C6: Sistemul urinar

Are o portiune secretoare rinichi si o portiune excretoare caile urinare Rinichiul Este un organ cu forma de bob de fasole Este dispus de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare corespunzand ultimelor 2 vertebre toracale si primelor 3 vertebre lombare Pe fata posterioara este intersectat de coasta 12 iar fata de coasta 11 rinichiul drept ii atunge marginea inferioara fiind mai jos situat (datorita prezentei ficatului) iar rinichiul stang marginea superioara Rinichiul atinge dezvoltarea definitiva in jurul varstei de 25 de ani dupa care la batranete el sufera o usoara involutie capatand si o forma neregulata pe suprafata sa exterioara La fat si la nou nascut prezinta lobulatia fetala care dispare de regula in jurul varstei de 1 an, putandu-se pastra uneori si la adult Are o greutate de 150 g, fiind mai mare la sexul masculin Are dimensiunile : L=12 cm, l=6 cm, G= 3 cm La omul viu are o coloratie rosie bruna si o consistenta asemanatoare cu consistenta cartilajului Axul sau longitudinal nu este || cu axul mediosagital al corpului, rinichiul fiind orientat oblic infero-lateral astfel incat la nivelul polului superior distanta dintre cei 2 rinichi este de 4 cm iar la nivelul polilor inferiori distanta este de 6 cm Este situat pe laturile coloanei vertebrale si pe muschiul psoas, astfel incat fata sa anterioara priveste lateral iar cea posterioara priveste medial Mijloace de fixare Capsula fiborasa a rinichiului Formatiuni peritoneale Vasele renale Presiunea intrabdominala Cu toate aceste mijloace de sustinere rinichiul prezinta o mobilitate in sens vertical coborand in inspir si revenind la pozitia initiala fiziologica in expir Capsula fibroasa a rinichiului 2 foite Anterioara subtire, care adera la peritoneul parietal posterior prin fascii de acolare, rinichiul fiind un organ retroperitoneal Posterioara subtire, dar foarte rezistenta si se numeste fascia lui ZUCKERKANDL La nivelul marginii convexe a rinichiului cele doua foite se continua una cu cealalta La nivelul marginii mediale a rinichiului cele doua foite sunt unite intre ele prin tractusuri conjunctive ale lui LABOUREAU ceea ce explica nedifuzarea colectiilor din loja renala stanga in cea dreapta sau invers Superior foitele anterioara si posterioara inconjoara suprarenala si deasupra acesteia se unesc si se insera pe fata inferioara a diafragmului. Intre suprarenala si polul superior al 1

rinichiului se gaseste un sept interrenosuprarenal a lui DELAMARE ceea ce face ca in ptoza renala (deplasarea rinichiului in jos) suprarenala sa nu urmeze coborarea rinichiului Inferior cele 2 foite nu se unesc si coboara in pelvis formand canalul lui TUFFIER prin care poate cobori rinichiul cu ureterul in ptoza renala Intre foitele capsului renale si fetele rinichiului se gaseste grasimea perirenala, mai abondenta posterior (postrenala) decat anterior (prerenala), infranel formand pernuta adipoasa a rinichiului (grasimea infrarenala) Formatiuni conjucntive sunt condensari conunctive reprezentate prin ligamentele: duodenorenal colorenal hepatorenal Vasele renale Datorita faptului ca sunt scurte, mai ales artera renala stanga si vena renala dreapta, si pentru ca sunt voluminoase constituie un mijloc important de mentinere in pozitie a rinichiului Presiunea abdominala are si ea rol in pozitionarea rinichiului Raporturi Prezinta o fata anteriaora (antero laterala), una posterioara sau (postero mediala), un pol superior (cranial) unul inferior (caudal) o margine laterala convexa si una mediala concava. Raporturile difera la dreapta fata de la stanga Fata anterioara a rinichiului drept: Colon ascendent Flexura hepatica a colonului Fata viscerala ficat Duodenul II Polul superior este acoerit partial de suprarenala Fata anteriaora a rinichiului stang Partea stanga a colonului transvers Flexura stanga splenica a colonului Mezocolonul transvers Submezocolic are raport cu ansele intestinale si arcul vascular a lui TREITZ (vena mezenterica inferioara si artera colica stanga superioara Supramezocolic are raport cu fata posterioara a stomacului, corpul pancreasului, splina Fata posterioara Prin aceasta rinichiului este un organ toracoabdominal si fiind intersectata de coasta 12 fata posterioara prezinta raporturi superioare si inferioare (identice la ambii rinichi) Superioare: Diafragmul (arcul medial si lateral ale acestuia) Hiatusul costodiafragmatic Prin intermediul diafragmului vin in raport cu pleura si plamanul inferior 2

 Inferioare Prin fascia lui ZUCKERKANDL cu grasimea pararenala a lui GEROTA Muschiul psoas Nervii iliohipogastric, ilioinghinal si genitofemural care ies la acest nivel din grosimea muschiui lui psoas Aici se gasesc punctele slabe de rezistenta adica triunghiul lui J.L. PETIT si tetragronul lui Grynfelt (Krause) La polul superior Tapetat de glanda suprarenala si se sprijina de muschiul psoas La polul inferior Pernuta adipoasa si muschiul psoas Marginea laterala convexa si are raporturi diferite la dreapta si stanga la dreapta : superior su fata viscerala a ficatului la stanga: superior cu splina iar inferior cu colonul dewcendent Marginea mediala Inferior prezinta o depresiune hilul renal- pe unde patrunde in rinichi pediculul renal Deasupra si dedesubtul hilului marginea mediala este conevxa Suprahilar aceasta margine e acoperita partila (mai rar pana in hil) de glanda suprarenala si are raporturi La drepta: VCI La stanga: arcul vascular al lui TREITZ si aorta abdominala care se gaseste mai la distanta decat VCI La nivelul hilului se aptrunde intr-o adancitura din interiorul rinichiului care se nuemste sinusul renal ce contine grasime (tesut adipos) in grosimea caruia se gasesc calicele mici si bazinetul intrarenal precum si vasele in segmentul lor intrarenal Infrarenal aceasta margine corespunde portiunii initiale a ureterului si portiunii extrarenale a bazinetului renal. Ureterul este legat de rinichi prin ligamentul renoureteral a lui NAVARO Structura In sectiune longitudinala prin rinichi dinspre marginea convexa spre marginea mediala se constata ca acesta este format la exterior din capsula proprie a rinichiului sub care se afla parenchimul renal cu structura zonala (corticala si medulara) Capsula proprie Foita subtire transparenta care adera la suprafata corticalei de care se paote desrpinde cu usurinta insa la omul viu aceasta desprindere este sangeranda Corticala renala Portiunea periferica a parenchimului renal de culoare galbuie presarata cu puncte rosietice date de glomerulii renali In partea profunda ea este formata din formatiuni piramidale numite priamidele lui FERREIN sau radiatiile medulare ale lui LUDWIG care sunt dispuse cu baza spre medulara 3

si varful spre capsula renala dar fara sa o atinga. Acesta piramide alcatuiesc asa numita pars radiata a corticalei Printre piramide corticala formeaza pars convoluta a corticalei ce cuprinde gloemruli si tuburi contorte (segmente contorte) ale tubului urinifer (50-100) Medulara renala De culoare rosiatica datorita bogatei vascularizatii Este formata din formatiuni piramidale cu baza spre corticala si varful spre sinusul renal numite piramidele renale ale lui MALPIGHI Varful piramidelor Malpighi se numesc papile renale, la acest nivel inserandu-se calicele mici Piramidele lui malpighi sunt in numar de 7-14 Printre aceste piramide patrund prelungiri ale substantei corticale care formeaza colanele lui BERTIN ce contin glomeruli renali profunzi (juxtamedulari) O piramida renala Ferray + corticala adiacenta = lobul renal O piramida Malpighi + corticala adiacenta = lob renal Unul lob renal ii corespund aproximativ 500 de lobuli renali Unitatea morfofunctionala a rinichiului este nefronul, nefron care este format din corpusculul renal si tubul urinifer, fiecare rinichi avand in structura sa peste jumatate de milion de nefroni Corpusculul renal Este format la randul sau din capsula renala Bowman si glomerulul renal Capsula Bowman Are forma unei cupe cu peretii dubli, o foita interioara reflectata pe ghemul capilar al glomerulului si o foita exterioara parietala Intre cele doua foite se delimiteaza cavitatea capsulara/sinus urinar La polul vascular al capsului cele 2 foite se continua una cu cealalta iar la polul urinar foita parietala se continua cu epiteliul tubului urinifer Glomerulul renal Ghem de capilare sangvine rezultate prin capilarizarea unei arteriole aferente si din el se formeaza o arteriola eferenta care este mai mica in privinta calibrului avand si o tunica musculara mai slab dezvoltata dupa unii chiar absenta Arteriola eferenta se va capilariza din nou la nivelul tubului urinifer constituind dupa ceea ce a numit TRUETA o retea admirabila sau un sistem port arterial (precedat si urmat de acelasi tip ce vase capilare-arteriola-capilare) Intre membrana capilarului glomerular si foita viscerala a capsulei se fromeaza membrana alveolo-capilara la nivelul careia are loc filtrarea glomerulara Tubul urinifer Are calibre diferite de-a lungul segmentelor sale ce variaza de la 10-300 microni Incepe de la nivelul polului urinar al capsulei cu un tub foarte intortocheat numit tub contort (conturnat) proximal cu un calibru de 50-60 microni

 Tubul contort se continua in traiectul sau descendent spre medulara cu un tub rectiliniu numit tubul lui SCHASCHOWA care patrunzand in medulara se continua cu ansa lui Henle formata dintr-un brat descendent al carui calibru scade la 10-15 mm ce se cuteaza luand un traseu ascendent spre corticala unde se continua cu alt tub intortocheat numit tub contort distal (piesa de comunciare/piesa intermediara care va ajunge si va intra in contact cu corpusculul propriu, capsula Bowman si arteriola afernta unde va forma o structura caracterisitica aparatul juxtaglomerular care secreta renina. Portiunea ascendenta a ansei lui henle impreuna cu piesa intermediara formeaza tubul lui SCHWEIGERSEIDEL Tubul contort distal se continua cu un canal de unire ce se deschide in canalul papilar sau tubii colectori. Intai este canalul papilar/tubul drept al lui BELLINI si acestia se deschid in tubii colectori de ordinul I si II Tubul colector de ordinul II se deschide la nivelul papilei renale care contine 1020 astfel de orificii numindu-se si zona criblata La nivelul tubului urinifer urina primara rezultata in urma procesului de ultrafiltrare glomerulara sufera procese de absorbtie sau reabsorbtie si secretie la nivelul tubului runifer rezultand in final urina secundara/definitiva Vascularizatia rinichiului Artere Este asigurata de artera renala cu origine in aorta abdominala De regula feicare rinichi primeste o singura artera renala dar sunt cazuri in care rinichiul poate primi mai multe artere renale Artera renala stanga este mai scurta decat cea dreapta pentru ca si aorta abdominala se afla la stanga liniei mediane In drumul lor spre hilul renal arterele renale dau ca ramuri colaterale: Ramuri nodulare noduli limfatici lomboaortici Artera suprarenala inferioara Artera/ramuri ureterale superioare pentru partea superioara a ureterului Artere capsuloadipoase In hilul renal sau la distanta de el si bifurca sau se trifurca In caz de bifurcare un ram este anterior numit prepieli si celalat este posterior sau retropieli In caz de trifurcare al treilea ram este o artera polara superioara sau inferiaora, mai frecvent superioara Patrunsa in rinichi din artera renala se desprin arterele interlobare intre piramidele renale Malpighi 5 -6 artere pentu fiecare spatiu interlobar La baza pirmaidelor Malpighi se unesc formand artera suprapiramidala care merge la baza piramdei dand nastere la ramuri ascendente intralobulare intre piramidele Ferray si ramuri descendente pentru medulara Din arterele interlobulare si desprind arteriolele aferente 5

Exista si o circulatia arteriala exorenala care se anaostomozeaza cu cea intrarenala si la participarea careia sunt mai mai multe surse arteriale: suprarenala inferioara, arterele capsulo-adipoase, arterele lombare, chiar arterele colice si frenice Circulatia arteriala renala este de tip terminal si de aceea blocarea unui ram arterial produce infarct renal Pe baza distributiei arteriale renale a fost intocmita schema segmentatiei renale ce favorizeaza nefrectomiile partiale care se executa atunci cand peste 50% din parenchimul renal nu este lezat Cea mai frecvent intalnita segmentare renala este cea cu 5 segmente renale a lui GRAVES-SIMIONESCU. Cele 5 segmente renale sunt reprezentate de: Segment superior/polar superior Segment anterosuperior/prepielic superior Segment anteroinferior/prepielic inferior Segement inferior/polar inferior Segment posterior/retropielic