom şi la nivelul citoplasmei se leagă de nişte molecule de clasa a II
o Complexul antigen-clasa II a este exocitat pe suprafaţa celulelor şi este recepţionat de
limfocitele
TH care stimulează limfocitele B sau celulele Tcitotoxice.
o Sunt considerate celule imune accesorii, fiind implicate în calea aferentă a răspunsului imun
mediat
umoral.

6
Conjunctiv 3. Varietati de tesut conjunctiv

ŢESUTUL ADIPOS

Ţesutul adipos sau gras este alcătuit predominant din celule grase (adipocite sau lipocite
o se organizează în lobuli sau paniculi adipoşi, separaţi între ei de septuri de
 ţesut conjunctiv lax sau
 tesut conjunctiv dens semiordonat.
La nivelul septurilor apar formaţiuni vasculare şi fibre nervoase.
Puţină substanţă fundamentală
puţine fibre reticulare.

Originea celulei adipoase

- celula embrionară mezenchimală derivată din mezodermul embrionar, cu numeroase prelungiri
- din săptămâna a 5a de viaţă intrauterină se transformă în adipoblast
o un nucleu central veziculos,
o prelungiri puţine
o numeroase picături lipidice în citoplasmă,
o reticul endoplasmatic rugos,
o mitocondrii,
o foarte bine reprezentată activitatea enzimatică -α naftilacetatesteraza.
- Adipoblastul se transformă în preadipocit care va matura apoi la
o adipocit alb,
o adipocit brun - nu vor da naştere adipocitelor albe, prin involuţie.
o adipocit hepatic (celula lui ITO)
- se va localiza în spaţiile dintre hepatocite şi sinusurile intralobulare.
- rol în sinteza şi stocarea vitaminei A.

- Numărul celulelor adipoase creşte la nou născut, până la 2 ani de viată, cind procesul
de creştere şi diferenţiere este controlat de hormonii de creştere:
o STH,
o hormonii tiroidieni,
o insulina,
o citochine,
o factori de creştere de tip insulinic.
- O altă creştere a numărului de adipocite se constată la pubertate, proces controlat de hormonii
sexuali,
o estrogenii
o androgenii.
- Cantitatea de ţesut adipos ca şi distribuţia grăsimilor este diferită la sexul masculin faţă de sexul
feminin.
o Se vorbeşte chiar de un adipocit ginoid(sexul feminin) şi
o un adipocit android(sexul masculin).
- La sexul masculin/feminin ţesutul adipos reprezintă
o până la pubertate cca 15%, cca 25%
o iar la pubertate 25%., cca 40%
- Celulele adipoase prin rolul pe care îl au participă la

7
Conjunctiv 3. Varietati de tesut conjunctiv

o conversia androgenilor în estrogeni la sexul feminin.

o Femeile cu un ţesut adipos mai bine reprezentat, au
- un exces de estrogeni,
- (hiperfoliculinie
- predispozitie către neoplasmul mamar, sau endometrial.
- Obezitatea hiperplastică
o O creştere exagerată a numărului de adipocite
o Are cauză genetică
- Obezitate hipertrofică,
o în care creşterea în greutate se face prin hipertrofierea celulelor adipoase.
o indusă de aport caloric exagerat

În caz de inaniţie ( post prelungit), adipocitele pot suferi o transformare seroasă reversibilă.
Celulele adipoase îşi pierd incluziunile lipidice, capătă prelungiri asemănându-se cu
fibroblastele.

Ţesutul adipos alb(unilocular)

- foarte bine reprezentat la adult, la nivelul hipodermului, în jurul organelor, la nivelul mezenterului.
- alcătuit din adipocite albe, organizate în paniculi adipoşi separaţi de septuri conjunctive, care aduc
cu ele în ţesut vase de sânge, şi terminaţii colinergice şi adrenergice.
- Vascularizatia este foarte bogată, se apreciază ca există un capilar pentru fiecare adipocit.
- Dimensiuni între 5o-12o microni, uneori pot atinge si 250 microni
- Formă rotundă(izolat) sau poligonală (în ţesut prin compresiune reciprocă)
- Nucleul turtit palid colorat, dispus periferic, înconjurat de puţină citoplasmă dispusă şi ea
periferic.
- Toată celula este ocupată de o picătură lipidică (adipocit unilocular) unică
o se dizolvă pe parcursul etapei de clarificare a preparatului microscopic permanent în
hidrocarburile
benzenice, astfel încât celula apare ca lipsită de conţinut- imagine de "inel cu
pecete".
o poate evidenţia prin coloraţii pentru lipide neutre nespecifice,
- roşu portocaliu cu Sudan III,
- roşu aprins cu Sudan Scharlach.
- La microscopul electronic, în celulă se remarcă
o numeroase organite implicate în sinteza de lipide:
- mitocondrii cu criste tubulare,
- REN, ;
o incluziunea lipidică unica
- nu este delimitată de endomembrană ,
- este mare
- poate fi înconjurată de alte mici incluziuni periferice.
o Citoschelet cortical foarte bine reprezentat.
o Membrana plasmatică a adipocitului unilocular este dublată de:
- o lamină externa
 În strânsă legătură cu laminei externe se găsesc capilare sanguine pentru
fiecare
adipocit
 Terminaţiile nervoase atât colinergice cât şi adrenergice se opresc la
nivelul laminei externe, mediatorul ajungând la adipocit prin difuziune,

8
Conjunctiv 3. Varietati de tesut conjunctiv

iar efectul se va exercita prin intermediul receptorilor membranari şi

nucleari.
- una fibroreticulara comune pentru mai multe adipocite.

- Celula adipoasă este implicată în special în metabolismul lipidic.

o prin micropinocitoză înglobează acizi graşi proveniţi din sângele capilar, acizi care legati
de albumine difuzează prin:
- endoteliul capilar,
- membrana bazală a capilarului,
- membrana bazala a adipocitului
- prin endocitoză sunt înglobaţi în adipocit.
o La nivelul respectiv, acizii graşi se separă de albumine, după care 3 molecule de
acizi graşi se condensează cu o moleculă de glicerolformând triacilglicerolul(TG) care este
inglobat în incluziune.

Acizii graşi provin din 2 surse majore:

- exogenă (alimentaţie)
o se absorb în intestin, sub formă de chilomicroni care se formează la nivelul enterocitului.
o Chilomicronii sunt molecule mari de 3 microni diametru cu
 o zonă centrală formată din TG şi colesterol esterificat
 o zonă periferică formată din apoproteine, FL, colesterol liber.
 Pătrund în vilozitate la nivelul chiliferului central, ajungând în circulaţia limfatică
apoi în circulaţia sanguină
 La nivelul capilarelor chilomicronii sunt scindaţi de o lipoproteinlipază secretată
de celula endotelială. Acizii graşi eliberati, rămân legaţi de albumine şi în acest
mod ajung prin difuziune în celula hepatică
- endogenă ( proveniţi din ficat).
 acizii graşi sunt descărcaţi de ficat sub formă de lipoproteine cu densitate mică,ccare
sunt
scindate de lipoproteinlipază cu eliberarea acizilor graşi legaţi de albumine.

- Celula adipoasă poate să-şi sintetizeze de novo acizi graşi utilizând glucoza,
o funcţia lipogenetică depinzând de insulină, insulină care creşte permeabilitatea celulei
adipoase pentru glucoză şi stimulează lipoproteinlipaza.
- Lipidele sub formă de incluziuni sunt depozitate pentru un timp variabil, de la câteva ore până la
3o zile, după care sunt mobilizate prin acţiunea hormonilor lipolitici. Scindarea TG cu eliberarea de
acizi graşi reprezintă funcţia lipolitică dependentă de o lipază hormonosensibila la
neurotransmiţători.

Ţesutul adipos brun(multilocular)

- Este prezent la făt şi nou născut în primele două luni de viaţă.

- Reprezintă 2-5% din greutatea corporeală.
- Este dispus subcutanat în regiunea
o cervicală,
o inghinală,
o retrosimfizar
o la nivelul mediastinului .
- Macroscopic este brun , acesta fiind motivul denumirii lui.

9
Conjunctiv 3. Varietati de tesut conjunctiv

- Această culoare particulară este datorată:

o în primul rând unui pigment lipocrom existent în citoplasma celulelor adipoase,
o unei vascularizaţii mai bogate decât în cazul ţesutului adipos alb(cca 2-3 capilare per
adipocit)
o citocromului c prezent pe cristele unor mitocondrii mult mai numeroase decât în
cealaltă varietate de ţesut adipos.
- Tesutul adipos brun este alcătuit din adipocite brune, care formează paniculi adipoşi separaţi
prin septuri conjunctive, care conţin vase de sânge şi terminaţii nervoase adrenergice.
- Dispoziţia celulelor are un aspect epitelioid.
- Tesutul mai conţine substanţă fundamentală puţină
- Fibre conjunctive - fibre reticulare.

- Adipocitul brun este o celulă de talie medie , 30 microni,

- Forma poligonală
- Nucleul dispus central
- Citoplasma - microscopul optic:
o intens vacuolată, spongioasă, motiv pentru care acestor celule li se spune şi spongiocite.
o Acest aspect este datorat, incluziunilor lipidice multiple, care s-au dizolvat pe parcursul
etapelor de
obtinere al preparatului microscopic permanent inclus la parafină.
- Citoplasma - microscopul electronic
o mitocondrii cu criste tubulare şi septate,
o REN
o numeroase picături lipidice nedelimitate de endomembrane.
o Membrana celulară este dublată de
o lamină externă
- Terminatiile nervoase adrenergice vin în contact direct cu membrana adipocitului,
străpungând lamina externa, eliberand mediatorul in contact cu membrana
celulară.
o fibroreticulară proprie fiecărui adipocit.
Funcţia acestui ţesut este predominant termogenetică.
- Când temperatura organismului scade, din terminaţia adrenergică se descarcă norepinefrina,
care
o se leagă imediat de receptorul ei β adrenergic stimulând apoi adenilatciclaza.
- Aceasta va duce la formarea AMPc, care la rândul lui stimulează proteinkinazele cu activarea
lipazei. Lipaza va determina ca acizii graşi desfăcuţi din forma de depozit , să fie arşi în ciclul Krebs.
- În acelaşi timp la nivelul ribozomilor este blocată sinteza de ATP sintetază, iar la nivel
mitocondrial este decuplată oxidarea de fosforilare.
 => În acest fel nu se mai formează ATP, şi întreaga energie este disipată sub formă de
căldură.

IMPLICATII MEDICALE

- Celulele adipoase secreta

o leptine
o citochine
o si alti factori cu activitate autocrina si paracrina (ce includ citochine proinflamatorii).
o Nu este clar daca aceste substante sunt produse de adipocite sau de catre alte celule ale
tesutului conjunctiv macrofage si fibroblaste.
- Obezitatea se caracterizeaza printr-o stare de inflamatie cronica usoara.
o Citochinele si alti factori eliberati de catre grasimea viscerala ar avea legatura cu
fenomenele inflamatorii asociate cu obezitatea si bolile cardiace.

10
Conjunctiv 3. Varietati de tesut conjunctiv

- Tesutul adipos unilocular poate genera tumori benigne numite lipoame.

- Tumorile maligne liposarcoamele sunt destul de rare la om.

11