Varietati de tesut conjunctiv 1.

Tesuturi conjunctive embrionare: -tesut mezenchimatos(mezenchimul embrionar) -tesutul conjunctiv mucos(gelatin Wharthon) Tesutul mezenchimatos este prezent la embrion si fat, se caracterizeaza din punct de vedere histologic prin: -abundenta substantei fundamentale, componenta fibrilara este foarte slab reprezentata sau absenta, iar celulele pe care le contine sunt fie celule mezenchimale nediferentiate fie celule reticulare. Celulele au aspect caracteristic stelat si ofera aspect reticulat tesutului, insa in stadii mai avansate de dezvoltare aceste celule isi retracta prelungirile citoplasmatice si incepe procesul de fibrinogeneza. Mezenchimul se va diferentia cel mai frecvent in tesut conjunctiv lax la adult. Gelatina Wharthon-localizat in cordonul ombilical, la adult foarte mica raspandire il gasim in pulpa dintilor temporari sau in nucleul pulpos al discurilor intervertebrale. Tesut cu substanta fundamental abundemta, puternic hidratata si de consistenta gelatinoasa, contine mult acid hyaluronic si este PAS pozitiva. Are putine celule conjunctive, iar componenta fibrilara este si ea redusa numeric si este reprezentata in special de fibre de reticulina si mai putin fibre de collagen subtiri. Functia indeplinita de acest tesut este aceea de protectie a vaselor ombilicale impotriva fortelor de presiune externa care le-ar putea afecta. 2.Tesuturile conjunctive adulte, sunt caracteristice individului adult si care se subimpart in 2 categorii: -tesuturi conjunctive propriu-zise -tesuturi conjunctive specializate pentru indeplinirea unei anumite functii a)Tesuturile conjunctive propriu-zise: Tesut conjunctiv lax, cea mai raspandita varietate, se gaseste in jurul vaselor de sange, in jurul fibrelor nervoase, formeaza structura de sustinere a epiteliilor si a mezoteliilor, intra in structura lectomeningelor(piamater si arahnoida), formeaza corionul si submucoasa tubului respirator, digestiv, urinar etc, intra in alcatuirea stratului papilar al dermului si umple spatiile dintre organelle interne. Are microscopic un aspect relativ dezorganizat pentru ca cele 3 componente ale sale, celule, fibre, substanta fundamentala sunt prezente in proportii relative egale, vascozitatea substantei fundamentale este moderata si aceasta substanta fundamentala include toate tipurile de celule precum si toate tipurile de fibre, acestea avand o dispozitie in retea. Este un tesut foarte bine vascularizat si prin aceasta asigura nutritia epiteliilor prin populatia celulara pe care o contine indeplineste si functie de aparare imunologica, functie care se manifesta impotriva antigenelor care patrund in organism fie pe cale directa sau pe cale hematogena.

Tesutul conjunctiv dens neordonat: -dens pentru ca predomina fibrele, cele de collagen -componenta celulara este formata din putine fibroblate, substanta fundamentala este redusa cantitativ Fibrele de collagen se orienteaza diferit, aceasta orientare diferita a lor confera rezistenta crescuta a tesutului la fortele exercitate din orice directie. El este prezent in dermul profund, corionul aparatului urinar(la nivelul ureterului si vezicii urinare) si formeaza majoritatea capsulelor de organe. Atunci cand insa fibrele de collagen au dispozitie paralela una cu cealalta, vorbim despre tesutul conjunctiv dens ordonat, iar dispozitia fibrelor de collagen se face in functie de fortele mecanice care actioneaza pe zona respectiva. In acest caz tesutul este insa mult mai putin vascularizat, de obicei se hraneste prin difuziune, acest tesut formeaza structuri care indeplinesc o functie mecanica si care sunt situate in locul de tractiune si presiune maxima cum ar fi: tendoanele, ligamentele si aponevrozele.(unii autori include si tesutul cornean in aceasta categorie). Tendonul face legatura intre muschi si os, fibrele de collagen se organizeaza in benzi groase numite fibre tendinoase in interiorul carora sunt prezente fascicule de dimensiuni mai mici primare si prin solidarizarea lor apar fasciculele secundare de collagen. In jurul acestor fascicule exista membrane de delimitare formate din tesut conjunctiv lax numite endotenoniu in jurul fasciculelor primare, iar in jurul celor secundare membrana se numeste peritenoniu. Tendonul este inconjurat la exterior de o alta capsula conjunctiva numita epitenoniu, iar printre fibrele tendinoase se gasesc siruri de celule de tip fibroblast numite tenocite, celule cu nucleu aplatizat si citoplasma extinsa sub forma unor expansiuni care inconjoara fibra de collagen numite prelungiri alare. Substanta fundamentala in acest tesut este redusa. Ligamentele fac legatura intre oase, structura histologica este asemanatoare tendonului, dar dispozitia paralela a fibrelor nu este la fel de riguroasa. In unele localizari cum ar fi ligamentele intervertebrale unde este necesara o elasticitate crescuta, printre fibrele de collagen sunt prezente si fibre elastice, iar aponevroza formeaza si este o structura membranara de protectie localizata la exteriorul muschilor, fibrele de collagen paralele intre ele sunt insa dispuse pe mai multe planuri, intre planuri diferite existand un unghi de 90 de grade, solidarizarea dintre acestea facandu-se cu niste fibre de ancoraj care imbunatatesc rezistenta la tractiune a acestui tesut. Substanta fundamentala este putina si celulele reduse numeric. Intr-un tesut conjunctiv pot sa predomine nu numai fibrele de collagen, ci si celelalte tipuri, de exemplu atunci cand fibrele de reticulina sunt cele predominante denumim tesutul conjuctiv reticular, care la randul lui se prezinta sunt 2 forme: tesut conjunctiv reticular spongios sau neordonat sau tesut conjunctiv reticular lamellar sau ordonat. Tesutul conjunctiv reticular spongios contine numeroase fibre de reticulina organizate intr-o retea tridimensionala pe care se ancoreaza atat celulele reticulare dar si alte tipuri de celule: limfocitele. Substanta fundamental este relativ putina, pe de o parte el asigura suportul morphologic pentru variate tipuri celulare si in al doilea rand asigura si filtrarea fluidelor, in special limfa dar si sange. Localizarea:

alcatuieste stroma organelor hemolimfopoetice cu exceptia timusului, prezent si in mucoasa digestiva, respiratorie, precum si in jurul sinusoidelor hepatice. Tesutul conjunctiv reticular lamellar presupune predominanta fibrelor de reticulina cu orientare paralela care alcatuiesc lamele membraniforme. Un astfel de tesut este prezent in structura membranelor bazale, structura glandilemului, in jurul adipocitelor si al fibrelor musculare Tesuturile conjunctive in care predomina fibrele elastic(tes conjunctiv elastic)-pe langa predominanta fibrelor de elastina in acest tesut pot fi prezente si putine fibre de collagen iar in populatia celulara gasim fibroblasti redusi numeric, citoplasma putin abundenta si nuclei ovalari. Tesutul conjunctiv elastic neordonat in care fibrele elastice sunt dispuse fara o orientare precisa este destul de rar intalnit in organism, de exemplu in peretele corzilor vocale inferioare si in peretele alveolelor pulmonare. Fibrele elastice sunt ramificate, orientate in directii diferite si de obicei elicoidal in jurul alveolelor.(fibrele din peretele alveolar au rolul de a ajuta in expir eliminarea aerului din alveolele pulmonare) Tesut conjunctiv elastic lamellar-fibrele elastice sunt organizate in benzi mai groase cu orientare paralela, cu traiect ondulat, celulele sunt reprezentate de fibroblasti insa pot fi prezente si alte tipuri celulare, substanta fundamentala putina. Printre benzile de fibre elastice se gasesc insule de tesut conjunctiv lax, localizarea acestui tip de tesut este data de tunica medie a arterelor mari de tip elastic, formeaza limitantele elastice interna si externa din peretii vasculari, intra si in structura ligamentelor intervertebrale. b)Tesuturi conjunctive specializate: Tesutul adipos-tesut specializat pentru stocarea de lipide. Este o varietate de tesut conjunctiv in care predomina celulele numite adipocite, alaturi de ele sunt prezente fibre de reticulina care se dispun sub forma unei retele dense in jurul adipocitului, unde formeaza o structura asemanatoare membranei bazale. Substanta fundamentala este foarte slab reprezentata, functia este de a stoca lipide avand in vedere ca ele sunt principala resursa energetica a organismului. Adipocitele se grupeaza in tesut in niste lobi si lobuli adiposi numiti paniculi care sunt delimitati de niste fibre conjunctive de grosime variabila care contin si elemente vasculare. Este foarte bine vascularizat si inervat, contine multe terminatiuni adrenergice si polinergice, dovada faptului ca are o activitate metabolica intensa. In functie de localizare, morfologie si fiziologie se clasifica in 2 tipuri: -tesutul adipos alb: tesutul cel mai abundent prezent la adult. Formeaza hipodermul, la copii formeaza un strat continuu subcutanat cu rol principal de izolator termic, pe cand la adult se dispune diferit in functie de sex, varsta si aport caloric individual. Din punct de vedere histogenetic are o origine dubla pt ca adipocitul poate lua nastere din celula mezenchimala nediferentiata formand tesutul adipos primar sau structural, sau poate lua nastere din fibroblast sau histiocit care se incarca cu grasime neutral si formeaza tesutul adipos secundar sau grasimea de rezerva. Acesta se lizeaza primul in stari de denutritie sau inanitie. Adipocitul alb stocheaza lipidele sub forma de triglyceride, aceste triglyceride sufera modificari chimice in mod continuu, acizii grasi pe care ii elibereaza reprezinta o sursa de energie

chimica atat pentru metabolismul celular insa reprezinta si o sursa de materie prima pentru sinteza fosfolipidelor care sunt componenta majora in structura membranelor celulare. Factorii care influenteaza depozitarea grasimilor pot fi: dieta hipercalorica, hormonali(insulina stimuleaza captarea glucozei in adipocit si sinteza trigliceridelor din carbohidrati, in sens invers grasimile pot fi mobilizate din adipocit fie prin inaintie sau pot prelungit sau prin exercitii fizice prelungite, factori endrocrini de tipul noradrenalina, ACTH si glucagon sau sub influenta hormonilor tiroidieni) -tesutul adipos brun: in principal caracteristic speciilor care hiberneaza dar poate fi rar intalnit la fat si la nou-nascut unde se localizeaza in axila, regiunea gatului, mediastinului si in jurul hilului renal. Acest tesut este caracterizat de predominanta celulelor grupate in lobuli, substanta fundamentala redusa cantitativ, este bine vascularizat si inervat in special prin terminatiuni nervoase amielinice. Activitatea metabolica este mult mai intensa pentru ca in conditii de temperatura scazuta sistemul nervos autonom simpatic determina in mitocondrii decuplarea mecanismului orientat catre sinteza de ATP si determina eliberarea energiei acumulate sub forma de caldura si datorita numeroaselor vase de sange din tesutul adipos brun caldura produsa este transferata mai departe intregului organism.