CURS 2

GENUL STREPTOCOCCUS
 GENUL STREPTOCOCCUS
TAXONOMIE

▸ Familia Streptococcaceae - genuri complexe

definite inițial pe baza caracterelor
morfologice, apoi pe baza înrudirii
caracterelor moleculare (filogenie
moleculară)
▸ genul Streptococcus
▸ genul Enterococcus (anterior inclus în
streptococii de grup D): streptococii
enterici
▸ genul Lactococcus (anterior streptococii
de grup N): streptococii din produsele
lactate
▸ genul Vagococcus: streptococii mobili
▸ genul Abiotrophia: streptococii
simbiotici
GENUL STREPTOCOCCUS
CARACTERE GENERALE

• Coci sferici Gram-pozitivi

• Formează perechi sau lanțuri în
cursul diviziunii celulare
• Pretențioși nutritiv
• Imobili și nesporulați
• Unele specii au capsulă
• Majoritatea sunt facultativ anaerobi,
dar există unele specii care sunt
strict anaerobe sau aerotolerante.
Cresc bine în prezența de 5% CO2.
• Catalază și oxidază negativi
• Fermentează glucoza cu producere
de acid lactic
GENUL STREPTOCOCCUS
CLASIFICARE
După aspectul hemolizei:
• streptococii ß-hemolitici – colonii
înconjurate de o zonă bine delimitată de
hemoliză completă; diametrul coloniilor
(variabil) de 4-5 ori mai mic decât diametrul
zonei de hemoliză – grup A, C, G
• streptococii α` - hemolitici – zonă de
hemoliză incompletă (bordată de o zonă
îngustă de β-hemoliză) – grup B
• streptococii α - hemolitici - zonă de
hemoliză parțială asociată cu reducerea Hb
(înverzire a mediului) - streptococii viridans
și S. pneumoniae - negrupabili
• streptococii γ-hemolitici (nehemolitici) – unii
streptococi orali, unii enterococi
GENUL STREPTOCOCCUS
CLASIFICAREA ANTIGENICĂ
După prezența/absența antigenului specific de grup
(polizaharidul C din peretele celular, cu excepția grupului D la care
antigenul specific este acidul glicerol-teichoic):
• Streptococi grupabili – Rebeca Lancefield (1933): grupele A–H și
K-W (18 grupe). Se pot identifica prin reacții de aglutinare
• Streptococi negrupabili – lipsiți de antigenul specific de grup: S.
pneumoniae, grupul mitis
 GENUL STREPTOCOCCUS
TAXONOMIE
• Genul Streptococcus: filogenie moleculară
▸ Grupul piogenic: specii patogene pentru om și animale:
- S. pyogenes – β-hemolitic, patogen primar pentru om. Grup A
- S. agalactiae – α` sau β-hemolitic, important în patologia
materno-fetală. Grup B
- S. equi - β-hemolitic, infecții asemănătoare SGA. Grup C
- S. canis - β-hemolitic, infecții asemănătoare SGA (habitat -
animale). Grup G
Streptococi viridans (α-hemolitici):
▸ Grupul anginosus: S. constellatus, S. intermedius, S. anginosus
▸ Grupul mitis: specii care fac parte din microflora orală si a tractului
respirator superior: S. mitis, S. oralis, S. sanguinis și parasanguinis,
S. pneumoniae
▸ Grupul salivarius: specii care fac parte din microflora orală: S.
thermophilus, S. vestibulis, S. salivarius
▸ Grupul bovis: populează tractul intestinal al câtorva specii animale
și uneori la om; poate determina endocardita și meningita Mutans

▸ Grupul mutans: specii care colonizează exclusiv suprafața dinților Bovis

(placa dentară) - streptococii cariogeni

GENUL STREPTOCOCCUS
CARACTERE MORFOTINCTORIALE

• Coci Gram pozitivi, sferici sau ovoizi

▸ dispuși în perechi (pneumococii)
▸ dispuși în lanțuri lungi (din
culturi în mediul lichid) sau mai
scurte (din culturi pe mediul
solid).
• Din prelevatele patologice
pneumococii se prezintă sub forma
cocilor gram (+), ovoizi sau
lanceolați, dispuşi în diplo,
înconjurați de capsulă.
GENUL STREPTOCOCCUS
CARACTERE DE CULTURĂ
• Germeni pretențioși: geloză-sânge de oaie, 5%
CO2 (favorizează hemoliza)
• Aspectul dezvoltării:
▸ pe mediile solide:
- colonii S (smooth): colonii mici, cu
diametrul de 1-2 mm. S. pyogenes beta-
hemolitic de grup A - colonii punctiforme
- colonii R (rough) - tulpini mai puțin
virulente
- colonii S / M – ex. S. pneumoniae
▸ în mediile lichide:
- cu depozit şi tulburare omogenă a
mediului (în cazul tulpinilor virulente sau
streptococilor de grup B și D)
- cu depozit și supernatant clar
GENUL STREPTOCOCCUS
CARACTERE DE CULTURĂ

Aspectul hemolizei:
• Pe geloza-sânge de oaie :
▸ hemoliza ß (gr. A, C, G și uneori D)
▸ hemoliza α` (gr. B)
▸ hemoliza α (str. viridans,
pneumococii, streptococii gr. D)
▸ hemoliza γ (str. nehemolitici, gr. D)
• Pe geloza cu sânge de cal unii
streptococi γ-hemolitici pot determina
hemoliza β
GENUL STREPTOCOCCUS
CARACTERE BIOCHIMICE, METABOLICE

Numeroase, importante pentru

identificarea streptococilor
negrupabili și a enterococilor
• Sensibilitatea la bacitracină: S.
pyogenes - sensibil,
Enterococcus - rezistent
• Testul PYR (sinteza pirolidonil-
arilamidazei): pozitiv pentru
streptococii de grup A, negativ
pentru gr. B, D (non-enterococi),
C, G
• Hidroliza hipuratului
GENUL STREPTOCOCCUS
CARACTERE BIOCHIMICE, METABOLICE

• Testul CAMP (Christie, Atkins,

Munch-Petersen): proteină
difuzibilă acre acționează sinergic
cu beta-lizina stafilococului auriu.
Pozitiv - streptococii de grup B
• Test trimethoprim/sulfametoxazol
(SXT) - grupurile A, B – rezistenți
• Test Voges-Proskauer (producerea
de acetoină): grupurile A, C, G
• Test de sensibilitate la optochin
(diferențierea streptococilor α-
hemolitici de pneumococi, sensibili
şi streptococii viridans, rezistenți)
GENUL STREPTOCOCCUS
STREPTOCOCI BETA-HEMOLITICI

testul PYR

Pozitiv Negativ

sensibilitatea la bacitracina hidroliza hipuratului

Sensibil Rezistent Positiv Negativ

Streptococcus Enterococcus Streptococcus Streptococcus

pyogenes agalactiae grup C, F sau G
GENUL STREPTOCOCCUS
STREPTOCOCI ALFA-HEMOLITICI

Optochin

Sensibil Rezistent

Streptococcus dezv. pe 6.5% NaCl

pneumoniae testul PYR

Pozitiv Negativ

Enterococcus Streptococcus
viridans
GENUL STREPTOCOCCUS
ALGORITM PENTRU ALȚI STREPTOCOCI

Hidroliza
argininei

Pozitiv Negativ

Streptococcus Manitol /
sanguis group sorbitol

Negativ Pozitiv

hidroliza Streptococcus
esculinei mutans group

Negativ Positiv

Streptococcus Streptococcus
mitis group salivarius
S. PYOGENES

I. GRUPUL PIOGENIC - S. PYOGENES

▸ singura specie a grupului Lancefield A

▸ sunt beta-hemolitici
▸ starea de portaj naso-faringian este prezentă la 10-30% din
oameni
▸ principalul patogen uman asociat cu
– invazia locală sau sistemică
– afecțiuni imunologice post-streptococice
S. PYOGENES

I. GRUPUL PIOGENIC - S. PYOGENES

• Boli invazive datorate streptococilor piogeni:

▸ Erizipelul
▸ Celulite
▸ Fasceite necrozante
▸ Febra puerperală
▸ Septicemie
S. PYOGENES
BOLI INVAZIVE

▸ Erizipel al piciorului
S. PYOGENES
BOLI INVAZIVE: FASCEITĂ NECROZANTĂ
S. PYOGENES

I. GRUPUL PIOGENIC - S. PYOGENES

• Boli localizate:
▸ Faringita streptococică
▸ Scarlatina
▸ Impetigo streptococic
S. PYOGENES
BOLI LOCALIZATE: FARINGITĂ / AMIGDALITĂ
S. PYOGENES
BOLI LOCALIZATE: SCARLATINĂ
S. PYOGENES
BOLI LOCALIZATE: SCARLATINĂ

▸ Limbă albă – la debut

S. PYOGENES
BOLI LOCALIZATE: IMPETIGO STREPTOCOCIC
S. PYOGENES

I. GRUPUL PIOGENIC - S. PYOGENES

Bolile poststreptococice:
▸ reumatismul articular acut (RAA)
▸ glomerulonefrita acută poststreptococică (GNAPS)
▸ coreea Sydenham (afectare SNC)
▸ eritemul nodos
Se datorează sensibilizării la antigene streptococice și
apariției de autoanticorpi
S. PYOGENES
BOLILE POSTSTREPTOCOCICE

▸ infecție acută (netratată) cu streptococi beta-hemolitici de

grup A
▸ perioadă latentă de circa 1-4 săptămâni
▸ bolile post-streptococice
S. PYOGENES
REZISTENȚA FAȚĂ DE FACTORI FIZICI ŞI CHIMICI

▸ Rezistența față de factori fizici şi chimici

▸ supraviețuiesc câteva săptămâni în:
– secreții faringiene uscate
– la temperatura camerei
– la întuneric
▸ streptococul piogen e distrus în 30 de minute la
60°C
▸ rezistenți la acțiunea coloranților: – cristal violet
▸ sensibil la antisepticele şi dezinfectantele uzuale
S. PYOGENES
STRUCTURĂ ANTIGENICĂ ŞI CARACTERELE DE PATOGENITATE

polizaharidul C
• în structura peretelui multor streptococi
• stă la baza grupărilor serologice (grupele Lancefield)
• induce apariția anticorpilor implicați în reacții imunologice
încrucişate față de țesut conjunctiv şi glicoproteine cardiace
S. PYOGENES
S. PYOGENES
STRUCTURĂ ANTIGENICĂ ŞI CARACTERELE DE PATOGENITATE

proteina M
• cel mai important factor antigenic şi de patogenitate pentru
streptococul beta-hemolitic din grupul A
• are specificitate de tip
• sunt aproximativ 100 tipuri de proteină M →infecții repetate cu SGA de
diferite tipuri
• intervine în aderența bacteriei de celula gazdă
• SGA lipsiți de proteina M sunt avirulenți
C5a – peptidaza
• se găseşte la suprafața streptococilor de grup A şi este un important
factor de virulență. Enzima hidrolizează componenta C5a a
complementului, împiedicând fixarea acesteia de PMN. Hidroliza C5a,
care este un puternic factor chemotactic pentru PMN, scade
considerabil numărul acestora în focarul infecțios
S. PYOGENES
STRUCTURĂ ANTIGENICĂ ŞI CARACTERELE DE PATOGENITATE - ENZIME

Streptokinaza (fibrinolizina)
• produsă de streptococii de grup A, C, G
• factor de invazie
• transformă plasminogenul în plasmină → previne constituirea barierei
de fibrină
• poate fi utilă în tratamentul administrat intravenos în embolia
pulmonară, trombozaarterială şi venoasă şi în infarctul miocardic acut

Hialuronidaza
• scindează acidul hialuronic
• răspândirea microorganismelor infectante

Alte enzime
• streptodornaza B (ADNaza), lipoproteinaza
S. PYOGENES
STRUCTURĂ ANTIGENICĂ ŞI CARACTERELE DE PATOGENITATE - TOXINE

• Streptolizine
▸ Streptolizinele O (oxigen-labilă) şi S (oxigen-stabilă).
Sunt toxine citolitice. SLO manifestă efect cardiotoxic,
hemolitic. Inhibă chemiotaxisul PMN şi reduce
activitatea celulelor imunocompetente. Induce formarea
Ac neutralizanți – antistreptolizine O (ASLO).
▸ SLS nu este imunogenă. Manifestă activitate citolitică şi
leucotoxică.
• Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C sunt codificate de
profagi. Responsabile de scarlatină. Au activitate de
superantigen, producând inflamație asociată cu stare de
şoc
S. PYOGENES
RĂSPUNS IMUN

• specificitate de tip
▸ imunitatea față de streptococi de grup A
▸ anticorpi specifici anti-proteina M
- au efect opsonizant
- persistă toată viața şi pot fi identificați serologic
• după scarlatină imunitate durabilă, eventual pentru toată
viața
S. PYOGENES
RĂSPUNS IMUN

• Anticorpi anti-streptolizină O: identificați prin teste

serologice (reacția ASLO)
• Titrul anticorpilor poate fi util în diagnosticarea
bolilor poststreptococice
• Ac. anti-polizaharid C, anti-hialuronidază, anti-
streptokinază, anti-streptodornază nu au rol protector
dar pot fi utili în diagnosticul infecției streptococice
recente la cei cu suspiciunea de RAA sau GNAPS
STREPTOCOCII DE GRUP B

▸ Streptococcus agalactiae (gr. B)

Alfa-hemolitic. Streptococ piogen animal (bovidee),
ocazional găzduit de om în rinofaringe, vagin şi intestin.
Rol în patologie:
- La gravide: infecție urogenitală, infecție de plagă,
amniotite, endometrite, avort sau naştere
prematură
- La nou-născut: infecție precoce (septicemie,
pneumopatie în primele 10 zile de viață) sau
tardivă (meningită)
- La adult: infecție de plagă, osteo-artrite, infecții
urogenitale, septicemii, endocardite, meningite.
STREPTOCOCII DE GRUP C ȘI G

▸ Streptococi din grupul C (S. equisimilis, S. equi) şi din

grupul G
▸ Beta-hemolitici cu rezervor animal şi uman (tegument,
mucoase).
▸ Responsabili de infecții cutanate, faringite, septicemii post-
partum, infecții osteo-articulare, meningite, pneumopatii,
endocardite. Rareori urmate de GNA. Excepțional pot cauza
scarlatină.
STREPTOCOCII DE GRUP D

▸ Streptococii din grupul D (S. bovis, S. equinus)

Fac parte din flora comensală a tubului digestiv al omului şi
animalelor.
Rolul în patologia umană: endocardite, septicemii neonatale,
cholecistite, peritonite, infecții urinare, meningite,
osteomielite vertebrale, artrite, abces cerebral.
STREPTOCOCII NEGRUPABILI

Streptococii negrupabili (lipsiți de antigene polizaharidice

de perete)
1. S. mitis, S. mutans, S. oralis, S. sanguis
Prezenți în cavitatea bucală, joacă rol în
geneza cariei dentare, în infecții materno-
fetale, bacteriemii şi endocardite
2. Streptococcus pneumoniae
Habitatul natural –mucoasa tractului respirator
superior. 5-10% adulți şi 20-40% copii - purtători
sănătoşi de germeni.
STREPTOCOCII NEGRUPABILI

• Streptococcus pneumoniae
▸ Caractere morfo-tinctoriale: diplococi ovoizi sau
lanceolați, gram+, imobili, nesporogeni, capsulați.
▸ Caractere de cultură: cultivă pe medii elective (geloză-
sânge, geloză-ser, bulion-ser), pH optimal 7,8.
▸ Pe geloză-sânge, peste 18-24 ore de incubare la 35-37°
C în atmosferă cu 5-10% CO2, formează colonii S mici
(0,5-1,5mm), opace, bombate, cu o zonă de hemoliză
alfa (verzuie). Din cauza autolizei pneumococilor centrul
coloniilor se deprimă. Tulpinile necapsulate formează
colonii R.
TEXT
TEXT
S. PNEUMONIAE

Structura antigenică

1. Antigene capsulare, de origine polizaharidică. Permit

clasificarea pneumococilor în 90 serotipuri.
2. Antigenul proteic R, mascat de Ag capsulare
3. Antigenul proteic M
S. PNEUMONIAE

Factori de patogenitate:
1. Capsula (rol antifagocitar)
2. Adezine
3. sIgA - protează
4. Acidul lipoteichoic (implicat în reacții inflamatoare cu
semne generale şi leziuni tisulare, posibil şoc)
5. Autolizinele (eliberarea unor factori bacterieni cu rol în
virulență)
6. Pneumolizina (hemolizina). Efect citolitic şi citotoxic asupra
celulelor epiteliale şi endoteliale. Reduce activitatea
bactericidă a PMN.
7. Hialuronidaza
8. Neuraminidaza
S. PNEUMONIAE

▸ S.pneumoniae se diferențiază de alți streptococi prin:

- Sensibilitatea la optochin
- Liza culturii de pneumococi în prezența sărurilor biliare
(activarea autolizinelor) – testul de solubilitate în bilă
- Patogenitatea pneumococilor pentru şoarece
- Prezența capsulei
- Hidroliza inulinei
S. PNEUMONIAE

Epidemiologia infecțiilor cu pneumococi

▸ Sursa de infecție – purtătorii sănătoşi (naso-faringe)
sau bolnavii
▸ Calea de transmitere – aerogenă
▸ Infecțiile cauzate de S.pneumoniae
1. Infecții respiratorii: pneumonia franc lobară acută,
broncho-pneumonii, bronşite, otite, sinusite,
mastoidite.
2. Meningite (în special la copii)
3. Bacteriemii cu artrite, peritonită, pericardită,
endocardită.
Imunitatea antipneumococică este specifică de tip, prin Ac anti-capsulari.