Element de Semnificatie Forma Polaritate Axa Durata Amplitudinea (nr de miocite)

analizat (morfologia)

Unda P Depolarizare atriala Dom Pozitiva: I, II, aVL, 0-750 <0,12s <0,25mV derivatiile membrelor
Bifazica (V1, V2) aVF, V4-V6 >0,12
Discred bifida • se deplaseaza prea greu Deflexiune negativa terminala in
(V5, V6, aVL) Negativa: aVR • atriu prea mare V1 (<0,1mV)
(pozitiva aVR =>
(discret dextrocardia sau >0,25mV in dilatare atriala
asincronism focar ectopic in AS)
depol AD fata de III - variabil
AS)

Unda Ta Repolarizare atriala Nu se vede; e Opusa unda P (vecot mica

mascata de QRS; la fel, in sens opus;
daca avem bloc putin mai mic)
AV => depol
tarzie ventr => (incepe in
posibil sa vad Ta proximitatea NSA –
(sa stiu ce e sa primele celule dpol
nu zic ca e focar vor fi primele care se
ectopic) repol)

Segmentul PR Punte temporala intre Linie izoelectrica 0,02 – 0,12s Linie izoelectrica
(PQ) activarea A si V

Intervalul PR Timp intre initierea 0,12 – 0,20s Linie izoelectrica

= activarii A si debutul
Unda P + activarii Ventr <0,12 =>
segment PR Estimeaza transm prin • eliberare crescuta catecolamine
NAV • sindrom Wolff Parkinson White
(depol NAV inainte ca (WPW)
depol atriului sa se fi
terminat pt ca merge mai >0,20s =>
rapid prin atriu prin cai • bloc NAV
internodale => depol NAV
se spurapune partial cu
unda P)
Element de Semnificatie Forma Polaritate Axa Durata Amplitudinea (nr de miocite)
analizat (morfologia)

Unda Q Prima unda negativa <0,03s – 0,04s <1/4 din R

(exceptie in V1, V2 orice Q e anormala) <0,2 – 0,3mV

Unda R Prima unda pozitiva Nu e clar Cea mai mare in V5 si/sau V6

O a doua unda pozitiva e standardizat
notata R’

Unda S Unda Q: <0,04s Cea mai mare in V1 sau V2

• Exista => e a doua (derivatii opuse fata de unde e R
negative cea mai mare)
• Nu exista => e prima
negativa

Mai exact V1, V2, aVR I, aVL, V5, V6

(precord drepte rS) (precord stangi -
qRs)

Activare r (mica pozitiva) q (mica negativa)

septala

Depol apex S - tranzitie R - tranzitie

Pereti venrtic S - negativa mare R - pozitiva mare

stang (vct
dominant)

Activ atrii S - terminal ascendet s-mica deflex

posterobazale negativa + readucere linie negativa
VS izoelectrica
Element de Semnificatie Forma Polaritate Axa Durata Amplitudinea (nr de miocite)
analizat (morfologia)

Complexul Normal <0,11 (0,07-0,11s) =suma algebrica amplitudini

QRS -30 -> +90 se masoara in derivatia cu cel mai lung unde componente
complex Precordial >1mV
prelungire: Standard >0,5mV
• scade faza 0 => scade influx Na =
o flecainida
o procainamida
o hiperpotasemie
• >0,12
o Bloc complet ram dr/stg
o Extrasistola ventric
o Ritmuri ventric

Segment ST Miocardul ventricular este Linie izoelectrica Prelungit: Variatii normale

depolarizat in intregime • Amiodarona <1mm
• Hipocalcemie <2mm (V1, V2)
Scazut:
• Digitala
• Hipercalcemia

Unda T Repolarizare ventriculara ASIMETRICA, Pozitiva: I, II, aVL, V5, 0-90 Indeterminabila (panta ascendenta lina) 1/3 din R precedenta
(incepe dinspre epicard la rotunjita V6 Unghi<60 cu
apex) (simetrica = Negativa: aVR axa QRS Aplatizata => patologic
semn patologic) Variabila: III, V1-V3 (unghi QRST)
(la fel ca unda
dominanta a cplx
QRS)

Unda U Discutabil; Aceeasi polaritate ca <0,1mV

• repolarizare tardiva unda T
cellule
mezomiocardice
• cardiomiocite din
zone cu relaxare
mecanica intarziata
Element de Semnificatie Forma Polaritate Axa Durata Amplitudinea (nr de miocite)
analizat (morfologia)

Intervalul QT Activarea si repolarizarea Varieaza cu frecventa cardiaca

= QRS + segm ventriculara (durata PA
QT + unda T ventricular) Inainte de a calcula QTc – estimam rapid
daca QT> ½ R => probabil e lung

QTc = QT/ √𝑅 − 𝑅 (ec.Bazzet)

QTc <0,44s

Se determina in derivatia unde e cel mai

lung si NU exista unda U

Prelungit =>
susceptibilitate moarte subita;
Torsada varfurilor
• un tip de tahicardie ventriculara
• medicamente
• tulburari electrolitice
• afectiuni SNC
• infarct miocardic
• afectiuni cardiace congenitale

DEPINDE DE DERIVATIE = DISPERSIA QT

Variatii normale <0,05s
Cel mai lung in V2, V3
Accentuare dispersie = semn
variabilitate crescuta a repolarizarii =>
risc aritmogen

nu putem masura depol NAV, his, ramuri si purkinje cu EKG standard

DEFLEXIUNEA INTRINSECOIDA - -Masoara durata activarii transmurale in dreptul electrodului pozitiv al

unei derivatii precordiale (V1, V2, V5, V6). Se determina de la varful ultimei unde R pana la punctul de
debut al complexului QRS. Valori normale: < 0.035 s in V1, V2 si < 0.045 s in V5, V6
 Fazele si corespondeta pe EKG

0 = QRS

2 = segment ST

3 = unda T

2, 4 = segmente izoelectrice (2=tot cordul depolarizat; 4=tot cordul repolarizat)

Limitari EKG

• sensibilitate = activare unele regiuni anulata/diminuata => prea slab pt a fi inregistrat

• specificitate = aceeasi rezultanta vectoriala prin inregistrare =>
o semnale selective
o anulare partiala forte orientate in sens opus

12 derivatii

• 6 frontale
o I, II, II = bipolare, standard membre
o aVR, aVF, aVL = unipolare amplificate membre
• 6 transversale
o V1 – V6
Eventiment Plan frontal Plan transversal, derivatii precordiale
Activare septala
➢V1, V2, aVR = derivatii
ventriculare drepte →unde
pozitive de amplitudine mica, r
➢I, aVL, V5, V6= derivatii
ventriculare stangi→unde
negative cu amplitudine mica, q

Depolarizarea
apexului ➢V1,V2, aVR →tranzitia catre unda
ventricular negativa, S
➢I,aVL, V5, V6 →tranzitia catre
unda pozitiva, R

Activarea
peretelui ➢V1, V2, aVR→unda negativa cu
ventricular amplitudine mare, S
stang (vectorul
dominant al ➢I, aVL, V5, V6 →unda pozitiva cu
activarii amplitudine mare, R
ventriculare)

Activarea ariilor
posterobazale ➢V1, V2, aVR→parte terminala
ale VS ascendenta a undei negative S (o
readuce la linia izoelectrica)
➢I, aVL, V5, V6 →mica deflexiune
negativa, s