1.

RINICHII – CONFIGURATIE EXTERNA SI STRUCTURA GENERALA

Forma “reniforma” – bob de fasole

Axele longitudinale ale rinichilor sunt oblice spre inferior si
lateral, astfel incat:
- Extremitatile sup ale rinichilor sunt istuate la o distanta
de 6-7 cm
- Extremitatile inferioaresunt situate la o distanta de 10-12
cm.
La adult, suprafata rinichiului este neteda, si uneori poate
prezenta:
- Proeminente datorate persistentei lobatiei fetale (fara
semnificatie clinica)
- Depresiuni datorate cicatricilor fibroase (postinfarct
renal)
- Aspect neregulat datorat nefroangiosclerozei renale
Dimensiunile si greutatea rinichiului variaza:
- Lungime 10-12 cm
- Latime 5-6 cm
- Grosime 2,5-3 cm
- Greutate 130-140 g
Culoare brun-roscata, consistenta ferm elastica, iar in urma unor traumatisme lombare puternice se pot
produce rupturi renale.
Rinichiul prezinta:
- Doua fete
o Anterioara = convexa si orientata antero-lateral
o Posterioara = plana si orientata postero-medial
- Doua margini
o Mediala = concava, aici se afla hilul renal, fanta longitudinala delimitata de o buza
anterioara si una posterioara, prin care trec elementele pediculului renal
o Laterala = convexa, la nivelul ei se gaseste un sant longitudinal, ce corespunde unei zone
paucivasculare (Boyce), caracterizata prin absenta ramurilor vasculare mari in
parenchimul renal
- Doua extremitati(poli), convexe:
o Superioara – mai rotunjita si mai groasa
o Inferioara, mai mica si mai subtire, situata la:
 2,5-3 cm de creasta iliaca, in partea dreapta
 4-5 cm de creasta iliaca, in partea stanga
Mijloace de fixare ale rinichiului
- Presiunea intraabdominala
- Peritoneul parietal posterior
- Ligamentul hepato-renal  format prin reflexia mai laxa a foitei inferioare a ligamentului
coronar, care ajunge in dreptul rinichiului drept
- Fasciile de coalescenta
o Duodeno-pancreatica
o Retrocolice Toldt I si Toldt II
- Fascia renala
- Elementele vasculare ale pediculului renal
- Capsula adipoasa a rinichiului
- Grasimea pararenala Gerota

Structura rinichiului
Macroscopic, pe sectiune frontala, dinspre superficial spre profund se observa:
- Capsula renala
- Parenchimul renal, alcatuit din:
o Corticala renala, de culoare bruna, situata periferic
o Medulara renala, de culoare rosie-galbuie, situata central, spre sinusul renal
- Sinusul renal
Caspsula renala
Rinichiul este invelit la suprafata de o capsula proprietrilaminara, cu structura complexa:
- Strat superficial
o Putine fibre elastice, numeroase de colagen, acestea se continua cu fibre ale fasciei
posterioare a fasciei renale
- Strat mijlociu
o Fibre de colagen care se prelungesc in stratul profund si se continua cu stroma renala
- Strat profund
Parenchimul renal
1. Medulara renala
- Structura neomogena formata din 8-14 formatiuni triunghiulare – piramidele renale Malpighi,
care sunt dispuse fata de sinusul renal:
o Ventral – corespunzatoare fetei anterioare a rinichiului
o Dorsal – corespunzatoare fetei posterioare a rinichiului
- Columnele renale Bertin – prelungiri ale corticale, intre piramide. La nivelul sinusului renal,
columnele Berin formeaza ariile interpapilare, captusite de prelungirea capsulei renale si la
nivelul carora intra/ies vasele interlobare, ce strabat columnele renale
- Piramidele renale sunt orientate cu baza spre corticala si varful spre sinusul renal, in care
proemina, formand papilele renale, pe care se insera calicele mici.
- La nivelul papilelor renale se gasesc orificiile inferioare ale ductelor papilare, 15-20 orificii (pori
urinari), care formeaza aria cribroasa a papilei
- Piramida renala impreuna cu substanta corticala din jurul sau formeaza un lob renal
 2. Corticala renala
- Structural prezinta
superficial cortexul
corticis (uniforma,
sub capsula renala),
si profund o
structura
neomogena
alcatuita din striatii
radiare si un labirint
cortical.
- Portiunile striate
sunt 400-500/piramida renala si reprezinta expansiuni ale medularei in corticala, aici se afla tubii

Sinusul renal
 Prelungirea intrarenala a hilului renal, captusita de capsula renala si delimitata de 2 pereti
(anterior si posterior).
 Pe peretii sinusului renal se observa 8-14 proeminente numite papilele renale pe care se insera un
calice mic.
 Spatiile dintre papile corespund coloanelor renale Bertin si la acest nivel patrund in parenchim
vasele interlobare si nervii.
 Sinusul renal contin:
 Calicele mici
 Calicele mari
 Portiunea intrasinusala a pelvisului renal
 Ramurile vasculare segmentare
 Plexurile venoase prepielis si retropielic
  Limfatice
 Nervi
 Prelungirea intrasinusala a grasimii perirenale.

2. RINICHIUL DREPT – SITUATIE, RAPORTURI, PROIECTIE

Fata posterioara
 Raporturi mediate de grasimea perirenala si foita
posterioara a fasciei renale
 Este impartita de ligamentele arcuate medial si lateral
in 2 regiuni:
 Superioara/diafragmatica
 Inferioara/lombara – la nivelul ei, intre foita
post si fascia muschilor posteriori ai
abdomenului se interpune grasimea pararenala
Gerota
 Regiunea superioara are raport cu:
 Diafragmul
 Coasta 12 si spatiul intercostal 11
 Recesul costodiafragmatic
=> Acest raport explica pneumotoraxul aparut
accidental in nefrectemiile ce necesita rezectia
unei coaste 12 mai lungi (risc de deschidere al
recesului CD)
- Regiunea inferioara are raport (superf  profund)
o Grasimea pararenala Gerota (MVN subcostal,
nn iliohipogastric, ilioinghinal, vase lombare)
 raportul cu nervii explica iradierea durerii
din colica renala, nefrite etc in teritoriul cutanat  durerea colica renala se caracterizeaza
prin crize care debuteaza posterior, iradiaza in banda spre inferior, lateral, anterior, spre
hipogastru si sre organele genitale externe.
o Muschii peretelui posterior abdominal (3 planuri musculare)

Fata anterioara
- Raporturi mediate de grasimea perirenala si foita anterioara a fasciei renale:
- Medial
o Duoden descendent (D2) – fascia Treitz
- Lateral (superior  inferior):
o Fata renala a SR drepte
o Fata viscerala lob hepatic drept
o Flexura colica dreapta
o Radacina mezocolonului transvers
o Anse intestinale ileale
Marginea laterala
- Intersectata de ligamentul frenocolic drept
- Superior de ligament are raport cu fata viscerala a lobului drept hepatic
- Inferior de ligament are raport cu CA

Marginea mediala (anterior  posterior)

- Duodenul descendent (D2)
- Flancul drept al VCI
- Ggl aortico-renal drept
- Ureterul drept
- Stalpul diafragmatic drept si
muschiul psoas
Extremitatea superioara
- Are raport cu fata renala a gl SR
- Proemina pe peretele posterior al
firidei subhepatice
Extremitatea inferioara
- Raport cu ansele intestinale
 3. RINICHIUL STANG – SITUATIE, RAPORTURI, PROIECTIE

Fata posterioara (la fel ca cel drept)

 Raporturi mediate de grasimea perirenala si foita posterioara a fasciei renale

 Este impartita de ligamentele arcuate medial si lateral in 2 regiuni:
 Superioara/diafragmatica
 Inferioara/lombara – la nivelul ei, intre foita post si fascia muschilor posteriori ai
abdomenului se interpune grasimea pararenala Gerota
 Regiunea superioara are raport cu:
 Diafragmul
 Coaste 11 si 12 si spatiul intercostal 11
 Recesul costodiafragmatic
=> Acest raport explica pneumotoraxul aparut accidental in nefrectemiile ce necesita
rezectia unei coaste 12 mai lungi (risc de deschidere al recesului CD)
- Regiunea inferioara are raport (superf  profund)
o Grasimea pararenala Gerota (MVN subcostal, nn iliohipogastric, ilioinghinal, vase
lombare)  raportul cu nervii explica iradierea durerii din colica renala, nefrite etc in
teritoriul cutanat  durerea colica renala se caracterizeaza prin crize care debuteaza
posterior, iradiaza in banda spre inferior, lateral, anterior, spre hipogastru si sre organele
genitale externe.
o Muschii peretelui posterior abdominal (3 planuri musculare)
Fata anterioara
- Supero-medial: fata renala a SR
- Superior: fata posterioara stomac
- Supero-lateral: fata renala a splinei
- Central : fata post corp si coada pancreas, vase lienale, insertia radacinii MT
- Infero-medial: anse jejunale
- Infero-lateral : flexura colica stanga si CD
Marginea laterala
- E intersectata de lig freno-colic stang
- Superior de ligament are raport cu splina
- Inferior de ligament are raport cu CD
Marginea mediala (medial  lateral)
- Aorta, ggl stang plex celiac
- Pilier diafragmatic stang
- Muschiul psoas
- D4 + flexura duodeno-jejunala
- Arcul vascular Treitz
- Vena gonadala stanga
- Fata renala SR stanga
- Fata post a corpului pancreasului
- Ureter stang
Extremitatea superioara – are rap cu fata renala SR
Extremitatea inferioara – rap cu ansele intestinale
 4.FASCIA RENALA. SINUSUL RENAL. PEDICULUL RENAL

FASCIA RENALA
- Condensare a tesutului conjunctivo-adipos din spatiul retroperitoneal
- La marginea laterala a rinichilor, fascia se desparte in 2 lame ant si post, care delimiteaza intre ele
loja renala
- Foita anterioara/prerenala
o Mai subtire, intarita ventral de fascia Treitz (DD-P) si Toldt 1si 2 (retrocolice)
o Medial trece ant de vasele mari si se continua cu foita anterioara a fasciei renale de parte
opusa
- Foita posterioara
o Adera intim la tunica fibroasa a vaselor mari si de discurile intervertebrale
- Supero-medial de rinichi,intre cele 2 foite ale fasciei renale se formeaza un sept care separa
rinichiul de glanda SR = sept reno-suprarenalian care contine artera suprarenala inf si o ramura a
arterei renale
- Medial de rinichi, cele doua foite sunt unite de un sept sagital - determina lipsa migratiei
contralaterale in abscesele perinefritice
- Inferior – cele doua foite continua de-a lungul ureterului- formeaza o teaca conjunctiva numita
parangiu/teaca ureterala care se continua cu retinaculele pelvice
GRASIMEA PERIRENALA
- Ocupa spatiul dintre elementele din loja renala, inclusiv in compartimentul supero-medial
destinat glandei suprarenale
- In jurul rinichilor  alc capsula adipoasa = sediul pielonefritelor – pot migra in pelvis pe calea
tecilor ureterale si se pot deschide aici, declansand peritonita
- Fascia renala + capsula adipoasa (grasime perirenala) = invelisurile rinichiului
GRASIMEA PARARENALA GEROTA
- Adipos dens, lamelor, spatiul retrorenal
- Cuprins intre foita posterioara a fasciei renale si fasciile muschilor posteriori abdominali (psoas,
patrat lombar, apoevroza posterioara a m TA)
- Reprezinta grasime de rezerva
- Cranial de coasta 12 e slab reprezentata, unde foitele posterioare ale fasciei renale adera la fascia
diafragmatica inferioara
 Hiatusul lombocostal diafragmatic – de-a lungul MVN subcostal – grasimea
pararenala se afla in continuitate cu tesutul adipos mediastinal si subpleural  pe
aceasta cale infectiile paranefrice se pot propaga spre mediastin.
- Caudal – grasimea pararenala se continua cu tesutul adipos al spatiului pelvis-
subperitoneal => flegmoanele paranefrice se vor propaga pana in pelvis sau de-a lungul
muschiului psoas, pana in trigonul femural Scarpa
- In grasimea pararenala intalnim:
o MVN subcostal
o ramuri plex lombar (ies lateral si anterior de psoas)
 o vase lombare
Ptoza renala! Rinichi coborat de-a lungul canalului delimitat de fascia renala – se
datoreaza alterarii structurii musculo-fasciale a peretelui abdominal si o afectare a presei
asociate sau nu cu scaderea grasimii para si perirenale  a se deosebi de ectopia renala!!
o Lungime ureter = normala, cudat in ptoza ; scurt in ectopie
o Originea arterelor renale = normala in ptoza

SINUSUL RENAL

- Reprezentat de prelungirea intrarenala a hilului renal, captusita de capsula renala si delimitata de

2 pereti: anterior si posterior
- Pe peretii sinusului renal observam 8-14 proeminente conice – papilele renale, pe ele se insera
cate un claice mic
- Spatiile dintre papile corespund coloanelor renale Bertin si la acest nivel patrund vasele
interlobare si nervii.
- Sinusul renal contine:
o Calice mici si mari + portiunea intrasinusala a pelvisului renal
o Ramurile vasculare segmentare
o Plexurile venoase prepielic si retropielic
o Limfatice si nervi
o Prelungirea intrasinusala a grasimii perirenale.
 5. ARTERELE SI VENELE RENALE

VASCULARIZATIA ARTERIALA RENALA

- Fluxul sg scade corticala  papila
Bazele anatomice ale diferentelor de flux sangvin corticala-medulara sunt reprezentate de sunturile
arterio-venoase care au loc la diferite nivele = anastomoze:
1. Golubev  artera-vena arcuata
2. Spaner  arteriola-venula interlobulata
3. Hedwig  arteriola aferenta si eferenta

ARTERELE RENALE – ramuri laterale ale aortei abdominale, originea - L2

Artera renala stanga

- Mai scurta decat dreapta
- Traiect transversal, usor ascendent
- Raporturi:
o Anterior – vena renala stanga, foita anterioara a fasciei renale, fascia Treitz, vase lienale,
vena mezenterica inferioara, fata post corp pancreas
o Posterior – foita post a fasciei renale, grasime pararenala, m psoas stang

Artera renala dreapta

- Traiect retrocav= extrapediculara
- Traiect usor descendent
- Raporturi:
o Anterior- VCI, vena renala dreapta, foita ant fascia renala, fascia Treitz, fata post cap
pancreas, fata post D2
o Posterior – foita post fascia renala, m psoas drept, vertebra L2
Ramurile colaterale
- Artera suprarenala inferioara
- Rr pt capsula adipoasa
- Rr pt bazinet
- Artera ureterala superioara
Pe baza distributiei aa segmentare  rinichiul are 5 segmente arteriale despartite de zone paucivasculare
– permit interventia chirurgicala selectiva (nefroctomii segmentare)
Sinus renal  aa segmentare  rr colaterale pentru tesutul conjunctiv, pelvis renal, calice  aa
interlobare
Arterele interlobare nu dau rr pentru piramide, ci doar pt columnele renale Bertin. Deci la joncirunea
cortico-medulara aa interlobare isi schimba directia devenind artere arcuate deasupra bazei piramidei
renale.
Arterele lobare impreuna cu arterele arcuate reprezinta artere de nivel terminal  nu realizeaza
anastomoze intre ele sau intre ramurile lor  obstructia lor/rr lor duce la infarct renal.
Arterele arcuate dau nastele aa interlobulare care strabat pars radiata pana aproape de cortex corticis.
Din fiecare artera
interlobulara
 20 rr fine-
arteriole
aferente 
glomerul 
eferente

DRENAJUL VENOS RENAL

Vena renala stanga

- Mai multe aferente
- Traiect orizontal si trece anterior de aorta
- Segmentul preaortic este extrapedicular si trece prin pensa aorto-mezenterica
- Afluenti
o Vene pielice
o Vene ureterale superioare
o Vene din capsula adipoasa
o Vena SR centrala stanga
o Vena gonadala stanga (unghi drept!!  varicocel mai des pe stanga)
 Spre deosebire de VRD, VRS se anastomozeaza cu vena hemiazygos si cu vena lombara
subiacenta  realizeaza canalul reno-azygo-lombar si un plex venos vertebral = reprezinta o cale
de derivatie
 Datorita acestor anastomoze importante, VRS este des utilizata in hipertensiunea portala
(anastomoza spleno-renala termino-terminala, anastomoza reno-portala Erlik)
Vena renala dreapta
o Afluenti:
o Vene pielice
o Vene ureterale superioare
o Vene de la capsula adipoasa

6. SUPRARENALA . RAPORTURI SI VASCULARIZATIE

Suprarenala dreapta
Fata antero-laterala
o Superior
 Nu e acoperita de peritoneu
 Legata prin tracturi conjunctive de aria nuda a ficatului
o Inferior
 Fata posterioara a flexurii duodenale superioare
 Fata viscerala lob drept ficat
Fata antero-mediala – raport cu fata posterioara a VCI
Fata posterioara
 Portiune lombara diafragm
 Nn splehnici drepti
 Vema lombara ascendenta dreapta
Fata renala (baza) – raport cu polul superior al rinichiului
Marginea superioara – intre diafragm si aria nuda a ficatului
Marginea anterioara – raport cu flancul drept al VCI
Marginea mediala – fata post VCI si ggl semilunar drept

Suprarenala stanga
Fata anterioara
 Superior: peretele peritoneal posterior al BO, fata renala splina
 Inferior : fata post corp pancreas prin intermediul fasciei Treitz
Fata posterioara
 Supero-medial – pilier diafragmatic stng
 Infero-lateral – pol superior rinichi
Marginea mediala
 Ganglion semilunar stang
 Flanc stang aorta abdominala
 Fata post corp pancreas si vase lienale (fascia Treitz)
Marginea laterala – fata anterioara pol superior rinichi

VASCULARIZATIA SUPRARENALEI
Arterial
o Artera suprarenala superioara – ramura a arterei frenice inferioara
o Artera suprarenala medie – ramura viscerala a aortei abdominale
o Artera suprarenala inferioara – ramura colaterala a arterei renale
o Ocazional primeste ramuri si de la arterele gonadale

Venos
Vv de la nivelul medularei  trunchi venos unic vena centrala SR  hil  ajung in VCI pe partea
dreapta si in VRS pe partea stanga
7. CALICE MICI. CALICE MARI. PELVIS RENAL

Calicele mici, mari si pelvisul renal alcatuiesc caile urinale superioare.

CALICELE MICI
o Situate in sinusul renal
o Tuburi musculo-membranoase
o Nr si dispozitia difera in functie de lobii renali  2 planuri de dispunere ant si post si 7-14 calice mici
o Fiecare calice mic are o extremitate proximala dilatata si o extremitate distala
 o suprafata interna/urinara
 o suprafata externa/sinusala

CALICELE MARI
o situate in sinusul renal
o tuburi musculo-membranoase
o avem doua calice mari, cel mai frecvent  superior si inferior
o uneori putem avea 3calice mari: superior, mijlociu, inferior
o fiecare calice mare are un diametru 10-15 mm, o extremitate proximala dilatata si
una distala mai ingusta

PELVISUL RENAL/BAZINETUL
o musculo-membranos, dilatata, palnie turtita antero-posterior
o forma triunghiulara
 fata anterioara
 fata posterioara
 margine superioara – convexa, orientata oblic  spre inferior si medial
 margine inferioara – concava
 margine laterala/baza – deschiderea calicelor mari
 varf – la nvielul lui se continua cu ureterul
o forma si dimensiunile depind de calicele mari:
 calice mari sunt scurte si se deschid separat in pelvis  este mai voluminos si poarta numele
de pelvis renal ampular
 calicele mari sunt lungi si cel mijlociu fuzioneaza cu cel sup sau inf  pelvisul este mic si
datorita aspectului ramificat, se numeste pelvis renal dendritic.
Raporturile pelvisului renal:
Hilul renal imparte pelvisul in 2 portiuni:
o intrarenala/intrasinusala = in sinus, in plan posterior, inconjurata de prelungirea intrasinusala a
grasimii perirenale. La acest nivel:
 fata anterioara – rap cu ramurile segmentare arteriale prepielice si plexul venos prepielic
 fata posterioara – rap cu artera retropielica si plexul venos retropielic

o extrarenala/extrasinusala – in planul posterior al pediculului renal

 fata anterioara are raport cu:
 artera renala si rr segmentare
 vena renala si afluentii ei
 grasimea perirenala
 fata anterioara a fasciei renale
 fascia de coalescenta Treitz
 duodenul descendent
 fata posterioara (neacoperita de vase – fata de acces chirurgical)
 grasimea perirenala
 foita post a fasciei renale
 grasimea pararenala
 muschiul psoas
 marginea superioara este intersectata de artera segmentara posterioara (artera retropielica –
cel mai post elem al pediculului renal)

8. URETERUL - DESCRIERE. RAPORTURI. PROIECTIE.

PUNCTE DUREROASE

o conduct musculo-membranos
o se intinde de la jonctiunea pielo-ureterala la ostiul ureteral de pe peretele post al VU
o cele 2 orificii ureterale + orificiul ureteral al VU  unghiul vezical
o inconjurat de o condensare a tesutului conjunctiv retroperitoneal = fascia ureterala
 aceasta fascie ureterala se continua superior cu cele doua foite ale fasciei renale, iar inferior,
la nivelul spatiului pelvis-subperitoneal se continua cu densificarile de tesut conjuctiv
Calibrul ureterului este neuniform (3 inguste + 2 dilatate):
Prezinta 3 portiuni ingustate:
o joncitunea pielo-ureterala = stramtoarea superioara
o flexura marginala = stramtoarea mijlocie
o portiunea intravezicala a ureterului = stramtoarea inferioara
Prezinta 2 segmente dilatate:
o dilatatia abdominala/fusul abdominal
o dilatatia pelvina/fusul pelvin

Ureterul are 3 portiuni:

 1. abdominala – de la jonctiunea pielo-ureterala la linia terminala a pelvisului osos
2. pelvina – prezinta un segment parietal (ureter in raport cu peretele lateral al pelvisului) si un
segment visceral/liber (ureter icu directie transversala)
3. terminala/intraparietala sau intramurala
Are urmatoarele curburi:
 in plan frontal = curbura juxtarenala si curbura pelvina
 in plan sagital = curbura marginala (principala curbura a ureterului)

Raporturi:

Segmentul abdominal – raporturi identice la ambele sexe

o anterior
 ureterul drept (profund  superf) : vase gonadale, fascia Treitz, duodenul, Toldt1, anse
intestinale ileale, radacina mezenterului
 ureterul stang (profund  superf): vase gonadale, Toldt2, anse jejunale, mezocolon sigmoid
o posterior
 grasimea pararenala, nervgenitofemural (iradierea durerii in colica ureterala in teritoriul
cutanat al n GF:
 spre organele genitale externe pe traiectul ramurii genitale
 spre trigonul femural pe traiectul ramurii femurale)
 muschiul psoase si vasele iliace\
o lateral (sup inf)
 portiunea inferioara a marginii mediale a rinchiului
 CA, cec, apendice (doar pe dreapta)
 Vase gonadale
o medial
 Ureterul drept : flancul drept al VCI, lant simpatic paravertebral lombar, vase gonadale drepte
 Ureterul stang : arcul vascular al lui Treitz, flancul stang al aortei abdominale, noduli
lateroaortici, vase gonadale stangi, artera mezenterica inferioara

Segmentul pelvin la barbat:

a) Parietal
 Lateral:
o lama sacro-recto-genito-pubiana care contine vasele iliace interne, artera
ombilicala si ggl hipogastric
o MVN obturator (in dedublarea fasciei m obturator intern)
o artera vericala inferioara
o fascia pelvina
 Medial:
 Peretele posterior pelvin
 Recesul pararectal
 Ampula rectala
 Ansa sigmoidiana in stg
b) Liber/Visceral
 Are raport cu canalul deferent care incruciseaza ureterul dinspre inferior si medial,
urmand ca ureterul sa patrunda apoi in septul recto-vezico-prostatic, trece anterior
de baza veziculei seminale si patrunde in VU
Traiectul și raporturile ureterului
în porțiunea pelvină, la femeie.
1. artera iliacă externă;
2. artera iliacă internă;
3. artera ombilicală;
4. artera obturatoare;
5. artera uterina;
6. ureter;
7. colon sigmoid;
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
8.
corpul uterin;
9. vezica urinară
10. ovarul;
11. tuba uterine;
12. ligamentul rotund al uterului.
 Punctele dureroase ureterale sunt:
• punctul dureros ureteral superior situat la intersecţia orizontalei prin ombilic cu marginea laterală a
muşchiului drept abdominal (linia pararectală);
• punctul dureros ureteral mijlociu situat la intersecţia liniei bispinoase cu linia pararectală;
• punctul dureros ureteral inferior corespunde porţiunii terminale a ureterului şi se investighează prin tuşeu
rectal sau vaginal.

Segmentul pelvin la femeie:

a) segmentul parietal
 medial: peretele peritoneal pelvin, marginea posterioara libera a ovarului, recesul pararectal cu
ampula rectala, ansa sigmoidiana
 lateral: lama sacro-recto-genito-pubiala care contine vasele iliace interne, artera ombilicala, artera
uterina, ggl hipogastric, MVN obturator, artera vezicala inf
b) segmentul visceral/liber
 ureterul patrunde in tesutul conjunctiv din baza ligamentului lat (parametru) – aici la jumatatea
distantei dintre peretele pelvin si colul uterin, se va incrucisa cu artera uterina, care trece apoi
anterior si superior de ureter
 coboara antero-medial si patrunde in septul conjunctiv vezico-vaginal
 incruciseaza fundul de sac anterior al vaginei si se va deschide apoi in VU

Segmentul terminal/intramural:
  ureterul strabate oblic peretele VU, determinand o plica a mucoase ce prelungeste superior si
lateral orificiul ureteral
 in apropierea orificiului ureteral:
 fibrele musculare mediale ale ureterului se continua cu cele ale ureterului contralateral si
formeaza muschiul interureteral  ridica o plica interureterala a mucoasei
 fibrele muscualre al ureterului formeaza impreuna cu cele de parte opusa muschiul
trigonal cu actiune antagonica fata de detrusor
 traiectul intraparietal al ureterului si continuarea tunicii sale musculare cu cea a VU constituie un
mecanism antireflux vezico-ureteral

9&10. VEZICA URINARA LA FEMEIE & BARBAT – SITUATIA.

CONFIGURATIE EXTERNA, INTERNA. RAPORTURI

Este situata in spatiul pelvis-subperitoneal, in loja vezicala, delimitata de:

- ant – oase pubiene, simfiza pubiana, partea inferioara a peretelui abdominal anterior
- lat – m obturator intern si m ridicator anal, acoperiti de fascia pelvina parietala
- sup – peritoneu parietal pelvin
- post – fascia de coalescenta vezico-vaginala (femeie) / recto-vezico-prostatica (barbat)
Inferior, loja vezicala corespunde hiatusului uro-genital al diafragmei pelvine, strabatut de varful
prostatei si uretra la barbat si de uretra si vagina la femeie.
Acest hiatus uro-genital e delimitat intre:
- Fata posterioara a simfizei pubiene
 - Marginea mediala a muschilor ridicatori anali (m ridicator al prostatei la barbat, m pubovaginal la
femeie)
- Centrul tendinos al perineului
La barbat:
 VU este situata mai sus in loja, este separata de mm profunzi ai diafragmei UG prin prostata, pe
capsula ei se insera o parte din fibrele musculare ale m ridicator al prostatei
La femeie:
 VU este situata mai profund in loja, aplicata pe:
• Peretele anterior al vaginei, pe a carui fascie se insera oparte din fb musculare ale m
pubovaginal; VU este separata de vagina prin fascia vezico-vaginala
• M sfincter extern al uretrei, din planul profund al diafragmei UG, de care e separata prin
fasciile diafragmei pelvine si de fascia superioara a diafragmei urogenitale.

CONFIGURATIA EXTERNA
Ovoid cu ax mare vertical (cand e plina)
Capacitate mai mare la femeie
Are 4 portiuni:
 Apexul vezicii (antero-superior) – se
continua cu uraca
 Fundul vezicii (baza) – situat postero-inferior
 Corpul vezicii (intre apex si fund) si are 4
fete:
o Anterioara (apex-col)
o 2 fete laterale
o Postero-superioara (apex-fund VU)
 Colul vezicii – se continua cu uretra

CONFIGURATIA INTERNA
Plici neregulate la nivelul mucoasei, datorita laxitatoo
stratului extern al corionului:
- Plica interureterala
- Plici ureterale
- Uvula(proemina lobul mijlociu prostatei in
adenom)
- Trigonuil vezical (mucoasa e mai aderenta aici)
- Ostii ureterale
- Ostiu uretral:
 Rotund la femeie
 Fanta cu 2 baze la barbat
  Semiluna in adenomul de prostata

RAPORTURI

Fetele laterale
- Tesut pelvis-subperitoneal
- Fascia pelvina parietala
- Mm obturator intern si ridicator anal
- Prelungirea anterioara a fosei ischio-rectale
Fundul VU
- La barbat:
 Superior: e acoperit de peritoneu + anse intestinale si sigmoid
 Mijlociu: fascia recto-vezico-prostatica = aici sunt inglobate veziculele seminale si partea
ampulara a canalelor deferente
 Inferior: lobul median prostata
- La femeie:
 Fatele anterioare ale colului uterin si ale vaginului, prin intermediul fasciei vezico-
vaginale
Colul VU
- La barbat: versantul anterior al bazei prostatei (lobul median)
- La femeie: m sfincter extern al uretrei

12.URETRA MASCULINA – SITUATIE.DESCRIERE.RAPORTURI.STRUCTURA

PERETE. TRASEU. SONDAJUL URETRAL

- este calea finala comuna a aparatului geniral si urinar masculin

- incepe de la orificiul uretral VU si se termina la nivelul meatului urinar extern
- uretra are calibru neuniform:
o zone ingustate – orificiul uretral VU, uretra membranoasa, spongioasa, meatul urinar extern
o zone dilatate – uretra prostatica, fosa bulbara si fosa naviculara
- este fixa pana la unghiul prepubian, apoi e mobila
- are 4 parti anatomice:
1. preprostatica:
 de la orificiul vezical al uretrei la limita sup a prostatei
 e inconjurata de sfincterul intern al uretrei, neted, care se
continua si in prostata – contractia lui impiedica
patrunderea spermei in vezica in ejaculare
2. prostatica
 strabate vertical prostata
 lumenul uretral mai dilatat si prezinta pe peretele
posterior o plica longitudinala = creasta uretrala – care se
intinde superior pana la orificiul uretral intern si inferior
se bifurca formand fraurile crestei uretrale care se intind
pana la uretra membranoasa
 de o parte si de alta a crestei uretrale se gaseste cate o
depresiune = sinusul prostatic al uretrei – aici se deschid
glandele prostatice
 sub nivelul utriculului prostatic, in afara prostatei se
gaseste sfincterul extern al uretrei
3. membranoasa
 de la vf prostatei  strabate diafragma UG  se termina
la bulbul corpului spongios al penisului
 uretra mb e inconj de sfincterul extern, striat
4. spongioasa
 patrunde pe fata sup a bulbului corpului spongios 
strabate corpul spongios  se termina la niv glandului
penian prin orif extern al uretrei – meatul urinar extern
 in bulbul corpului spongios uretra are o dilatatie numita
fundul de sac bulbar – canale de excretie ale glandelor bulbo-uretrale Cowper
 peretele superior al uretrei spongioase – de-a lungul liniei mediane – mucoasa uretrala prezinta
niste depresiuni tubulare de dimensiuni mari numite lacune uretrale Morgagni/cripte/sinusuri
uretrale
 la nivelul glandului penian – lumenul uretral prezinta o dilatatie numita fosa navculara
care se termina printr-o fanta verticala numita meatul urinar extern
 peretele superior al fosei naviculare prezinta o plica transversala numita valvula fosei
naviculare
Cunoasterea portiunilor uretrei cu particularitatile acestora de mobilitate si de structura a
peretelui are o importanta majora in tehnica sondajului uretral.
 13. URETRA FEMININA

Scurta, calea finala a aparatului urinar

Orificiul uretral al VU  diafragma UG  meatul urinar extern, la nivelul vestibulului vaginal
Are un traiect oblic dinspre superior spre inferior, dinspre posterior spre anterior
Topografic prezinta 2 portiuni: pelvina si perineala.
Configuratie interna:
o Mucoasa cu pliuri longitudinale
o Unul aflat pe peretele posterior – creasta uretrala
 o Aici exista lacune uretrale si orificiile glandelor uretrale
Raporturi:
1. Segmenul pelvin
o Anterior: lig pubo-vezical, plexul venos perivezical, vena dorsala profunda a clitorisului
o Posterior: peretele anterior al vaginei, prin intermediul septului uretro-vaginal
o Lateral: mm ridicatori anali
2. Segmentul perineal
o Traverseaza diafragma urogenitala, adera intim la ea
o Anterior: ligamentul transvers al perineului
o Posterior: vagina
o Lateral: m transvers profund al perineului
o Orificiul exterm se situeaza in vestibulul vaginei, 2 cm posterior de clitoris; posterior are o
proeminenta a mucoasei vaginale – carina uretrala = reper pt cateterismul uretrei

14. TESTICULUL. ASEZARE.CONFIGURATIE EXTERNA. VASCULARIZATIE.

PALPARE

- Are functie spermatogenetica - !! numai in tubii seminiferi contorti si functie endocrina (cel
interstitiale)
- Situat in scrot – palpat cu usurinta

Configuratie externa
- Forma ovoidala, cu 2 margini (ant si post) si 2 fete (lat si med) si 2 poli (sup si inf)
- Axul lung are directie internediara – polul superior fiind orientat spre anterior si lateral
- Marginea anterioara e orientata anter-inferior, convexa
- Marginea posterioara priveste catre superior si lateral, este rectilinie si reprezinta hilul organului – la
nivelul ei se gaseste epididimul
Testiculul si epididimul sunt acoperite la suprafata fiecare de catre o teaca fibroasa, alb-sidefie
=albuginee
Pe marginea posterioara a testiculului, lateral, intre el si epididim vedem cum lama viscerala a tunicii
vaginale se insinueaza si formeaza un sant numit sinusul epididimar
Medial si posterior, albugineea este traversata de vasele si nervii testiculului – la nivelul hilului = aici
albugineea prezinta o ingrosare numita mediastinul testiculului – din mediastin pleaca septurile
testiculului
Restul albugineei – tunica vaginala a testicululi, care rezulta din peritoneul antrenat in timpul
descensusului testis, dupa inchiderea canalului peritoneo-vaginal.
 Raman extremitatea inferioara a testiculului si coada epididimului = extravaginal si vor adera la
fascia spermatica interna prin ligamentul scrotal (rest al gubernaculum testis)
Configuratia interna
- Albugineea patrunde in interior, iar la nivelul mediastinului va trimite septuri care vor imparti
parenchimul testicular in 200-300 lobuli piramidali, situati cu varful spre mediastin
- Fiecare lobul are urmatoarele elemente:
o 1-3 tubi seminiferi contorti
o Celule Leydig
Tubii seminiferi contorti se vor uni spre marginea posterioara a testiculului si vor forma tubii
drepti (1 tub drept/1 lobul)
Tubii drepti se vor anastomoza in rete testis.

VASCULARIZATIA ARTERIALA A TESTICULUI

Complexul epididimo-testicular prezinta 3 surse de vascularizatie:
- Artera testiculara
- Artera deferentiala
- Artera cremasterica
(acelasi lucru si la vascularizatia epididimului)

ARTERA TESTICULARA
- Origine pe fata antero-laterala a aortei abdominale, inferior de arterele renale, la nivelul L1
- Traiect:
o Retroperitoneal, oblic descendent spre lateral, pe fata ant a m psoas mare
o Incruciseaza anterior ureterul si inferior nervul genitofemural
o Artera testiculara dreapta coboara posterior de duodenul orizontal (D3), incruciseaza anterior
VCI, coborand retroperitoneal, post de vasele colice si ileocolice drepte, si ileonul terminal
o Artera testiculara stanga coboara retroperitoneal, posterior de vena mezenterica inferioara si
de arterele sigmoidiene si artera colica stanga; va trece apoi posterior de colonul si
mezocolonul sigmoid
o Da ramuri pentru capsula renala si pt ureter
- Patrunde impreuna cu ductul deferent prin OIP intre elementele funicului spermatic
- La nivelul OIP:
o artera testiculara este incrucisata inferomedial de vasele epigastrice inferioare
o este situata anterior de canalul deferent
o ajunge la extremitatea superioara a testiculului, medial de capul epididimului, unde va da 2
ramuri epididimare anterioara si posterioara.
o Ramura epididimara post coboara pe marginea posterioara, medial de epididim, pana la coada
lui, unde se anastm cu artera deferentiala.

ARTERA DEFERENTIALA
- Origine: artera vezicala inferioara
- Traiect:
o De la origine se alatura canalului deferent
o La niv funiculului artera deferentiala se gaseste posterior de canalul deferent
o Ajunge la coada epididiminului unde se va anastomoza cu ramura epididimala post din artera
testiculara
ARTERA CREMASTERICA
- Origine: artera epigastrica inferioara (inferomedial de OIP)
- Traiect:
o Patrunde intre tunicele funiculului spermatic, participand la vascularizatia lor
o Sfarseste in arcada dintre artera testiculara si deferentiala

DRENAJUL VENOS AL TESTICULULUI

Vene superficiale si profunde
- Venele profunde sunt vene scurte cu originea in capilarele testiculului, converg catre mediastin unde
vor forma vv centrale
- Venele superficiale dreneaza de la periferia lobulilor  perforeaza albugineea  ajung la marginea
posterioara a testiculului pe sub foita viscerala, unde se vor uni cu cele profunde
In funiculul spermatic exista 2 grupuri venoase: anterior si posterior:
- Grupul venos anterior/pampiniform/predeferential
o La originea venelor testiculare; vena testiculara are traiect invers arterei
o Se varsa in VCI (drp) si VRS (stg)
o Locul de varsare diferit pe stanga – unghi drept  baza aparitiei varicocelului cu frecventa
mai mare pe partea stanga
- Grupul posterior - slab reprezentat, sg venos din coada si corpul epididimului se vor varsa in vena
epigastrica inferioara

Baza anatomica a aparitiei varicocelului mai des pe partea stanga:

1. Deschiderea in unghi drept a venei testiculare stangi in vena renala stanga, iar aceasta la randul ei
in unghi drept in VCI
2. Prezenta venei renale stangi in pensa aorto-mezenterica
3. Deschiderea venei testiculare stangi inferior, deasupra venei suprarenale stangi cu un curent
sanguin opus
4. Prezenta colonului sigmoid care ar putea realiza o compresie in anumite circumstante a venei.

15. EPIDIDIMUL

Organ anexat testiculului, in forma de virgula

Prezinta 3 parti: cap,coada,corp:
Capul este cel mai voluminos, adera la extremitatea superioara a testiculului prin ligamentul
epididimar superior
Corpul se arcuieste peste marginea posterioara
 Coada este legata la polul inferior al testiculului prin ligamentul epididimari inferior si se
continua cu ductul deferent
Este acoperit la suprafata impreuna cu testiculul de albuginee
VASCULARIZATIE:
- Artera testiculara  artere epididimare anterioara +posterioara (cea posterioara se anstm cu
deferentiala, realizand o arcada arteriala)
- Artera deferentiala
- Artera cremastierica  se prinde de arcada
Limfatice
- Vase limfatice intre canalele eferente  perforeaza albugineea  se aduna la suprafata epididimului
si vor forma cel putin 2 grupe:
o Cap – in jurul arterei epididimare, insoteste vasele testiculare, spre ggl aortico-abdominali
o Corp + coada  in jurul arterei epididimare posterioare, insotind artera deferentiala (ggl
iliaci interni) si artera cremasterica (ggl iliaci externi)

16. FUNICULUL SPERMATIC SI CANALUL DEFERENT

FUNICULUL SPERMATIC
- Cordon care suspenda testiculul
- Situat intre capul epididimului si orificiul inghinal profund
- Alcatuit din invelisuri care apartin peretelui abdominal anterior, traversate in procesul de descensus
testis.
- Are 2 segmente: scrotal si inghinal
Tunicile funiculului:
Sunt 3 tunici care deriva din structuri ale peretelui abdominal, care se continua la nivelul scrotului si
invelesc testiculul si epididimul
1. Fascia spermatica externa (aponevroza m OE)
2. Fascia cremasterica (fibre musculare ce formeaza muschiul cremaster; deriva din aponevrozele m
TA si OI)
Muschiul cremaster
o Origine: capatul lateral: mm OI+TA si capatul medial: fb inserate pe TP
o Insertie: in hamac in lungul funiculului
o Reflexul cremasteric – reflex cutanat, de aparare, consta in ridicarea testiculului la stimularea
fetei supero-mediale a coapsei
 Calea aferenta: ramura femurala n GF
 Calea eferenta: ramura genitala n GF
3. Fascia spermatica interna (deriva din fascia transversalis)

Continutul funiculului spermatic

- Canalul deferent (central)
- Artera testiculara si plexul pampiniform (anterior)
- Artera deferentiala, artera cremasterica si plexul testicular posterior (posterior)
- Ramura genitala a nervului genitofemural
Raporturile extrinseci
- OIS – funiculul este situat intre vasele rusinoase externe
- In canalul inghinal are raport cu peretii lui si cu ramuri din nervul iliohipogastric

CANALUL DEFERENT

Se intinde de la coada epididimului pana la fundul vezicii urinare, unde se va uni cu canalul excretor al
veziculei seminale  formeaza canalul ejaculator
Prezinta 3 segmente:
1. Segment epididimar – traiect ascendent, paralel cu marginea post a testiculului, medial de
epididim
2. Segment funicular – in grosimea funiculului, unde are 2 parti (scrotala intre capul epididimului si
OIS si inghinala impreuna cu celelalte elemente funiculare ale canalului inghinal)
3. Segment abdomino-pelvin
 Intre OIP si VU
 Are 2 parti:
 Abdominala – strabate OIP, face o curba concava medial, unde e intersectat
infero-medial de artera epigastrica inferioara, apoi se indreapta postero-
inferior incrucisand venele iliace externe
 Pelvina – continua postero-inferior traiectul abdominal
Canalul deferent trece pe partea laterala a VU, intersectand anterior ureterul
si artera ombilicala, apoi coboara spre prostata, in grosimea septului recto-
vezical; in ultima parte prezinta o dilatare numita ampula deferentiala.
Raporturile ampulei deferentiale
- Anterior: fundul vezicii urinare
- Posterior: ampula rectala
- Medial: ampula deferentiala de parte opusa, intre ele delimitandu-se trigonul intraampular
- Lateral: vezicula seminala

Vascularizatie arteriala canal deferent:

- Artera deferentiala cu originea in artera vezicala inferioara, ramura din iliaca interna
- Insoteste canalul deferent pe toata lungimea

17. SCROTUL. ALCATUIRE. VASCULARIZATIE. VAGINA TESTICULARA

- Invelisul cutanat al testiculului si epididimului

- Contine portiunea initiala a funiculului spermatic
- 2 jumatati: loje testiculare, impartite de catre ligamentul scrotal
- Este alcatuit din 7 tunici concentrice, care superficial profund:
1. Pielea
2. Tunica dartos (lama subtire, alcatuita din fibre conjunctive, elastice si celule musculare netede
care vor alcatui muschiul dartos – rol in termoreglare prin contractie)
3. Fascia spermatica externa (aponevroza OE, se continua cu fascia superficiala a penisului)
4. Fascia cremasterica (aponevroza OI+TA, m cremaster)
5. Muschiul cremaster
6. Fascia spermatica interna (fascia transversalis, se continua cu fascia profunda a penisului)
7. Tunica vaginala (seroasa care acopera testiculul si epididimul, alcatuita dintr-o lama parietala si
una viscerala, provine din peritoneu?)
Vascularizatia scrotului
- Arterele rusinoase externe superficiale si profunde
- Ramuri scrotale posterioare
Artera rusinoasa externa superficiala
o Ramura din artera femurala, cu originea sub crosa safenei mari
o Traiect spre medial, peste fascia cribroasa si sub vena safena mare
o Intersecteza anterior funiculul spermatic
o Se termina ca ramuri scrotale anterioare
Artera rusinoasa externa profunda
o Origine pe fata mediala a arterei femurale, trece deasupra crosei safenei mari
o Se termina in grosimea tegumentului perineal anterior si posterior
Ramuri scrotale posterioare
o Ramuri terminale din arterele perineale din artera rusinoasa interna
o Devin superficiale dupa ce perforeaza fascia superficiala a pelvisului
o Se distribuie tegumentului din partea post a scrotului

18. PROSTATA. CONFIGURATIE EXTERNA SI INTERNA

Organ musculo-glandular, cu rol in formarea lichidului spermatic si in excretuia lichidului prostatic.
Dimensiuni:
- 4 cm transversal
- 2,5 cm antero-posterior
- 3 cm vertical
- 20 gr greutate

Organ pelvis-subperitoneal, in loja prostatica, delimitata de 4 pereti:

- Anterior: oasele si simfiza pubiana
- Posterior: septul rectovezicoprostatic (Denonvelliers)
- Lateral: mm ridiicatori anali
- Inferior: diafragma urogenitala
- Superior: ligg pubo-prostatice, fundul VU, ductele deferente si veziculele seminale

Configuratia externa
- Forma de as de pica, usor turtita anteo-posterior
- Are o fata anterioara aproape verticala
- Doua fete infero-laterale
- O fata posterioara oblica – identificabila prin tuseu rectal  la nivelul fetei posterioare a prostatei se
observa un sant vertical pe linia mediana , care va separa cei doi lobi laterali. Aceasta fata este mai
larga in partea superioara.
o Baza – superior, prezinta o creasta transversala care imparte baza in 2 versanti: ant si post
o Varful – inferior, se sprijina pe diafragma urogenitala si pe fascia superioara a ei

Configuratia interna
- La suprafata prezinta o capsula proprie, care este inconjurata de fascia prostatica (numita si capsula
periprostatica)
- Prostata este strabatuta de mai multe canale:
o Uretra prostatica
o 2 canale ejaculatoare
o Utricula prostatica (rest embrionar al canalelor paramezonefrotice Muller)
- Cele 4 canale vor imparti prostata in lobi:
o Lobii laterali (drept si stang) – lateral si posterior de uretra
o Istmul (leaga lobii laterali)
o Lobul mijlociu – posterior de uretra, superior de planul canalelor ejaculatoare
o Lobul posterior – situat postero-inferior

19. PROSTATA – RAPORTURI. VEZICULELE SEMINALE. GLANDELE

BULBOURETRALE. CANALUL EJACULATOR
RAPORTURILE PROSTATEI
Fata anterioara
- Raport cu oasele si simfiza pubiana
- Intre ele – spatiu de 2 cm – unde gasim plexul venos prostatic si ligamentele pu bo-prostatice
Fetele infero-laterale
- Raport la distanta cu mm ridicatori anal si fascia diafragmei pelvine
- Intre muschi si aceste fete se afla plexurile venoase prostaice si plexul hipogastric inferior
- Lateral de muschi gasim prelungirile anterioare ale foselor ischiorectale
Fata posterioara
- Raport cu ampula rectala
Baza prostatei
- Versantul anterior are raport cu colul VU, creasta transversala situata posterior de ostiul vezical
- Versantul posterior are raport cu veziculele seminale si cu partea terminala a canalelor deferente
(ampulele deferentiale)
Varful prostatei
- Raport cu diafragma urogenitala = legata de ea prin sfincterul uretral intern
- Fibre ale acestui muschi acopera varful prostatei si fata anterioara a ei

VEZICULELE SEMINALE

- Organ pereche, produsul de secretie contribuie la lichidul seminal

- Forma conica, baza orientata posterior, superior si lateral, iar varful anterior, inferior si medial
- Baza corespunde peritoneului de la nicelul excavatiei rectovezicale Douglas, unde este incrucisata de
ureter
- Varful se continua cu ductul excretor care se va uni cu canalul deferent la nivelul prostatei
- Inervatie: plexul hipogastric inferior, vezical si prostatic

GLANDELE BULBOURETRALE
- 2, situate la nivelul unghiului dintre uretra membranoasa si bulbul penisului
- Situate in grosimea muschiului transvers profund al perineului
Raporturi:
- Inferior: fascia inferioara a diafragmei urogenirale si bulbul penisului
- Superior: fascia superioara a diafragmei urogenitale
- Antero-medial: uretra membranoasa

CANALUL EJACULATOR
- El continua canalul deferent dupa ce primeste canalul excretor al veziculei seminale
- Are 2 cm lungime si diametru 2 mm care scade spre deschiderea de la nivelul uretrei
- Strabate prostata oblic spre inferior, anterior si medial
- Se deschide in uretra prostatica la nivelul unei proeminente pe peretele posterior numit colicul
seminal (lateral de utriculul prostatic)
21.PENISUL.CONFIGURATIE EXTERNA. SITUATIE. STRUCTURA
CONFIGURATIA EXTERNA
Dpdv topografic si functional – 2 parti distincte: radacina si corp
o Radacina este ascunsa in perinei, fixa
o Corpul este vizibil si mobil

RADACINA PENISULUI
- Situata in perineu superficial, superior de scrot
- Este alcatuita din cele 2 radacini ale corpului cavernos si de bulbul penian
o Cele doua radacini ale corpului cavernos sunt situate lateral, la dreapta si la stanga
o Bulbul penian este situat median, intre cele doua radacini cavernoase
o Fiecare radacina se prinde pe ramurile ischiopubiene, anterior de tuberozitatea ischiadica si
sunt acoperite de muschii ischiocavernosi
o Bulbul penisului este acoperit de muschiul bulbospongios, este traversat pe fata profunda de
catre uretra si lateral de glandele bulbo-uretrale

CORPUL PENISULUI
- Cilindru usor turtit cu:
o O fata dorsala care priveste anterior
o O fata ventrala/uretrala pe care proemina uretra si priveste posterior; pe aceasta se gaseste
rafeul penisului
- Prezinta o extremitate libera numita glandul penisului

MIJLOACE DE SUSTINERE ALE PENISULUI

- Corpul este sustinut in pozitie de catre legatura cu radacina si 2 ligamente:
o Ligamentul suspensor al penisului:
 Forma triunghiulara, origine anterior de simfiza pubiana
 Se imparte in 2 lame care se insera pe fata laterala a corpului cavernos
o Ligamentul fundiform:
 Origine in partea inferioara a liniei albe
 Se imparte in 2 lame care trec lateral de ligamentul suspensor
 Fibrele profunde ale ligamentului se unesc pe fata uretrala a penisului
 Fibrele superficiale se termina in septul scrotal

ALCATUIREA PENISULUI
- 3 cilindri de tesut erectil: 2 corpi cavernosi si 1 corp spongios
- Ei sunt separati la nivelul radacinii, dar se unesc inferior de pubis, unde vor forma corpul penisului

CORPII CAVERNOSI
- Doua radacini situate in perineu, fixate de ramurile ischiopubiene
- Acoperite de fiecare parte de muschii ischiocavernosi
- Ele se unesc subpubian, unde formeaza trunchiul corpului cavernos – aici sunt separate prin septul
penisului
- Trunchiul corpului cavernos are un snat dorsal unde pe unde trece MVN dorsal al penisului si inca un
sant mai profund, pe fata uretrala, aici se gaseste corpul spongios si uretra spongioasa
- Extremitatea libera se termina divergent, o portiune efilata, acoperita de gland

CORPUL SPONGIOS
- Traversat de uretra spongioasa
- Are 3 parti:
1. Bulbul penisului
 Proximal, situat pe linia mediana
 In loja peniana a perineului
 Invelit de muschiul bulbospongios
 Profund are raport cu diafragma urogenitala
 Strabatut de glandele bulbouretrale
2. Portiunea intermediara
 Strabatuta central de uretra spongioasa
 Ajunge pana la varful corpului cavernos – gland
3. Glandul penisului
 Reprezinta extremitatea libera
 Are o portiune axiala, una periuretrala, una periferica

INVELISURILE PENISULUI

- Pielea
- Tunica dartos
- Fascia superficiala a penisului (nu are tesut adipos)
- Fascia profunda a penisului (fibre elastice) – se continua proximal cu fascia perineala superficiala si
cu ligamentul suspensor al penisului; distal se insera pe gland

VASCULARIZATIA PENISULUI

- Grup arterial pentru organele erectile

- Grup arterial