Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
negarea;
copingul centrat pe problemă ȋn fazele incipiente;
incapacitatea de a lua decizii;
copingul centrat pe emoţie ȋn fazele incipiente;
niciuna dintre variantele de mai sus nu e corectă.
5. În analiza tranzacțională, tranzacția reprezintă:
talamusului;
hipotalamusului;
amigdalei;
lobului frontal (aria Broca);
lobului temporal (aria Wernicke).
7. Care dintre următoarele NU este o tulburare de comportament alimentar:
bulimia;
anorexia nervosa;
comportamentul de tip binge-eating;
alimentația compulsivă;
potofilia psihogenă.
8. Alegeți afirmația adevărată:
tulburare hipocondriacă;
tulburare de conversie;
tulburare de somatizare;
tulburare dismorfofobică;
tulburare somatoformă de tip algic.
16. Care dintre următoarele afecțiuni este asociată cu un deficit de dopamină? ?
demența Alzheimer;
boala Parkinson;
autismul;
boala Huntington;
encefalopatia Wernicke.
17. Care dintre următorii factori pot contribui la disfuncțiile comportamentului sexual:
factori fiziologici;
factori psihologici;
relațiile interpersonale;
factori socioculturali;
toate variantele de mai sus sunt corecte.
18. Biblioterapia:
speranţa nerealistă;
speranţa realistă ca intenţie durabilă;
speranţa realistă de tip „oază ȋn deşert”;
speranţa realistă ca punte ȋntre două stări afective;
speranţa realistă ca performanţă zilnică.
21. Care din următoarele este o condiţie defavorabilă pentru succesul psihoterapiei?
hormonii tiroidieni;
insulina;
catecolaminele;
LH (hormonul luteinizant);
FSH (hormonul foliculostimulant).
23. O persoană nu mai reacționează cu frică la anticiparea unui pericol dacă a suferit
leziuni la nivelul:
amigdalei;
corpului calos;
hipocampului;
hipotalamusului;
talamusului.
24. Care dintre următoarele corespondenţe sunt adevărate, în ce priveşte stadiile
dezvoltării psihosociale ale lui Erikson:
analiza tranzacţională;
psihanaliza;
hipnoza;
terapia prin fotografie;
terapia de grup. nu
paradigmei psihanalitice;
paradigmei învăţării individuale;
paradigmei învăţării sociale;
tuturor paradigmelor de mai sus;
niciuneia din paradigmele de mai sus.
2. Reprezentarea schematică a comportamentului, ca relaţie între stimul şi răspuns,
este:
talamusul
hipotalamusul;
amigdala;
hipocampul;
ganglionii bazali.
5. Procedura prin care medicul ȋi procură pacientului, la cererea acestuia, mijloacele
necesare pentru a ȋşi sfȃrşi singur viaţa se numeşte:
factori fiziologici;
factori psihologici;
relațiile interpersonale;
factori socioculturali;
toate variantele de mai sus sunt corecte.
13. Care afirmaţie este adevărată referitor la grupurile Balint?
demenţa Alzheimer;
boala Parkinson;
autismul;
boala Huntington;
encefalopatia Wernicke.
15. Preocuparea privind teama de a avea o boală gravă, bazată pe interpretarea greşită a
simptomelor, poartă numele de:
tulburare dismorfofobică;
tulburare somatoformă de tip algic;
tulburare hipocondriacă;
tulburare de somatizare;
tulburare de conversie.
16. Stilul de ataşament anxios corespunde poziţiei de viaţă:
Neurologie;
Anestezie-Terapie Intensivă;
tratamentul tulburărilor de personalitate ȋn context familial;
Oncologie;
specialităţile chirurgicale.
19. Doar o singură afirmație privind alcoolismul este adevărată:
riscul ca urmașul unor părinți cu alcoolism să devină la rândul său alcoolic NU este
semnificativ;
alcoolismul se dezvoltă prin intensificarea patternului de consum deoarece determină
apariția toleranței la efectele alcoolului;
un copil cu părinți alcoolici crescut de părinți adoptivi abstinenți are risc nul de a
dezvolta alcoolism;
consumul de tip gamma (după Jellinek) nu reprezintă dependență psihologică sau
fizică de alcool;
alcoolismul este mai frecvent la pacienții cu status socioeconomic bun.
20. Următoarele afirmații privind utilitatea psihoterapiei cognitiv comportamentale
individuale în tratamentul alcoolismului sunt adevărate, cu EXCEPȚIA:
9. Speranţa realistă:
poate conduce la non-complianţă;
apare ȋn ciuda informaţiei că boala se află ȋn stadiul final, irecuperabil;
presupune ȋncrederea nelimitată ȋn posibilitatea vindecării;
este asociată cu prezenţa robusteţei psihice;
are rol ȋn deteriorarea interacţiunii medic-pacient.
14. În care dintre fazele (paşii) din cadrul protocolului SPIKES de comunicare a veştilor
proaste se poate depista dacă pacientul se află ȋn stadiul de negare:
emotions / empathy (exprimare emoţională);
invitation (formularea unei invitaţii);
summary / strategy (sumarizare / strategie);
perception (percepţie);
setting (context).
17. Care din următoarele caracteristici ale psihoterapiei de familie este FALSĂ?
nu se poate efectua în cazul unor tulburări de personalitate apărute în context
familial;
se poate efectua în cazul unor tulburări psihiatrice majore apărute în cadrul unei
familii;
poate include un nivel de analiză transgeneraţional;
poate include un nivel de analiză structural;
se poate efectua în cazul unor conflicte deschise, generatoare de distress, în
interiorul unei familii.
18. În timp ce George se îndreaptă spre scenă pentru a-și juca rolul, își simte palmele
transpirate, îi crește tensiunea și inima îi bate mai repede. Această activare
neurovegetativă este controlată de:
cerebel;
emisfera cerebrală stângă;
emisfera cerebrală dreaptă;
hipotalamus;
amigdală.
21. Din perspectivă cantitativă, boala psihică este considerată foarte probabilă atunci
când subiectul se plasează, în raport cu media populaţiei din care provine, la o distanţă
de mai mult de:
o deviaţie standard;
o jumătate de deviaţie standard;
două deviaţii standard;
un sfert de deviaţie standard;
o zecime de deviaţie standard.
8. Observaţia neparticipativă:
nu se efectuează niciodată la copii;
permite o mai mare spontaneitate a subiectului;
permite interacţiunea directă a observatorului cu subiectul;
se efectuează mai ales la persoanele stabile emoţional;
niciuna din variantele de mai sus nu e corectă.
10. Care dintre următoarele criterii de normalitate, formulate de Maslow, este FALSĂ?
comportamentul spontan, flexibil;
implicarea socială;
empatia;
creativitatea;
ignorarea învăţării din experienţele trăite.
11. Care dintre următoarele structuri este implicată în comportamentul motor generat de
emoții :
cerebelul;
hipocampul;
girusul cingulat;
corpii mamilari;
amigdala.
19. Care din următoarele afirmaţii referitoare la psihoterapia de grup (PTG) este
FALSĂ?
grupul poate favoriza percepţia solidarităţii;
grupul poate juca rolul de familie substitutivă;
în grup nu este favorizat mecanismul de modeling al comportamentului;
grupul poate permite învăţarea unor noi strategii de coping;
grupul poate duce la creşterea abilităţilor sociale.
22. Care dintre următoarele structuri este implicată în procesarea emoțiilor primare de
frică:
talamusul (nucleii anteriori);
hipocampul;
girusul cingulat;
corpii mamilari;
amigdala.
25. În analiza tranzacţională, rolurile din Triunghiul Dramatic sunt reprezentate de:
persecutor-victimă-salvator;
victimă-agresor-copil;
victimă-persecutor-copil;
părinte-victimă-salvator;
părinte-persecutor-victimă.
1. Reprezentarea schematică a comportamentului, ca relaţie între stimul şi răspuns, este:
2. În concepţia psihanalitică clasică, una din următoarele instanţe ale psihismului se regăseşte la nivel preconştient. Care
este aceasta?
eul;
supraeul;
sinele;
transferul;
niciuna din variantele de mai sus nu e corectă.
talamusului;
hipotalamusului;
amigdalei;
lobului frontal (aria prefrontală);
lobului temporal.
5. În care dintre fazele din cadrul protocolului SPIKES de comunicare a veştilor proaste se poate depista dacă pacientul se
află ȋn stadiul de negare?
6. Referitor la psihoterapia de grup (PTG), una dintre următoarele afirmaţii este FALSĂ:
hiperaldosteronism;
hipotiroidism;
hiperparatiroidism;
boala Addison;
hipertiroidism.
9. Procesele cognitive:
frica de întuneric;
abilitatea de a învăța a doua limbă străină;
inteligența emoțională;
orientarea în spațiu;
înțelegerea limbajului vorbit.
12. Care din următoarele poziţii de viaţă este cea mai flexibilă?
bulimia;
potofilia psihogenă;
comportamentul de tip binge-eating;
alimentația compulsivă;
anorexia nervosa.
15. Un sindrom care cuprinde simptome precum hiperreactivtate vegetativă (transpiraţii, puls arterial > 100 /min), tremorul
mâinilor, greaţă sau vărsături, halucinaţii vizuale, tactile, agitaţie psihomotorie, anxietate, apare în cursul:
intoxicaței cu etanol;
abuzului de etanol;
sevrajului la etanol;
sevrajului la cannabis;
demenței Korsakoff.
17. În cadrul terapiilor expresive, exprimarea problemei printr-o formă de artă are loc în etapa:
precreativă;
discuției;
creativă;
postcreativă;
psihanalitică.
18. Care dintre următorii factori pot contribui la disfuncțiile comportamentului sexual?
factori fiziologici;
factori psihologici;
relațiile
interpersonale;
factori socioculturali;
toate variantele de mai sus sunt corecte.
terapeutul ghidează clientul să-și modifice cogniția în mod conştient, prin evidențierea impactului negativ al consumului în viața
personală;
terapeutul ghidează clientul să-și modifice comportam entului în m od conştient, prin înlocuirea autom atismelor legate de consumul de
alcool în anumite contexte;
terapeutul ghidează clientul să-și m odifice comportam entului în m od conştient, prin înlocuirea comportam entului indus de craving
cu alte comportamente sănătoase;
operează la nivelul inconștientului, construind aversiunea față de alcool prin sugestii induse în starea de relaxare musculară profundă;
clientul beneficiază de sentimentul de solidaritate, împreună cu ceilalți participanți la grup.
21. Relaţia medic-pacient ȋn Medicina Paliativă, din perspectiva modelului tradiţional, se caracterizează prin:
simetrie;
pacientul are un rol activ;
medicul are un rol
dominant;
este asigurată terapia de doliu pentru familia
pacientului; tratamentul este furnizat de o echipă
terapeutică.
anxioşi;
depresivi;
adulţi
normali;
schizofrenic
i;
pacienţi cu tulburări de personalitate.
24. Din perspectivă cantitativă, boala psihică este considerată foarte probabilă atunci când subiectul se plasează, în
raport cu media populaţiei din care provine, la o distanţă de mai mult de:
o deviaţie standard;
o jumătate de deviaţie standard;
două deviaţii standard;
un sfert de deviaţie
standard; o zecime de
deviaţie standard.
controlul durerii;
scăderea anxietăţii;
identificarea mecanismelor defensive;
ȋmbunătăţirea complianţei terapeutice;
deconstrucţia;
denumirea problemei;
realocarea statutului de membru;
niciuna dintre variantele de mai sus nu e falsă, toate sunt adevărate.