Subiectul III - Examen Anatomie - An 2, Semestrul 1

Stoica ALFRED
Subiecte anatomie - SUBIECTUL 3

1) Rinichi - configuratie externa si structura generala
- Rinichii sunt organe care produc urina
- In numar de 2
- Organe primitiv retroperitoneale, formate embriologic la nivelul fosei iliace, ca mai apoi sa
sufere un proces de ascensiune (diferenta dintre ptoza si ectopie fiind facuta in functie de
lungimea ureterului), fiind plasati la nivelul peretelui posterior lombo-diafragmatic
- Sunt plasati intr-o loja fibroasa proprie - loja renala
- Au o structura parenchimatoasa
- Putem descrie o componenta secretorie (nefronii - cu rol in filtrare) si o componenta colectoare

(tubii uriniferi)
- Axul rinichiului este oblic, inferior si lateral
- Polii superiori fiind mai apropiati: 5-6 cm
- Polii inferiori fiind mai departati: 10-12 cm
- Rinichiul drept are o pozitie mai inferioara fata de cel stang, din cauza pozitiei ficatului care nu ii
permite sa ascensioneze la fel ca in partea stanga
- Drept: 3 cm superior de creasta iliaca (RAPORT CU COASTA 12)
- Stang: 4-5 cm superior de creasta iliaca (RAPORT CU COASTA 11 si 12)
- In mod normal rinichiul are la exterior un aspect neted, dar se poate intanli si un aspect
neregulat cu depresiuni si proeminente (la copii - aspectul rinichiului este lobulat)
- Rinichiul prezinta:
- 2 fete:
- Anterioara (antero-lateral) - convexa
- Posterioara (postero-lateral) - plana, in contact cu peretele lombar
- 2 margini:
- Laterala - convexa - prezinta o arie slab vascularizata - Boyce - absenta ramurilor

mari
- Mediala - concava - la nivelul careia este prezent hilul renal (locul de intrare al
pediculului renal), delimitat de o buza anterioara si una posterioara
- Structura rinichiului:
- Capsula renala
- Zona subcapsulara
- Corticala
- Zona superficiala - uniforma
- Zona profunda (juxtamedulara) - neomogena - alterneaza zone striate cu netede

(RADIATII MEDULARE = zone striate cu forma triunghiulara, cu baza la piramidele
renale si varful spre cortex = expansiuni ale medularei in cortex; reprezentate de tubii
colectori)
- Medulara (impartita in functie de extremitatea ansei Henle a nefronilor corticali)
- Zona externa
- Segment extern
- Segment intern
- Zona interna
- Nefronii corticali sau juxtamedulari (in functie de pozitia glomerului renal in raport cu zonele
renale)
- Corticala - contine corpusculul renal, tubii proximali, partial ansa Henle, tubii distali si tubii
colectori + artere interlobulare
- Medulara - partial sau total ansa Henle, tubii colectori
- Lobulul cortical = o piramida formata din radiatiile medulare si zona uniforma adiacenta
- Lobul renal = o piramida Malpighi si parenchimul adiacent
1 of 51
- Capsula fibroasa renala este o membrana translucida si subtire, care la nivelul hilului patrunde
in interiorul sinusului renal si se continua cu tunica fibroasa a calicelor
- Capsula este o structura fibro-conjunctiva, cu putine fibre elastice, fapt ce o face inextensibila -
cand parenchimul este sub tensiune herniaza
- Capsula adera la parenchimul subiacent prin numeroase tracturi conjunctive subtiri
- In stratul profund al capsulei se gasesc celule musculare netede care spre deosebire de restul
capsulei adera la suprafata parenchimului
- Sinusul renal = excavatie in interiorul parenchimului renal care contine grasime, nervi, vase,
canale excretorii (calice mici, mari, bazinet / pelvis renal)
- Grasimea din sinus se continua cu capsula adipoasa a rinichiului
- Sinusul are forma de paralelipiped turtit antero-posterior si prezinta 2 proeminente:
- Papila renala = locul de deschidere al tubilor colectori in calicele mici (apartine medularei)
- Proeminente interpapilare (columne Berti) = apartin coloanelor renale ale corticalei
- Medulara si corticala renala sunt diferite atat dpdv embriologic cat si functional
- Medulara:
- Este situata profund si este discontiuna
- Alcatuita din piramidele renale inconjurate de proeminente din corticala
- Piramidele renale = formatiuni tronconice, cu baza spre corticala si varful spre sinusul renal
- Papila renala este varful piramidei renale si proemina in sinusul renal
- Papila da insertia unui calice mic si prezinta 10-20 de perforatii = orificii papilare determiante de
deschiderea tubilor colectori (sau 30-80 in cazul piramidelor compuse) - formeaza aria ciuruita
a papilei
- Piramidele (in numar de 7-14) au culoare rosie-bruna si consistenta relativ ferma
- Piramidele pe sectiune:
- Striatii longitudinale galbui - tubii colectori
- Striatii longitudinale rosii - vase sangvine (vase drepte)
- Coloanele Bertin - prelungirea corticalei renale situate intre piramide = formeaza arii
interpapilare
- La nivelul coloanelor Bertin intra si iesa vase interlobare
2) Rinichiul drept - situatie, raporturi, proiectie
- Raporturile rinichiului se intermediaza de grasimea perirenala si fascia renala (anterior si

posterior)
- ! Organ primitiv retroperitoneal - situat in loja renala
- Posterior:
- Raporturile sunt similare pentru ambele parti
- Ligamentul arcuat medial si lateral impart suprafata renala intr-o regiune superioara si una
inferioara
- Superior - fascia posterioara renala fuzioneaza cu fascia diafragmatica inferioara
- Inferior - se interpune grasimea pararenala Gerota si fascia posterioara renala

fuzioneaza cu fascia muschilor peretilor posteriori abdominali
- Raporturi:
- Portiunea superioara:
- Coastele XI si XII in stanga si XII in dreapta
- Spatiile interocstale cu continutul acestora (NAV intercostal)
- Recesul costodiafragmatic
- Originea lombara a muschiului diafragm
- Portiunea inferioara:
- Plan muscular profund
- Psoas (medial)
- Patrat lombar
- Transvers abdominal (lateral)
- Plan muscular mijlociu
- Dintat postero-inferior
- Oblic intern
- Erectori spinali
- Plan muscular superficial
- Oblic extern
- Latissimus Dorsi
2 of 51
- Anterior:
- Ficat
- Colonul transvers
- Insertia mezocolonului transvers
- Anse intestinale
- Medial:
- Duodenul descendent prin intermediul fasciei de coalescenta Traitz
- VCI (flancul drept)
- Ganglionul reno-aortic
- Ureterul drept
- Stalpul drept diafragmatic
- Psoas
- Lateral:
- Lobul drept hepatic (fata viscerala)
- Flexura colica dreapta
- Superior:
- Lob drept hepatic
- Fata inferioara a glandei suprarenale (superomedial) - prin intermediul septului

suprareno-renal
- Inferior:
- CA prin intermediul fasciei de coalescenta Told 1
- Anse intestinale
- Polii superior ai celor 2 rinichi se afla la o distanta de 5-6 cm in timp ce polii inferiori la o
distanta de 10-12 cm
- Fata de creasta iliaca, rinichiul drept se afla la 3 cm superior iar cel stang la 4-5 cm (pozitia
ficatului opreste procesul de ascensiune pe partea dreapta)
- Proiectii:
- Linia superioara orizontala - T11
- Linia inferioara orizontala - L2-L3
- Linia verticala trece la 2-3 cm lateral de linia proceselor spinoase
- Linia verticala trece la 2 laturi de deget lateral de masa sacro-lombara
3) Rinichiul stang - situatie, raporturi, proiectie
- Raporturile rinichiului se intermediaza de grasimea perirenala si fascia renala (anterior si

posterior)
- ! Organ primitiv retroperitoneal - situat in loja renala
- Posterior:
- Raporturile sunt similare pentru ambele parti
- Ligamentul arcuat medial si lateral impart suprafata renala intr-o regiune superioara si una
inferioara
- Superior - fascia posterioara renala fuzioneaza cu fascia diafragmatica inferioara
- Inferior - se interpune grasimea pararenala Gerota si fascia posterioara renala

fuzioneaza cu fascia muschilor peretilor posteriori abdominali
- Raporturi:
- Portiunea superioara:
- Coastele XI si XII in stanga si XII in dreapta
- Spatiile interocstale cu continutul acestora (NAV intercostal)
- Recesul costodiafragmatic
- Originea lombara a muschiului diafragm
- Portiunea inferioara:
- Plan muscular profund
- Psoas (medial)
- Patrat lombar
- Transvers abdominal (lateral)
- Plan muscular mijlociu
- Dintat postero-inferior
- Oblic intern
- Erectori spinali
- Plan muscular superficial
3 of 51
- Oblic extern
- Latissimus Dorsi
- Anterior:
- Fata posterioara a stomacului prin intermediul bursei omentale (la nivelul peretelui
posterior proemina rinichiul)
- Corpul pancreasului - aflat in potcoava duodenala
- Duodenul ascendent prin intermediul fasciei de coalescenta Traitz
- Flexura duodeno-jejunala
- Superior:
- Polul inferior al glandei suprareanle prin intermediul septului reno-suprarenalian (pozitionat
medial)
- Inferior:
- Flexura colica stanga
- Colonul transvers de la nivelul caruia se desprinde mezocolonul transvers
- CD prin intermediul fasciei de coalescenta Told 2
- Anse intestinale
- Lateral:
- Ligamentul freno-colic (sustentaculum lienis) - care “imbraca" splina
- Splina
- Medial:
- Aorta - flanc stang
- Psoas
- Pilierul diafragmatic stang
- Ureterul stang
- Ganglionii celiaci
- Nodulii limfatici latero-aortici
- Lantul simpatic ganglionar paravertebral
- Polii superior ai celor 2 rinichi se afla la o

distanta de 5-6 cm in timp ce polii inferiori
la o distanta de 10-12 cm
- Fata de creasta iliaca, rinichiul drept se afla

la 3 cm superior iar cel stang la 4-5 cm
(pozitia ficatului opreste procesul de
ascensiune pe partea dreapta)
- Proiectii:
- Linia superioara orizontala - T11
- Linia inferioara orizontala - L2-L3
- Linia verticala trece la 2-3 cm lateral de

linia proceselor spinoase
- Linia verticala trece la 2 laturi de deget

lateral de masa sacro-lombara
4 of 51
4) Fascia renala. Sinusul renal. Pediculul renal
Fascia renala
- Fascia renala se formeaza in urma condensariitesutului celo-adipos din spatiul retroperitoneal

(rinichii fiind organe primitiv retroperitoneale)
- Intre fascia renala si capsula proprie a rinichiului se interpune grasimea perirenala
- Superior, foita posterioara a fasciei renale fuzioneaza cu foita inferioara diafragmatica
- Inferior, foita posterioara a fasciei renale fuzioneaza cu tecile muschilor posteriori ai peretelui
abdominal (! Intre acestea se interpune grasimea pararenala GEROTA)
- La nivelul marginii laterale renale, fascia renala se imparte intr-o foita anterioara si una
posterioara care trec anterior, respectiv posterior de rinichi
- Foita anterioara - trece anterior de vasele mari, continuandu-se cu cea de parte opusa -
lasa o comunicare intre cele doua loje renale!
- Foita posterioara - este aderenta si adera intim la tecile vaselor mari abdominale si la
corpurile / discurile intervertebrale
- Foita anterioara:
- Mai subtire - intarita anterior de fasciile de coalescenta (Traitz, Told I si II)
- Foita posterioara:
- Mai bine individualizata, aderenta
- Are anterior raport cu grasimea perirenala si posterior cu cea pararenala Gerota
- Trimite septuri conjunctive prin stratul adipos care adera la capsula proprie renala
- Superior, la nivelul suprarenalei, cele 2 foite fuzioneaza si formeaza septul suprareno-renalian

strabatut de artera suprarenala inferioara (ramura din artera renala)
- Inferior, cele 2 foite se continua cu teaca conjunctiva ureterala (parangiul ureteral), care se
continua cu retinaculele pelvine
Sinusul renal
- Este prelungirea intrarenala a hilului renal
- Forma paralelipipedica, turtita antero-posterior
- Captusit de capsula renala proprie
- La nivelul acestuia se observa 2 tipuri de proeminete:
- Paiplele renale care se insera pe un calice mic
- La nivelul papilelor renale se deschid aproximativ 10-20 tubi colectori care formeaza
la nivelul papilei aria ciuruita (in cauzl papilelor compuse pot ajunge la 30-40)
- 7-14 calice mici
- Proeminente de la nivel cortical - coloanele Berin care patrund in parenchimul medular si

sunt strabatute de vase si nervi interlobari
- Lobul renal este format dintr-o piramida Malpighi si coloanele Bertin adiacente
- Sinusul renal contine:
- Continuarea grasimii perirenale la interior
- Calice mici, calice mari, partea intrarenala a bazinetului
- Nervi, limfatice
- Vase segmentare
- Plexuri venoase - prepielic si retropielic
Hilul renal:
- Prezent pe marginea mediala a rinichiului, delimitat de o buza anterioara (mai slab dezvoltata) si
una posterioara (mai bine dezvoltata)
- Reprezinta locul de intrare al pediculului hepatic in rinichi
- Pediculul renal contine:
- Vena renala (anterior)
- Artera renala (la mijloc)
- Bazinetul (posterior)
- Pediculul renal este cuprins intr-o masa de tesut adipos si invelit de fascia renala care se
continua cu parangiul ureteral
- Raporturi:
- Posterior:
- Psoas
- Pilierii diafragmatici
- Anterior:
5 of 51
- Dreapta:
- Duodenul ascendent
- Capul pancreatic
- Stanga:
- Corpul si coada pancreatica
- Medial se afla vasele mari abdominale:
- La dreapta - VCI
- La stanga - Aorta
- Ramurile aortei trec posterior de VCI
- Artera renala stanga trece posterior de VCI
- Artera renala dreapta trece anterior de aorta
- La emergenta arterelor renale se afla ganglionii reno-aortici de unde emerg elementele plexului
nervos
5) Arterele si venele renale
- Arterele renale sunt ramuri voluminoase care se desprind de pe flancurile laterale ale arterei
aorte in dreptul L2
- In pediculul renal:
- Vena renala (anterior)
- Artera renala (la mijloc)
- Bazinetul (posterior)
- Datorita pozitiei mai aproiate de aorta si mai inalte, artera renala stanga va fi mai scurta si cu o
directie orizontala, usor ascendenta
- Analog, artera renala dreapta va fi mai lunga si cu o directie orizontala, usor descendenta
- Raporturi dreapta:
- Posterior:
- Psoas
- Pilierul drept
- Fascia renala posterioara
- Grasimea perirenala
- Anterior:
- Capul pancreasului
- Duodenul descendent (f.c Traitz)
- Vasele lienale
- Foita anterioara a fasciei renale
- Raporturi stanga:
- Posterior:
- Psoas
- Pilierul stang
- Fascia renala posterioara
- Anterior:
- Corpul si coada pancreasului
- Vasele lienale
- Fascia renala anterioara
- Din artera renala emerge artera suprarenaliana inferioara
- Din punct de vedere al vascularizatiei, rinichiul se imparte in:
- Segment anterior (ramura prepielica)
- Superior
- Antero-superior
- Antero-inferior
- Inferior
- Segment posterior (ramura initial prepielica care are directie ascendenta anterior de
pelvisul renal iar ulterior descrie o crosa si coboara pe fata posterioara paralel cu buza
posterioara a hilului)
- * Marginea laterala a rinichiului descrie o arie vasculara fara vase mari - Boyce
- In sinusul renal arterele renale dau colaterale pentru tesutul conjunctivo-adipos, pelvisul renal,
calice mari si mici.
6 of 51
- Ramurile formeaza anastomoze impreuna cu alte ramuri din arterele suprarenaliene sau
ureterale superioare.
- In sinusul renal arterele segmentare se ramifica dand nastere arterelor interlobare care
patrund in coloanele Bertin. La jonctiunea corticomedulara coloanele isi schimba directia
devenind artere arcuate (situate deasupra bazei piramidelor renale)
- Arterele arcuate se continua cu arterele interlobulare care la randul lor dau fiecare aproximativ
20 de arteriole aferente - glomerul - arteriole eferente (de-a lungul tubilor contorti)
- Arteriolele eferente patrund la nivelul piramidelor renale si formeaza arterele de tip false care
se anastomozeaza alcatuind reteaua de tip capilar a piramidelor renale
- Din artera arcuata poate emerge artera dreapta adevarata care se capilarizeaza si va da
nastere venei drepte adevarate
! Arterele interlobare si arcuate sunt de tip terminal.
- Venele au traiect orizontal si trec anterior de aorta
- In vena renala stanga, ca particularitate, se varsa vena gonadala stanga si vena

suprarenaliana centrala stanga
- Vena renala stanga trece prin pensa aorto-mezenterica, in raport cu duodenul
- Dreneaza:
- Vene pielice
- Vene ureterale superioare
- Vene din capsula adipoasa
6) Glanda suprarenala - raporturi si vascularizatie
- Glandele suprarenale sunt glande endocrine situate retroperitoneal, in dreptul vertebrelor T12-
L1
- Pozitionate in loja renala, supero-medial, pe polul rinichiului
- Este separata de rinichi prin septul format de cele 2 foite ale fasciei renale, septul suprareno-
renalinian
- Suprarenala dreapta:
- Forma piramidala triunghiulara
- Fata antero-laterala
- Subimpartita de reflexia ligamentului coronor:
- Superior
- Inferior
- Fata antero-mediala
- Concava
- Impresiunea VCI
- Fata postero-mediala
- Plana
- Baza (fata renala)
- Concavitate accentuata
- Varful
7 of 51
- Orientat superior si medial
- Marginile sunt situate intre fetele piramidei si sunt convexe
- Suprarenala stranga:
- Forma semilunara (pe polul superior si medial al rinichiului)
- Convexa medial
- Concava lateral
- Fata anterioara (antero-lateral):
- Zona superioara
- Zona inferioara
- Fata posterioara (postero-medial) - prezinta o creasta cu directie inferioara si mediala:
- Supero-medial
- Infero-lateral
- 2 margini - laterala si mediala - situate intre cele 2 fete
- Raporturi:
- Dreapta:
- Superior:
- Ficatul - aria nuda
- Diafragmul
- Inferior - polul superior al rinichiului drept
- Medial :
- VCI (flancul drept) - pe fata postero-mediala concava
- Ganglionul semilunar drept - cu care are numeroase conexiuni nervoase

simpatice preganglionare
- Lateral:
- Lobul drept hepatic
- Flexura duodenala superioara (prin intermediul fasciei de coalescenta)
- Postrior:
- Peretele abdominal (prin intermediul fasciei renale si grasimii perirenale) - pilierul

drept, psoas
- Stanga:
- Inferior:
- Polul superior al rinichiului stang
- Medial:
- Flancul stang al aortei
- Ganglionul semilunar stang
- Corpul pancreasului (in raport cu care trec vasele lienale)
- Lateral:
- Splina - raport cu fata renala a splinei
- Posterior:
- Peretele abdominal (prin intermediul fasciei renale si grasimii perirenale) - pilierul

stang, psoas
- Anterior:
- Bursa omentala - prin intermediul careia are raport cu stomacul
- Vascularizatie:
- Artera suprarenala superioara - din artera frenica inferioara (prima ramura a aortei
abdominale)
- Poate da 3-5 ramuri care strabat ligamentul suprarenofrenic
- Artera suprarenala mijlocie - ramura viscerala din aorta (din dreptul TC)
- Dreapta - strabate spatiul interaorticocav si trece posterior de VCI
- Stanga - strabate ligamentul suprarenoaortic
- Artera suprarenala inferioara - ramura din artera renala (sau din artera segmentara polara)
(din dreptul L2)
- Strabate septul suprareno-renalian
- Toate arterel formeaza un plex arterial situat subcapsular din care vor pleca:
- Arteriole scurte
- Arteriole lungi
8 of 51
- Venele la nivelul medularei se colecteaza intr-un trunchi venos unic - vena centrala
suprarenaliana
- Pe partea dreapta se varsa in VCI iar pe partea stanga in vena renala stanga
7) Calice renale mici, mari, pelvisul renal
- Calicele mici:
- Situate in sinusul renal
- Organe musculo-membranoase
- Se formeaza prin procesul fiziologic de reducere al ramificatiilor primare - la nivelul

mugurelui ureteral
- In numar de 7-14 - corespund numarului piramidelor renale
- La nivelul lor se deschid papilele renale care au in alcatuire 10-20 tubi colectori (sau chiar
30-40 in cazul in care este vorba de papile compuse) - formeaza la nivelul acesteia aria
ciuruita
- Sunt dispuse intr-un plan anterior si intr-un plan posterior (piramide anterioare si
posterioare)
- Intre papilele renale sunt evidente prelungiri ale corticalei in medulara (coloane Bertin)
- Extremitate proximala - dilatata - in contact cu papila renala
- Extremitate distala - mai ingusta - in contact cu calicele mari
- Suprafata interna - urinara
- Suprafata externa - sinusala - in contact cu continutul sinusului renal - prelungirea grasimii

perirenale
- Calicele mari:
- Situate in sinusul renal
- Se formeaza prin procesul fiziologic de reducere al ramificatiilor primare - la nivelul

mugurelui ureteral
- In numar de 2-3 (superioara, mijlocie, inferioara) - in cazul in care sunt 3, se pot deschide
separat in pelvisul renal sau pot forma un trunchi comun (supero-mijlociu sau infero-
mijlociu)
- Extremitate proximala - dilatata - in contact cu calicele mici
- Extremitate distala - mai ingusta - in contact cu bazinetul
- Suprafata interna - urinara
- Suprafata externa - sinusala - in contact cu continutul sinusului renal - prelungirea grasimii

perirenale
- Pelvisul renal:
- Situate atat in sinusul renal cat si in afara acestuia
- Forma de palnie - triunghiulara:
- Marginea superioara
- Convexa
- Orientata oblic, spre inferior si medial
- Marginea inferioara
- Concava
- Marginea laterala / baza
- Larga
- Reprezinta deschiderea calicelor mari
- Varful
- Se continua cu ureterul
- Nu exista o limita clara intre acestea - jonctiune pielo-ureterala
- In functie de forma si numarul calicelor mari poate avea mai multe forme:
- Pelvis renal ampular (calicele sunt scurte si se deschid separat)
- Pelvis renal dendritic (calicele sunt lungi si fuzioneaza)
Raporturi:
- Hilul renal imparte pelvisul renal in 2 portiuni:
- Intrarenala / intrasinusala
- Sinusul renal - prelungirea grasimii perirenale
- Fata anterioara:
9 of 51
- Ramurile segmentare prepielice
- Plex venos prepielic
- Fata posterioara:
- Artera segmentara retropielica
- Plexul venos retropielic
- Extrarenala / extrasinusala
- In pedicul: bazinet (posterior), artera renala (mijlociu), vena renala (anterior)
- Anterior:
- Fascia anterioara renala Gerota
- Dreapta: fascia de coalescenta Traitz - duodenul descendent
- Stanga: vasele lienale
- Posterior:
- Fascia posterioara renala Gerota
- Grasimea pararenala
- Muschiul psoas
- Pilierii diafragmatici
8) Ureterul - descriere, raporturi, proiectie, puncte dureroase
- Ureterul este un conduct usculo conjunctiv
- Se intinde de la jonctiune pielo-ureterala pana la intrarea in vezica urinara la nivelul peretelui

posterior (ostiul ureteral)
- Este imbracat de fascia ureterala (parangiul ureteral) care se continua:
- Superior cu foitele fasciei renale
- Inferior cu o condensare de tesut conjunctiv al spatiului pelvi-subperitoneal
- Calibrul ureterului este neuniform prezentand:
- Stramtoarea superioara - la nivelul jonctiunii pielo-ureterale
- Stramtoarea mijlocie - la nivelul flexurii marginale
- Stramtoarea inferioara - la nivelul portiunii intramurale vezicale
- Intre stramtorile ureterului se descriu 2 dilatatii fusiforme:
- Dilatatia abdominala
- Dilatatia pelvina
- Ureterul are 3 portiuni:
- Abdominala
- Pelvina
- Terminala / intraparietala / intramurala
- Pe traiectul sau apar curburi:
- In plan frontal:
- Curbura juxtarenala (concavitatea lateral)
- Curbura pelvina (concavitatea medial)
- In plan sagital:
- Curbura principala a ureterului (concavitatea posterior)
- In regiunea intramurala, strabate oblic vezica urinara, formand o plica mucoasa - rol de sfincter
- Fibrele musculare mediale ureterale se incruciseaza cu cele contralaterale si dau naster

muschiului interureteral
- Fibrele musculare laterale ureterale formeaza impreuna cu cele de parte opusa muschiul
trigonal (cu actiune antagonica detrusorului)
- Proiectii:
- Raportat la schelet:
- 1 cm medial de procesele costiforme L2-L4
- Pe peretele abdominal anterior:
- Linia care uneste punctul situat la 4-5 cm de linia mediana de la nivelul coastei XII cu
punctul care delimiteaza treimea inferioara a ligamentului inghinal
- Puncte dureroase:
- Punctul dureros superior (Bazy)
- Intersectia orizontalei care trece prin ombilic cu marginile dreptilor abdominali
- Punctul dureros mijlociu (Halle)
10 of 51
- Intersectia orizontalei ce trece prin spinele iliace anterosuperioare (linia bispinoasa) cu
liniile pararectale
- Punctul dureros inferior
- Corespunde portiunii inferioare
- Se investigheaza prin tuseu rectal / vaginal
- Raporturi:
- Abdominale (similare la sexul masculin si feminin):
- Anterior:
- Dreapta
- Duodenul - prin fascia de coalescenta Treitz
- Peritoneul parietal posterior al firidei mezenterico-colice drepte
- CA - Told 1
- Radacina mezenterului
- Anse ileale
- Intersectia cu vasele gonadale la L4 (intersecteaza cu traiect inferior si lateral

ureterul)
- Stanga
- CD - Told 2
- Peritoneul posterior parietal al firidei mezenterico-colice stangi
- Anse jejunale
- Radacina mezocolonului sigomid
- Intersectia cu vasele gonadale la L4 (intersecteaza cu traiect inferior si lateral

ureterul)
- Posterior:
- Grasimea pararenala Gerota
- Psoasul - marginea mediala
- Nervul genito-femural
- Vasele iliace:
- In partea dreapta ureterul trece antero-medial de iliacele interne
- In partea stanga ureterul trece postero-medial de iliacele interne
- Lateral:
- Portiunea inferioara din marginea mediala a rinichiului - de care este legat prin
ligamentul reno-ureteral (Navarro)
- Colonul ascendent in dreapta
- Colonul descendent in stanga
- Vasele gonadale dupa ce intersecteaza inferior si lateral la L4 ureterul (in

portiunea inferioara intersectiei)
- Medial:
- Dreapta
- VCI
- Lantul simpatic paravertebral lombar
- Vasele gonadale drepte (inainte de incrucisare)
- Trunchiul nervos lombo-sacrat
- Artera ilio-lombara
- (aria dintre marginea mediala a psoasului si marginea laterala a L5 si a

sacrului)
- Stanga
- Aorta
- Lantul simpatic paravertebral lombar
- Vasele gonadale stangi (inainte de incrucisare)
- Trunchiul nervos lombo-sacrat
- Artera ilio-lombara
- (aria dintre marginea mediala a psoasului si marginea laterala a L5 si a

sacrului)
- Pelvin:
- Barbat:
- Lateral:
- Dreapta - antero-medial de iliacele interne
- Stanga - postero-lateral de iliacele interne
- Ganglion hipogastric
11 of 51
- Artera ombilicala
- NAV Obturator
- Artera vezicala inferioara
- Fascia pelvina parietala
- Medial:
- Peritoneul parietal pelvin
- Recesul pararectal
- Ampula rectala
- Sigmoid - in stanga
- * Important de mentionat raportul cu canalul deferent careincruciseaza ureterul

dinspre superior si lateral spre inferior si medial. Dupa ce este incrucisat
ureterul patrunde in septul recto-vezico-prostatic, anterior de baza veziculei
seminale si de aici patrunde in vezica (pe peretele posterior - ostiu ureteral)
- Femeie:
- Lateral:
- Dreapta - antero-medial de iliacele interne
- Stanga - postero-lateral de iliacele interne
- Ganglion hipogastric
- Artera ombilicala
- NAV Obturator
- Artera vezicala inferioara
- Medial:
- Peritoneul parietal pelvin
- Recesul pararectal
- Ampula rectala
- Sigmoid - in stanga
- ! Marginea posterioara libera a ovarului - la femeile nuli sau uni pare
- * Ureterul patrunde in grosimea ligamentului lat unde este incrucisat anterior de

artera uterina (care apoi trece superior). Apoi coboara in septul conjunctiv
vezico-vaginal, fiind insotit de plexul vezico-vaginal, artera vaginala lunga si
ramuri arteriale cervico-vaginale.
- * Incruciseaza fundul de sac anterior al vaginului si se deschide in vezica urinara.
9) Vezica urinara la femeie - situatie, configuratie interna si externa, raporturi
- Vezica urinara - organ cavitar impar pelvin
- Situata in spatiul pelvi-subperitoneal
- In loja vezicala:
- Anterior - oasele pubiene, simfiza pubiana, partea inferioara a peretelui abdominal (separat
prin spatiul prevezical care contine plexul venos prevezical)
- Lateral - muschii obturatori interni, muschii ridicatori anali (acoperiti de fascia parietala
pelvina)
- Posterior - fascia de coalescenta vezico-vaginala
- Superior - peritoneul parietal pelvin
- Inferior - hiatusul urogenital al diafragmei pelvine (fata posterioara a simfizei pubiene si

laturile mediale ale muschiului ridicator anal - iliococcigian, pubococcigian, puborectal,
pubovaginal)
- Configuratia externa:
- Forma ovoidala, cu axul lung orientat longitudinal
- Apex (se continua cu uraca) - antero-superior - depaseste simfiza pubiana in momentul in

care vezica e plina
- Fundul vezicii (baza) - triunghiulara, postero-inferior
- Corpul vezicii - intre baza si varf
- Fata anterioara - intre apex si colul vezical
- 2 fete laterale - sau margini cand vezica este goala
- Fata postero-superioara - intre apex si baza
- Convexa cand vezica e plina
- Concava cand vezica e goala
12 of 51
- Colul vezicii urinare care se continua cu uretra - inferior de marginea superioara a
simfizei pubiene
- La femeie, vezica urinara este situata mai jos
- Configuratie:
- Tunica mucoasa
- Uroteliu (epiteliu de tranzitie)
- Considerat pluristratificat
- Jonctiunile stranse dintre celule ofera proprietate de impermeabilitate vezicii urinare
- Straturile celulare gliseaza printre ele, ramanand ancorate la o membrana bazala -

adaptarea vezicii la schimbarile de volum
- 3 straturi celulare:
- Bazice - cubice
- Intermediare - celule in racheta
- Apicale - celule umbeliforme
- Tunica musculara
- Detrusorul reprezinta muschiul neted al vezicii urinare care reprezinta 2/3 din
grosimea peretelui vezical
- Fibre dispuse longitudinal - intern
- Fibre dispuse transversal - mijlociu
- Fibre dispuse longitudinal - extern
- *La nivelul ostiului uretral se condenseaza formand muschiul sfincter vezical /

inelul uretral (circular - stratul mijlociu)
- La nivelul trigonului vezical; fibrele musculare din alcatuirea ureterelor:
- Mediale se incruciseaza cu cele contralaterale si dau nastere muschiului

interureteral - plica interureterala a vezicii urinare
- Laterale se indreapta spre medial si inferior si intersecatandu-se cu cele de parte

opusa dau nastere muschiului trigonal (cu actiune antagonica detrusorului)
- Adventice subtire (fibrocite, fibre de colagen, fibre elastice, putine adipocite)
- La interior cand vezica e goala - mucoasa prezinta plici neregulate - cu exceptia trigonului
vezical (care embriologic are origine diferita)
- Reliefuri permanente:
- Plici ureterale - portiunea intramurala a ureterului
- Plica interureterica
- Trigonul vezical - cuprins intre orificiile ureterale si orificiul uretral
- Ostiile ureterale
- Ostiul uretral (rotund la femei)
- Uvula - formatiune situata la varful trigonului vezical
- Raporturi:
- Fata anterioara:
- Cand vezica este plina ajunge superior de simfiza pubiana in raport cu muschii
peretelui abdominali acoperiti de fascia transversalis
- Raporturile sunt mediate de fascia vezicala:
- Peretele anterior Pelvin
- Spatiul prevezical Retzius
- Tesut pelvisubperitoneal
- Noduli limfatici
- Plexul venos prevezical (Santorini)
- Arcada Farabeuf - anastomoze ale ramurilor obturatoare
- Manunchiul vasculo-nervos obturator
- Apexul vezicii urinare
- Acoperit de peritoneul pelvin care se reflecta pe peretele abdominal anterior formand

plica ombilicala mediana - acopera uraca si plicile ombilicale mediale
- Cand vezica este plina, apexul delimiteaza anterior - fundul de sac prevezical
- Peritoneul pelvin este mai putin aderent fetei fezicale posterioare - in momentul in care
vezica e goala formeaza plica vezicala transversala
- Lateral, peritoneul pelvin se reflecta pe peretii pelvisului si vor da nastere de o parte si de
alta recesului latero-vezical (paravezical)
- Posterior, peritoneul se reflecta pe fata vezicala a uterului - recesul utero-vezical
13 of 51
- Prin intermediul peritoneului, fata posterioara a vezicii are raport cu corpul uterului si cu
asele intestinale
- Lateral:
- Muschii obturatori interni
- Muschii ridicatori anali
- Prelungirea anterioara a fosei ischio-rectale
- Baza:
- Fata anterioara a colului uterin si vaginului - fascia vezico-vaginala
- Colul uterin:
- Muschiul sfincter extern al uretrei
- Trece inferior de simfiza pubiana

10) Vezica urinara la barbat - situatie, confguratie interna si externa, raporturi
- Vezica urinara - organ cavitar impar pelvin
- Situata in spatiul pelvi-subperitoneal
- In loja vezicala:
- Anterior - oasele pubiene, simfiza pubiana, partea inferioara a peretelui abdominal (separat
prin spatiul prevezical care contine plexul venos prevezical)
- Lateral - muschii obturatori interni, muschii ridicatori anali (acoperiti de fascia parietala
pelvina)
- Posterior - fascia de coalescenta recto-vezico-prostatica
- Superior - peritoneul parietal pelvin
- Inferior - hiatusul urogenital al diafragmei pelvine (fata posterioara a simfizei pubiene si

laturile mediale ale muschiului ridicator anal - iliococcigian, pubococcigian, puborectal,
pubovaginal)
- Configuratia externa:
- Forma ovoidala, cu axul lung orientat longitudinal
- Apex (se continua cu uraca) - antero-superior - depaseste simfiza pubiana in momentul in

care vezica e plina
- Fundul vezicii (baza) - triunghiulara, postero-inferior
- Corpul vezicii - intre baza si varf
- Fata anterioara - intre apex si colul vezical
- 2 fete laterale - sau margini cand vezica este goala
- Fata postero-superioara - intre apex si baza
- Convexa cand vezica e plina
- Concava cand vezica e goala
- Colul vezicii urinare care se continua cu uretra - inferior de marginea superioara a

simfizei pubiene
- La barbat, vezica urinara este situata mai sus
- Configuratie:
- Tunica mucoasa

- Bazice - cubice
- Tunica musculara
- Detrusorul reprezinta muschiul neted al vezicii urinare care reprezinta 2/3 din
grosimea peretelui vezical
14 of 51
- *La nivelul ostiului uretral se condenseaza formand muschiul sfincter vezical /
inelul uretral (circular - stratul mijlociu)
- Mediale se incruciseaza cu cele contralaterale si dau nastere muschiului

interureteral - plica interureterala a vezicii urinare

- La interior cand vezica e goala - mucoasa prezinta plici neregulate - cu exceptia trigonului
vezical (care embriologic are origine diferita)
- Reliefuri permanente:
- Plici ureterale - portiunea intramurala a ureterului
- Plica interureterica
- Trigonul vezical - cuprins intre orificiile ureterale si orificiul uretral
- Ostiile ureterale
- Ostiul uretral (fanta transversala - oval - cu o buza anterioara si o buza posterioara)
- Uvula - formatiune situata la varful trigonului vezical
- Raporturi:
- Fata anterioara:
- Cand vezica este plina ajunge superior de simfiza pubiana in raport cu muschii
peretelui abdominali acoperiti de fascia transversalis
- Raporturile sunt mediate de fascia vezicala:
- Peretele anterior Pelvin
- Spatiul prevezical Retzius
- Noduli limfatici
- Plexul venos prevezical (Santorini)
- Arcada Farabeuf - anastomoze ale ramurilor obturatoare
- Manunchiul vasculo-nervos obturator
- Apexul vezicii urinare
- Acoperit de peritoneul pelvin care se reflecta pe peretele abdominal anterior formand

plica ombilicala mediana - acopera uraca si plicile ombilicale mediale
- Cand vezica este plina, apexul delimiteaza anterior - fundul de sac prevezical
- Peritoneul pelvin este mai putin aderent fetei fezicale posterioare - in momentul in care
vezica e goala formeaza plica vezicala transversala
- Lateral, peritoneul pelvin se reflecta pe peretii pelvisului si vor da nastere de o parte si de
alta recesului latero-vezical (paravezical)
- Posterior, peritoneul se reflecta pe fata anterioara a ampulei rectale - fundul de sac
Douglas (recto-vezical)
- In Douglas pot patrunde anse intestinale sau sigmoidul (prin intermediul Douglasului
acestea au raport cu vezica urinara in aceasta regiune)
- Lateral:
- Muschii obturatori interni
- Prelungirea anterioara a fosei ischio-rectale
- Baza:
- Superior:
- Cu continutul Douglasului si prin intermediul acestuia cu ampula rectala
- Mijlociu:
- Fascia de coalescenta recto-vezico-prostatica in grosimea careia se gasesc

veziculele seminale si portiunea ampulara a canalului deferent
- Inferior:
- Istmul prostatei (“lob median”)
- Colul vezical:
- Raporturi cu fata anterioara a bazei prostatei (istmul prostatic - “lob median")
11) Vezica urinara - structura peretelui, vascularizatie, inervatie, sfinctere vezicale
15 of 51
Structura:
- Tunica mucoasa

- Bazice - cubice
- Tunica musculara
- Detrusorul reprezinta muschiul neted al vezicii urinare care reprezinta 2/3 din grosimea
peretelui vezical
- *La nivelul ostiului uretral se condenseaza formand muschiul sfincter vezical / inelul
uretral (circular - stratul mijlociu)
- Mediale se incruciseaza cu cele contralaterale si dau nastere muschiului interureteral

- plica interureterala a vezicii urinare

- Tunica externa
Vascularizatia:
- Artera vezicala superioara (din artera ombilicala)
- Grup ascendent
- Apexul
- Fata postero-superioara
- Grup descendent
- Fata anterioara si laterala
- Artera vezicala inferioara (din arrtera iliaca interna)
- Vascularizeaza fundul si colul vezicii (portiunea terminala a ureterelor)
- La barbat - veziculele seminale si canalul deferent
- La femeie - partea superioara a vaginului
- Artera vezicala anterioara (din artera rusinoasa interna)
- Vascularizeaza fata anterioara
- Venele peretilor anteriori si laterali -> plex venos prevezical (Santorini)
- Venele apexului si ale fetei postero-superioare -> plexul venos de pe fetele laterale ale vezicii ->
vena iliaca interna
Inervatia:
- Inervatia este vegetativa
- Aferente - preponderent pe calea fibrelor parasimpatice
- Eferent:
- Simpatic
- T10-T12
- Pe calea nervilor splanhnici
- Fibrele simpatice postganglionare se distribuie in special:
- Regiunii trigonului vezical - muschiul trigonal (antagonic detrusorului)
- Maresc tonusul sfincterelor vezicale
- Parasimpatic
- S2-S4 - plex sacrat - nervi splnhnici pelvini (plex hipogastric inferior)
- Sinapse intramurale - celule ganglionare parietale ale vezicii
- Determina contractia detrusorului si relaxarea sfincterelor (sfincterul vezical)
16 of 51
12) Uretra masculina. Situatie, descriere, structura peretelui, traseu, raporturi - sondajul
uretral
- Uretra masculina este calea comuna finala pentru aparatul urinar si genital masculin
- Incepe de la nivelul ostiului uretral (continua colul vezicii urinare) si se termina la meatul urinar
extern
- De la origine are traiect antero-inferior (descrie curbura poserioara cu concavitatea superior), ca

mai apoi, in momentul in care trece pe sub simfiza pubiana sa capete traiect descendent - la
nivelul corpului spongios (curbura anterioara cu concavitatea inferior)
- Curbura posterioara - fixa
- Curbura anterioara - dispare cand organul este in erectie
- Zone inguste:
- Ostiul uretral
- Uretra membranoasa
- Uretra spongioasa
- Meatul urinar extern
- Zone dilatate:
- Uretra prostatica
- Fosa bulbara
- Fosa naviculara
- Uretra masculina strabate:
- Prostrata
- Diafragma uro-genitala
- Corpul spongios al penisului
- Uretra are:
- Segment fix
- Segment mobil (la nivelul corpului spongios)
- Portiunea preprostatica
- Se intinde de la ostiul uretral al vezicii urinare pana la limita superioara a prostatei
- Inconjurata de sfincterul intern al uretrei (involuntar - muschi neted) - se continua si in

interiorul prostatei pana la nivelul utriculului - contractia acestui sfincter previne trecerea
spermei in vezica urinara in momentul ejacularii
- Portiunea prostatica
- Strabate vertical prostata, mai aproape de fata anterioara a acesteia si iesa putin anterior
de varful prostatei
- Lumenul uretral este mai dilatat
- Prezinta la nivelul peretelui posterior o plica longitudinala - CREASTA URETRALA (superior

se intinde pana la orificiul uretral si inferior se bifurca si formeaza fraurile crestei uretrale
care ajunge pana la uretra membranoasa)
- Portiunea mijlocie a crestei uretrale proemina si formeaza COLICULUL SEMINAL
- Median - UTRICULUL PROSTATIC
- Lateral - CANALELE EJACULATORE
- * Creasta uretrala + fraurile crestei + coliculul seminal = VERU MONTANUM
- De o parte si de alta acrestei uretrale se afla o depresiune - sinus prostati al uretrei (in care
se deschid glandele prostatice ale uretrei)
- Portiunea membranoasa
- Incepe de la varful prostatei
- Strabate diafragma urogenitala
- Trece posterior cu 2,5 cm de simfiza pubiana
- Se termina la nivelul bulbului corpului spongios al penisului
- Este inconjurata de muschiul sfincter exter al uretrei care formeaza un inel complet in jurul
acesteia
- Se prelungeste superior:
- Anterior pana la nivelul peretelui vezicii urinare
- Posterior pana la nivelul deschiderii canalelor ejaculatoare
- Portiunea spongioasa
- Patrunde pe fata superioara a corpului spongios
- Strabate corpul spongios si se termina la nivelul glandului printr-o portiune ingustata,

meatul urinar extern
- Fundul de sac bulbar:
17 of 51
- Dilatatie proximala
- Se deschid canalele glandelor bulbouretrale
- La nivelul peretelui superior, de-a lungul liniei mediene, mucoasa uretrala prezinta
depresiuni tubulare de dimensiuni mari (lacune uretrala Morgagni) - la nivelul carora se
deschid glandele uretrale prin orificii numite foramine
- Glande uretrale se deschid si lateral de lacunele Morgagni sau la nivelul peretelui inferior
prin orificii mai mici numite formainule
- Fosa naviculara:
- Dilatatie distala
- Plica transversala mucoasa - valvula fosei naviculare (delimiteaza un spatiu deschis

spre anterior - sinusul lui Guerin)
- Structura peretelui uretrei:
- Mucoasa:
- Descrie plici longitudinale
- Elastica dar fibrilara - corionul prezinta fibre elastice
- La nivelul corionului se gaseste un plex venos (“lacuri sangvine”) - explica hemoragiile

puternice in cazul in care sunt lezate
- Tunica musculara:
- Circular - extern
- Longitudinal - intern
- ! La nivelul segmentului spongios dispar fibrele musculare longitudinale
- Sfincterul intern - uretra preprostatica si uretra prostatica pana la nivelul coliculului

seminal
- Sfincterul extern - uretra membranoasa
- Epiteliu:
- Uroteliu - in portiunea superioara a uretrei - pana la nivelul colicului seminal
- Epiteliu cilindric stratificat - pana la nivelul fosei naviculare
- Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat - portiunea adiacenta meatului urinar extern
- Cateterismul:
- De cele mai multe ori sonda nu intanleste decat un singur obstacol - sfincterul din regiunea
uretrei membranoase (contractii spasmice) - printr-o apasare usoara sfincterul cedeaza.
- La nivelul fosei naviculare sonda trebuie condusa pe peretele posterior (pentru a nu se

angaja in sinusul Guerin)
- La nivelul uretrei spongioase se merge pe peretele posterior pentru a nu intanli lacunele

uretrale de pe peretele anterior
- La nivelul fundului de sac bulbar sonda trebuie trecuta pe peretele anterior pentru a nu se
angaja in recesul de pe fata posterioara a acesteia - deschiderea glandelor bulbouretrale
(exista riscul de rupere a uretrei si patrundere in bulbul corpului spongios)
- In uretra prostatica se continua la nivelul peretelui anterior pentru a evita coliculul seminal
13) Uretra feminina. Situatie, descriere, structura peretelui, traseu, raporturi - sondajul
uretral
- Uretra feminina este scurta si constituie calea finala a afaratului urinar (elimina la exterior urina)
- Incepe la nivelul orificiului uretral al vezicii urinare (unde condensarea musculaturii descrie inelul
uretral)
- Strabate diafrgma uro-genitala
- Se termina prin meatul urinar extern la nivelul vestibuluiui vaginal (anterior de deschiderea
vaginului)
- Are un traiect oblic, de sus in jos si din posterior spre anterior
- Prezinta o portiune:
- Pelvina
- Perineala
- Are lumen fusiform, usor distensibila (perete elastic)
- Mucoasa prezinta pliuri longitudinale; unul dintre acestea aflat pe peretele posterior se numeste
creasta uretrala
- Exista lacune uretrale la nivelul carora se deschid prin formaine glandele uretrale
- Straturi:
- Tunica mucoasa:
- Subtire si elastica
18 of 51
- In corion se afla un important plex venos
- Prezinta in portiunea superioara epiteliu de tip uroteliu si in fortiunea inferioara epiteliu

cilindric stratificat
- Tunica musculara:
- Strat longitudinal - intern
- Strat circular - extern
- Sfincterul intern - cu origine intramurala in peretele vezical (inel ureteral) - inconjoara

partea superioara a uretrei
- Sfincterul extern - acopera sfincterul intern si coboara pana la nivelul diafragmei

urogenitale unde adera la fasciile musculare
- Adventice
- Ductele parauretrale - 2 canale simterice cu directie postero-laterala - in ele se deschid

glandele mucoase uretrale - ductele parauretrale se deschid printr-un orificiu punctiform, lateral
de meatul extern uretral
- Raporturi:
- Pelvin:
- Anterior:
- Plexul venos paravezical
- Ligamentele pubo-vezicale
- Vena dorsala profunda a clitorisului
- Posterior:
- Vaginul - de care este unit printr-un sept conjunctivo-fibros (sept uretro-vaginal)
- Lateral:
- Perineal:
- Anterior:
- Ligamentul transvers al perineului
- Posterior:
- Vaginul
- Lateral:
- Muschiul transvers profund al perineului
- Sub diafragma uro-genitala are lateral - bulbii vestibulari si muschii bulbo-

spongiosi
- Orificiul extern:
- Se deschide in vestibulul vaginal
- 2 cm posterior de clitoris
- Are posterior o plica mucoasa vaginala - carina uretrala (REPER IMPORTANT IN

CATETERISMUL FEMININ)
- Are posterior deschiderea vaginului
14) Testiculul - asezare, configuratie externa, raporturi, vascularizatie, palpare
- Gonada masculina cu rol secretor:
- Exocrin - spermatogeneza - tubii seminiferi
- Endocrin - secretie de androgeni - celule interstitiale Leydig
- Situat la nivelul scrotului (perineul anterior)
- In general testiculul stang este situat cu 1 cm inferior fata de cel drept
- Palpare:
- Testiculul este plasat in scrot - forma ovalara
- Poate fi palpat cu usurinta
- Este mobil
- Consistenta ferma si elastica
- Sensibil la apasare
- Suprafata neteda
- Testiculul si epididimul sunt acoperite la suprafata de o teaca fibroasa alb-sifefie (albuginee)
- Medial si posterior albugineea este traversata de manunchiul vasculo-nervos testicular - la

nivelul hilului
- De la nivelul hilului albugineea se ingroasa formand mediastinul testicular de la nivelul caruia

pornesc septuri conjunctive testiculare (delimiteaza lobulii testiculari)
- 200-300 de lobuli testiculari
19 of 51
- Forma piramidala - cu varful spre postero-medial (mediastinul testicular)
- Contin 1-3 tubi seminiferi contorti care se deschid intr-un tub drept
- Printre tubii seminiferi contorti se gasesc celule interstitiale Leydig
- Albugineea este acoperita de tunica vaginala testiculara care se formeaza in urma procesului
de descensius testicular prin obliterarea canalului peritoneo-vaginal
- Extremitatea inferioara a testiculului si coada epididimului sunt plasate extravaginal si

adera la fascia spermatica interna prin intermediul ligamentului scrotal (gubernaculum
testis)
- La nivelul fetei posterioare testiculare, lama viscerala a vaginei se insinuiaza formand

santul epididimar la nivelul caruia se afla epididimul
- Tubii seminiferi contorti se unesc spre marginea postero-mediala a testiculului in tubii drepti
care se anastomozeaza dand reteaua testiculara. De la nivelul retelei testiculare pornesc
canalele eferente (extratesticular) care formeaza capul epididimar continuat cu canalul
epididimar si mai apoi cu canalul deferent
- La nivelul tubilor drepti si a retelei testiculare nu are loc spermatogeneza
- Raporturi:
- Este invelit de:
- Albuginee
- Vagina - lama viscerala in contact cu organul si lama parietala
- Fascia spermatica interna
- Fascia cremasterica
- Fascia spermatica externa
- Fascia superficiala a scrotului (Dartos) - formeaza septul scrotal
- Tegumentul scrotului
- Pe flancul postero-lateral (santul epididimar) - este plasat epididimul (cap, corp, coada) -
corpul se arcuieste ca o bolta peste marginea posterioara
- Postero-medial este prezent hilul testicular strabatut de manuchiul vasculo-nervos

testicular
- Polul superior - prezinta apendicele testicular (rest embrionar al ductului paramezonefrotic

Muller)
- Polul inferior - extravaginal - ancorat la ligamentul scrotal (gubernaculm testis)
- La polul superior si inferior se afla ligamentul epididimar superior si inferior
- Vascularizatie:
- 3 artere:
- Artera testiculara - ramura a arterei aorte abdominale
- Da ramuri pentru epididim
- Da o ramura posteriaora care la nivelul cozii epididimare formeaza o arcada

arteriala impreuna cu artera ductului deferent
- Artera ductului deferent - ramura din artera ombilicala sau artera vezicala inferioara
- Artera cremasterica - ramura din artera epigastrica inferioara
- Situata la inceput in afara funiculului spermatic
- Se termina la nivelul arcadei arteriale dintre ramura posterioara testiculara si

artera ductului deferent
- In cazul in care celelalte 2 artere sunt obliterate aceasta poate asigura nutritia
- Artera testiculara si a ductului deferent vor ajunge la nivelul hilului pe unde vor intra in
mediastinul testicular - de aici iau drumul septurilor si capilarizeaza la nivelul parenchimului
- Venele:
- Profunde si superficiale
- Strabat mediastinul testicular si ajung in funiculul spermatic
- Grup anterior:
- Cel mai important
- Plex pampiniform - vena testiculara - VCI (in dreapta) si vena renala stanga
(in stanga)
- Grup posterior:
- Dreneaza corpul si coada epididimului
- Se varsa in vena epigastrica inferioara
- Inervatie:
- Nervii insotesc arterele testiculare - plex testicular
- Fibre vegetative
- Asigura sensibilitatea albugineei si a tunicii vaginale
20 of 51
15) Epididimul - asezare, configuratie raporturi, structura, palpare
- Epididimul este un organ anexat fetei postero-laterale testiculare (la nivelul santului epididimar -
invaginare a tunicii vaginale viscerale)
- Acoperit de albuginee (tesut conjunctiv fibros alb-sidefiu) si de tunica vaginala testiculara - cu

exceptia cozii si polului inferior testicular (rezultat in urma procesului de descensius si a
obliterarii canalului peritoneo-vaginal)
- Cap
- Voluminos si rotunjit
- Ancorat la testicul prin ligamentul superior epididimar
- Prezinta apendicele epididimar
- Format de canalele eferente 15-20 (primul segment al cailor extratesticulare)
- Corp
- Prismatic triunghiular
- Se arcuieste peste marginea posterioara a testiculului
- Canalul epididimar continua primul canal eferent
- Traiect foarte sinuos
- Coada
- Ancorat prin ligametul epididimar inferior
- Extravaginal
- La nivelul acestuia se afla arcada dintre artera tresticulara (ram posterior) si artera
canalului deferent
- Canalul epididimar devine tot mai gros si se continua fara nicio limita clara cu canalul
deferent
- Peretele ductului epididimar:
- Extern - Tesut conjunctivo-muscular (prin contractie propulseaza spermatozoizii - aflati

intr-un stadiu fara mobilitate)
- Intern - Epiteliu pseudostratificat cilindric cu stereocili (rol in secretia unui lichid nutritiv -
unele componente ale lichidului seminal si clearanceul lichidului care are rol in deplasarea
spermatozoizilor imobili prin absorbtia acestuia)
16) Funiculul spermatic si canalul deferent. Palpari
- Ductul deferent este un conduct lung care porneste de la coada epidimului (fara o limita
precisa - ingrosarea canalului epididimar) pana la baza prostatei unde se uneste cu ductul
excretor al veziculei seminale formand canalul ejaculator
- Traiect pe fata mediala a epididimului
- La origine are aspect cilindric, usor sinuos, dupa care devine drept
- In portiunea preterminala apare o dilatatie - ampula
- Consistenta ferma, ceea ce favorizeaza palparea lui la anumite nivele
- Traseu:
- Urca paralel cu epididimul (de care este legat prin intermediul fibrelor conjunctive)
- Patrunde in funiculul spermatic
- Orificiu inghinal superficial
- Canal inghinal
- Orificiu inghinal profund
- Abdomen
- Pelvis
- Fundul vezicii urinare (posterior de aceasta)
- Se termina la baza prostatei
- Prtiuni:
- Segmentul epididimic
- In raport cu testiculul (fata posterioara testiculara)
- Pe marginea mediala a epididimului
- Ancorat de acesta prin fibre conjunctive
- Segmentul funicular
- Portiune scrotala
- Incepe deasupra capului epididimului
- Pana la inelul inghinal superficial
21 of 51
- Situat in funiculul spermatic
- Portiune inghinala
- In canalul inghinal delimitat de cele doua inele (superficial si profund)
- In funicul spermatic
- Segment abdomeno-pelvin (extraperitoneal)

- Abdominal
- O concavitate medial
- Incruciseaza arterele iliace externe
- Pelvin
- Trece pe partea ombilicala
- Ajunge pe fata inferioara a vezicii urinare
- Ocoleste spre medial baza veziculei seminale
- La acest nivel apare ampula canalului deferent
- Raporturi:
- Anterior - fundul vezicii urinare
- Posterior - ampula rectala (sept recto-vezico-prostatic)
- Lateral - veziculele seminale
- Medial - delimiteaza trigonul interampular (impreuna cu celalalt canal

deferent)
- Mucoasa:
- Albicioasa
- Prezinta plici longitudinale
- La nivelul ampulei plicile sunt numeroase si anastomozate intre ele - diverticulul ampulei
- Epiteliu pseudostratificat cilindric cu stereovili (proprietati secretorii reduse) - lichid seminal
- Musculara:
- 3 straturi musculare
- Spiralate, intrepatrunse
- Rol in transportul activ
- Adventice
- Tesut conjunctiv lax
- Vase de sange
- Celule musculare netede
- Funiculul spermatic suspenda testiculul - se intinde intre capul epididimului si orificiul inghinal
profund:
- Dreapta - mai scurt - testicul mai inalt
- Stanga - mai lung - testicul mai coborat
- Tunici (continua structuri de la nivel abdominal la nivelul scrotului):
- Fascia spermatica externa - continua aponevroza muschiului oblic extern (lama subtire)
- Fascia crematerica - lama de tesut conjunctiv in grosimea careia este cuprins muschiul
cremaster
- Muschiul cremaster:
- Lama laterala - oblic intern si transvers al abdomenului
- Lama mediala - de pe tuberculul pubic
- Fascia spermatica interna - continua fascia transversalis (groasa, rezistenta)
- Contine:
- Ductul deferent (cu pozitie centrala)
- Artere:
- Art testiculara - anterior
- Artera ductului deferent - posterior
- Art cremasterica - posterior
- Venele:
- Grup venos anterior - plex pampiniform - vena testiculara - anterior
- Gruo venos posterior - posterior
- Nervi - (plexul testicular si deferential, ramura genitala a genitofemuralului)
- Limfatice
- Segmente:
- Scrotal
- Inghinal
- La nivelul orificiului inghinal:
22 of 51
- Funiculul este subcutanat si se poate palpa cu usurinta
- Trece intre artera rusionasa externa superficiala si profunda
- In canalul inghinal:
- Inferior se afla ramura genitala a nervului ilioinghinal
- Are raport si cu ramura genitala a nervului iliohipogastric

17) Scrotul - alcatuire, vascularizatie, inervatie. Vaginala testiculara. Implicatii clinice
- Sac median, nepereche
- Situat in partea anterioara, continua perineul, sub penis
- Mai ingustat superior si mai voluminos inferior (jumatatea stanga mai coborata decat cea
dreapta)
- Contine:
- Testiculul
- Epididimul
- Portiunea initiala a funiculului spermatic
- Median se observa rafeul scrotal
- Anterior - rafeu penian
- Posterior - rafeu perineal
- Lateral de rafeu - cute transversale (dau pielii un aspect incretit)
- Tunici:
- Pielea
- Subtire, fina, extensibila, contine foliculi pilosi rari
- Rafeul median - cute transversale (dau pielii un aspect incretit)
- Material de rezerva pentru penis in timpul erectiei
- Extensibilitatea ei se observa pronuntat in cazul tumorilor sau a revarsatelor (hidrocel,

varicocel)
- Contine glande sudoripare, sebacee, pigmenti, terminatii nervoase
- Fascia superficiala a scrotului (Dartos)
- Lama subtire
- Galben-rosiatica
- Fibre conjunctive si elastice
- Celule muscualre netede - muschiul Dartos
- Adera strans la derm iar la nivelul rafeului se rasfrange si patrunde in profunzime

formand septul scrotului
- Fascia spermatica externa
- Tesut conjunctiv lax - se infiltreaza usor cu sange sau ser
- Aponevroza oblicului extern
- Fascia cremasterica
- Cuprinde in grosimea ei muschiul cremaster
- Lateral - oblic intern si transvers abdominal
- Medial - de pe tuberculul pubic
- Reflexul cremasteric - inteparea portiunii supero-antero-mediale a coapsei -

contractie brusca (! Nu lenta, vermiculara - determinata de muschiul Dartos) si
ridicarea testiculului
- Fascia spermatica interna
- Fascia transversalis
- Tapeteaza direct funiculul spermatic
- Despartit de gonada si epididim prin tunica vaginala
- La polul inferior testicular da nastere ligamentului scrotal
- Vagina testiculara
- Formata in urma procesului de descensius al gonadei
- Este o seroasa - prelungire a peritoneului
- In procesul de descensius strabate canalul inghinal - urmand sa aiba loc obliterarea

canalului peritoneovaginal - ramane doar un cordon fibros
- Acopera epididimul si testiculul - cu exceptia cozii si a polului inferior
- Are 2 lame:
- Parietala - aderenta fasciei spermatice interne
- Viscerala - acopera mare parte din testicul si epididim, la marginea posterioara a

testiculului formand sinusul epididimului
23 of 51
- Intre cele doua lame se delimiteaza un spatiu virtual (poate deveni cavitate reala in
cazul unor revarsate - transudat, exudat)
- In mod normal cavitatea virtuala contine o lama fina de lichid - solidarizeaza cele 2
lame si permit alunecarea / mobilitatea testiculului
- Vascularizatie:
- Artera rusinoasa externa (din artera femurala)
- Origine pe fata media, sub crosa venei Safene mari
- Vascularizeaza invelisurile partii anterioare a scrotului
- Artera rusinoasa interna (din artera femurala)
- Origine pe fata media
- Sfarseste in grosimea tegumentului perineului anterior si a scrotului
- Ramuri posterioare scrotale
- Sunt ramuri terminale ale arterei perineale (din artera rusinoasa interna
- Devin superficiale dupa ce perforeaza fascia superficiala a perineului
- Se distribuie tegumentului din partea posterioara a scrotului
- Venele scrotului sunt omonime arterelor - se varsa in venele rusinoase interne si externe
- Inervatia:
- Nervi scrotali anteriori (nerv ilioinghinal)
- Nervi scrotali posteriori (nerv perineal)
- Nerv cutanat femural posterior (plex sacrat)
- Ramura genitala a genito-femuralului
18) Prostata - situatie, conformatie externa, structura functionala - implicatii clinice
- Prostata este un organ musculo-glandular, cu rol in formarea lichidului spermatic si excretia

lichidului prostatic
- Situata in spatiul pelvisubperitoneal, inferior de vezica urinara
- Dezvoltata in jurul portiunii prostatice a uretrei, care o strabate cu directie verticala, iesind putin
anterior de varful acesteia
- Consistenta elastica dar ferma, cu o suprafata neteda
- In diferite patologii poate prezenta neregularitati, aderente, etc
- Se investigheaza prin tuseu rectal (vezica urinara si prostata se situeaza anterior de Douglas)
- Se identifica un sant verticala care separa cei doi lobi pe linia mediana
- Mai larga in partea superioara
- Are forma si dimensiunile unei castane (20 grame), usor turtita antero-posterior, cu varietati in
diferite procese patologice
- O fata anterioara - aproape verticala
- O fata posterioara - oblica
- Doua fete infero-laterale
- O baza
- Situata in raport cu vezica urinara
- Orientata superior
- Prezinta o creasta transversala care o imparte intr-o fata anterioara si una posterioara
- Varful
- Orientat inferior
- Se sprijina pe diafragma urogenitala si fascia superioara a acesteia
- Loja prostatica:
- Anterior:
- Oasele si simfiza pubiana
- Posterior:
- Septul recto-vezico-prostatic
- Lateral:
- Inferior:
- Diafragma urogenitala
- Superior:
- Ligamentele pubo-prostatice
- Fundul vezicii urinare
- Ductele deferente
- Veziculele seminale
24 of 51
- Capsula prostatei:
- Fibro-elastica
- Bine fascularizata
- Inconjurata de fascia prostatica (derivata din tesutul conjunctiv al spatiului subperitoneal)
- Trimite septuri conjunctive la interior
- Canale:
- Uretra prostatica
- 2 canale ejaculatoare
- Utricula prostatica
- Lobii prostatei:
- Lobii laterali drept si stang - lateral si posterior de uretra (inferior de planul oblic ce trece
prin canalele ejaculatoare)
- Istmul (lob anterior degenerat) - face legatura dintre cei 2 lobi laterali pe linia mediana
- Lobul mijlociu - posterior de uretra si superior de planul ce trece prin canalele ejaculatore
- Lobul posterior - postero inferior - inferior de planul canalelor ejaculatoare
19) Raporturile prostratei. Vezicula seminala si ductul ejaculator. Glandele bulbouretrale
- Raporturile prostatei:
- Superior (baza):
- Segmentul anterior - colul vezicii urinare
- Creasta transversala - ostiul vezicii urinare
- Segmentul posterior - portiunea terminala a canalelor deferente si veziculele seminale
- Inferior (varful):
- Diafragma urogenitala
- Ancorat la diafragma urogenitala prin intermediul sfincterului uretral extern - fibrele se

prelungesc la nivelul varfului si fetei anterioare prostatice
- Anterior:
- Osele si simfiza pubinaa
- Separate de acestea printr-un spatiu - prevezical - la nivelul caruia se afla tesut

adipos si plexuri venoase (plex venos prostatic, plex venos prevezical)
- Ligamentul pubo-prostatic
- Posterior:
- Ampula rectala - de care este despartita cu ajutorul septului recto-vezico-prostatic
- Delimiteaza Douglasul
- Infero-lateral:
- Muschii ridicatori anali si fascia superficiala a diafragmei pelvine
25 of 51
- Lateral de muschi se afla prelungirile anterioare ale fosei ischiorectale
- Intre planul muscular si prostata avem plexurile nervoase hipogastrice si plexurile

venoase prostatice
- Veziculele seminale
- Organe pereche
- Produsul lor de secretie participa la formarea lichidului seminal -> eliminat la nivelul cailor
spermatice
- Forma conica:
- Baza:
- Lateral, superior si posterior
- Varful:
- Medial, inferior si anterior
- Raporturi:
- Anterior:
- Fundul vezicii urinare
- Posterior:
- Ampula rectala de care este separat prin septul recto-vezico-prostatic si

corespunde peretelui anterior al Douglasului
- Medial:
- Ampulele canalelor deferente
- Lateral:
- Plexuri venoase prostatice si vezicale
- Plex nervos hiopgastric inferior
- Baza corespunde peritoneului la nivelul excavatiei retrovezicale Douglas si este incrucisata

de ureter
- Varful continua cu ductul excretor care se varsa la nivelul canalului deferent
- Ductul ejaculator:
- Continua canalul deferent, dupa intersectia cu ductul excretor al veziculei seminale
- Strabate vezica urinara oblic, spre inferior si medial
- Calibrul sau scade pe masura ce se apropie de deschidere in uretra prostatica - la nivelul

coliculului seminal, lateral de orificiul utriculului (la nivelul peretelui posterior - zona ce
trebuie evitata in cateterism - se trece in acest punct pe peretele anterior)
- Glandele bulbouretrale:
- In numar de 2
- Situate la nivelul unghiului dintre segmentul uretrei membranoase si bulbul penisului
- In grosimea muschiului transvers profund (diafragma urogenitala)
- Canalul excretor are o directie oblica, anterior si medial - strabate fascia inferioara a
diafragmei urogenitale si apoi bulbul penisului - se varsa in partea proximala a uretrei
spongioase
- Raporturi:
- Superior - fascia superioara a diafragmei urogenitale
- Inferior - fascia inferioara a diafragmei urogenitale si bulbul penisului
- Antero-medial - uretra membranoasa
20) Palparea prostatei prin tuseu rectal. Bazele anatomice ale punctiei vezicale
- Tuseul rectal
- Examinare a mucoasei rectale, peretilor rectali si a unor organe anatomic invecinate
- Se utilizeaza indexul
- Miscari blande si lente - pentru a nu cauza durere
- Abordul se realizeaza prin canalul anal spre rect
- Pozitie:
- Genu pectorala
- Ortostatism cu coatele sprijinite pe masa
- Decubit lateral
- Pozitie ginecologica
- Inspectia regiunii anale, perianale si perineale - hemoroizi, carcinom anal, fistule anale, abcese
perineale / perianale, fistule perineala
- Introducerea indexului protejat de manusa chirurgicala, bine lubrefiat
26 of 51
- Sfincterul se relaxeaza prin trecerea degetului peste acesta (reflex Bensaude)
- Estimarea tonusului:
- Scazut - afectiuni neurologice (pot implica si sfincterul vezical, detrusorul, etc)
- Crescut - hemoroizi externi, inflamatii, fistule ano-rectale (afectiuni loco-regionale)
- Palparea canalului anal pe toata circumferinta
- Palparea glandelor Cowper (prima falanga a indexului palpeaza in timp ce policele palpeaza
zona perineala adiacenta la suprafata) - se vor simti doar in cazul in care sunt imflamate
- Palparea uretrei perineale - calculi, abcese periuretrale, tumori, inflamatii (uretrite)
- Examenul ampulei rectale - superior de canalul anal - 360 grade - poate fi goala sau poate
contine materii fecale / tumori rectale
- Palparea fundului de sac Douglas
- Peritonita - dureroasa - tipatul Douglasului
- Poate decela o nodozitate dura - metastaze peritoneale
- Examinarea prostatei - sistematic:
- Marimea - 3cm/3cm (marimea unei castane - turtite antero-posterior)
- Volum 20g
- Baza orientata superior si apexul inferior
- Pe fata posterioara cei 2 lobil laterali sunt separati pe linia mediana de un sant
- Fata posterioara este mai larga in portiunea superioara
- Consistenta - similara eminentei tenare (policele in opozitie cu degetul mic)
- Suprafata - neteda, uniforma
- Mobilitatea - mobila, nu adera la planurile adiacente
- Sensibilitatea - nu este dureroasa
- Punctia vezicii urinare:
- Se realizeaza prin introducerea unui ac steril pe cale transabdominala in vezica
- Scop:
- Explorator:
- Injectarea substantei de contrast - examen radiologic al vezicii urinare (urografie)
- Recoltarea urinei fara risc de contaminare cu flora saprofita de la nivelul meatului

urinar extern - pentru examen microbiologic
- Terapeutic:
- In urgenta - drenarea urinei in caz de retentie acuta cu risc de rupere prin

hiperextindere (sondajul uretral nu este posibil)
- Indicatii:
- Structuri uretrale
- Hipertrofie de prostata
- Traumatisme uretrale sau genitale (vaginale, peniene, etc)
- Cand cateterizarea este contraindicata
- Baze anatomice:
- Pe linia mediana abdominala, 2 cm superior de simfiza pubiana
21) Penisul - configuratie externa. Situatie. Structura. Baza anatomica a erectiei
- Penisul - organ copulator masculin care serveste la insamantare
- Contine portiunea spongioasa a uretrei - rol in mictiune
- 2 portiuni:
- Fixa - radacina penisului (ascunsa in perineu)
- Libera - mobila - corpul penisului - se termina cu glandul penisului
- Radacina penisului:
- 2 radacini ale corpului cavenos - situate lateral - se ancoreaza la ramurile ischiopubiene
- Bulbul penisului - situat median (intre cele 2 radacini)
- Se continua sub simfiza pubiana cu corpul penisului:
- Cele 2 radacini ale corpului cavernos se continua cu corpii cavernosi care se unesc, initial
fiind separati de un sept
- Bulbul penisului se continua cu portiunea intermediara a corpului spongios
- Corpul penisului - cilindru usor turtit:
- Fata dorsala - in repaus priveste anterior
- Fata uretrala (prezinta rafeul penian - care se continua cu rafeul scrotal si perineal) - pe
care proemina uretra - in repaus este orientata postero-inferior
27 of 51
- Glandul penisului:
- Forma de con
- La nivelul lui se gaseste meatul urinar extern
- Baza glandului are o circumferinta proeminenta numita coroana glandului - mai pronuntata
pe fata dorsala decat pe cea uretrala
- Portiunea ingusa care leaga glandul de corpul penisului - colul glandului
- Preputul:
- Inveleste glandul
- La copil imbraca in totalitate glandul - ramane un mic orificiu
- La adult formeaza un invelis partial si serveste ca material de rezerva in timpul erectiei

(dezveleste glandul)
- Preputul este o plica tegumentara care porneste de la nivelul colului glandului, se reflecta
pe marginea libera si revine la nivelul coroanei glandului
- Intre preput si gland se formeaza un spatiu virtual - cavitate preputiala
- Preputul este unit de fata uretrala a penisului prin fraul preputului - o formatiune de forma
triunghiulara care pleaca de la nivelul meatului urinar extern, strabate fata uretrala a
glandului si se termina la nivelul preputului, largindu-se
- Organe erectile (formatiuni fibro-musculare areolare - prin umplerea cu sange a areolelor apare
erectia):
- Corpul cavernos:
- Forma cilindrica - reprezinta cea mai mare parte a penisului
- Ocupa fata dorsala, laterala si partial fata uretrala
- Are 2 radacini (situate in perineu) ancorate puternic la ramurile ischiopubiene -

acoperite de muschii ischiocavernosi
- Cele 2 radacini se unesc subpubian si formeaza trunchiul corpului cavernos - septul

penisului
- Santuri:
- Dorsal (mai putin proeminent) - pentru manunchiul vasculo-nervos dorsal al

pensiului
- Subcavernos (mai proeminent) - in care se gaseste corpul spongios cu uretra

spongioasa
- Extremitatea libera a corpului cavernos se termina divergent - o portiune efilata -

acoperita de glandul penisului
- Corpul spongios
- Situat in santul subcavernos de pe fata uretrala a penisului
- La origine este stratul fascular hipertrofiat al chorionului uretral
- Segmente:
- Bulbul pensiului
- Situat pe linia mediana
- In loja peniana a perineului
- Invelit de muschiul bulbospongios
- Profund vine in raport cu diafragma urogenitala
- Profund patrunde uretra si la nivelul unghiului pe care il formeaza cu

segmentul membranos al uretrei este prezenta glanda bulbouretrala care se
deschide prin ductul excretor
- Portiunea intermediara
- Strabatuta central de uretra spongioasa
- Ajunga pana la nivelul varfului corpului cavernos formand glandul penisului
- Glandul penisului
- Situat in extremitatea libera
- Are o parte axiala, periuretrala si periferica
- Structura:
- Corpii erectili sunt alcatuiti din tesut erectil - sistem de trabecule (septuri) care se intretaie
in toate directiile delimitand cavernele (sinusurile, areolele) care comunica larg intre ele
- Cavernele centrale sunt mai mari iar cele periferice mai mici
- Cavernele sunt captusite de endoteliu si se umplu cu sange in timpul erectiei
- Glandul este acoperit de epiteliu pavimentos pluristratificat nekeratinizat
- Se continua cu epiteliul de pe fata interioara a preputului si cu cel de la nivelul uretrei,

dupa meatul urinar extern (epiteliu cilindric stratificat)
28 of 51
- La nivelul colului glandului si a coroanei exista glande preputale (mai numeroase la nivelul
fetei interne si de o parte si alta a frenului) - secreta smegma din cavitatea preputiala
- Preputul prezinta la suprafata glande sebacee si sudoripare - care lipsesc pe fata interna
- Corpii cavernosi:
- Acoperiti de albuginee fibroasa, groasa, rezistenta
- Trimite in interior septuri (trabecule), fibre musculare netede, fibre elastice si conjunctive
- Corpul spongios:
- Acoperit de o albuginee fibroasa, subtire, bogata in fibre elastice
- Trabeculele sunt mai subtiri si cavernele mai mici
- Erectia:
- Alungirea, ingrosarea, intarirea, deformarea si ridicarea pensiului inaintea abdomenului
- Fata dorsala descrie o usoara convavitate superior
- Un fenomen neuro-vascular conditionat psihic (erotizare)
- Impulsuri venite pe calea nervilor cavernosi - vasodilatatia brusca a arterelor helicine -

destinderea cavernelor centrale - tensionarea trabeculelor si a albugineei
- Se produce o staza venoasa (datorita comprimarii cavernelor periferice de la care pleaca

venele) * staza venoasa este favorizata si de contractia muschilor perineului
- Sangele stagneaza iar corpul penian devine dur si rigid
- ! Corpul spongios are un rol relativ redus in procesul erectiei, dar se alungeste pentru a se
adapta lungimii corpului cavernos
22) Ovarul - descriere, situatie, structura generala, vascularizatie, inervatie - palpari
- Ovarele reprezinta gonadele feminine - caracrtere sexuale primare
- Roluri:
- Formearea si expulzia ovocitului in vederea fecundatiei (ovogenetica)
- Sinteza de hormoni - estrogeni si progesteron - caractere sexuale secundare (endocrina)
- Configuratie:
- Ovid usor turtit
- 6-8 g (scade odata cu inaintarea in varsta)
- Volumul ovarului variaza lunar; dublandu-se sau chiar triplandu-se in momentul ovulatei
- Axul mare este vertical
- Fata mediala si laterala
- Margine anterioara si posterioara
- Extremitate tubara (superior) si uterina (inferior)
- Marginea antero-laterala prezinta insertia MEZOOVARULUI iar marginea postero-mediala este

LIBERA
- Aspectul la suprafata:
- Pana la pubertate este neted, regulat
- Dupa pubertate, in momentul in care incepe maturarea foliculara, devine neregulat

(cicatricial) din cauza degenerarii corpului galben in corp alb
- Se gaseste plasat in cavumul retrouterin (la nivelul cavitatii pelvine), inapoia ligamentelor largi
- Este alipit peretelui lateral, sub bifurcatia arterei iliace comune
- Este singurul organ cu adevarat intraperitoneal, venind in contact direct cu lichidul

intraperitoneal; de aici deriva implicatii clinice importante:
- Peritonita in absenta lezarii peritoneului
- Se investigheaza permeabilitatea prin radiografie si injectarea substantei de contrast
- Pot surveni sarcini extrauterine intraperitoneale
- Fara interpunerea peritoneului visceral - se opreste la nivelul marginii anterioare determinand o

linine sinuasa - linia Farre-Waldeyer
- Ovarul este in mod fiziologic un organ foarte mobil - este greu de vorbit de o pozitie unica
- In functie de numarul de sarcini (duse pana la capat) se schimba dispozitia acestuia odata cu
devenirea mai laxa a ligamentelor (care “devin mai permeabile”) - favorizand procesul nasterii -
bazin eutocic
- La nivelul ovarului se matureaza foliculii ovarieni (expulzeaza ovocitul) care in urma fecundatiei
dau nastere zigotului - gestatie
- Ovarul este acoperit la suprafata de un epiteliu simplu cubic care se termina brusc la nivelul
hilului, continuandu-se cu mezoteliul
29 of 51
- Mezenchimul ovarului este impartit intr-o zona:
- Corticala
- Foliculi ovarieni in diferite stadii de evolutie sau involutie
- Ovocitele induc diferentierea celulelor stromale in celule tecale cu functie endocrina
- Foliculi primordiali (corpusculi seroidali plini) -> foliculi primari -> foliculi secundari ->
foliculi tertiari / de Graaf / maturi
- Medulara
- Intens vascularizata
- Tesut conjunctiv lax
- Inspre hil contine celule musculare netede provenite din parametru
- Bine inervata (mici grupuri de celule nervoase simpatice dispuse in regiunea hilului)
- Vascularizatia:
- Artera ovariana, cu emergenta din aorta abdominala, sub artera renala (se interpune artera
lombata III)
- Traiect oblic, descendent
- Ramura viscerala cu emergenta pe fata laterala a aortei
- Coboara in bazin, in ligamentul suspensor al ovarului si patrunde in ligamentul larg

unde se va imparti in 2 ramuri:
- Tubara
- Ovariana
- Artera uterina provine din artera iliaca interna iar la nivelul unghiului uterului se imparte in
ramuri:
- Tubara
- Ovariana
- Ramurile omonime se anastomozeaza dand nastere arcadelor:
- Paraovariana - in mezoovar
- Din arcada ovariana se desprind 10-12 ramuri cu directie spre hilul ovarian - patrund
in profunzime
- La limita dintre corticala si medulara se anastomozeaza formand o retea din care se

vor desprinde ramuri radiare care vor patrunde in corticala formand reteaua
perifoliculara si reteaua din teaca foliculului
- Subtubara - in mezosalpinge
- Da ramuri paralele perpendiculare pe tuba, cu caracter terminal
- Regiunea istmica a tubei este foarte bine vascularizata
- Venele urmeaza in principiu arterele
- Se formeaza din reteaua capilara medulara o retea venoasa -> vene flexuase (cu aspect
varicos) care ajung in hilul organului -> vena ovariana (in care se varsa si ramuri primite din
venele uterului si ale tubei)
- Vena ovariana urca in vecinatatea arterei ovariene si se varsa astfel:
- In stanga - vena renala stanga
- In dreapta - VCI
- Inervatia:
- Vegetativa
- Plex ovarian si in mai mica masura plexul uterin
- Vasomotorii - vasele sangvine
- Motorii - fasciculele musculare
- Senzitive - foliculi
23) Ovarul - raporturi, ligamente
- Ovarul este un organ mobil care este mentinut in pozitie prin 4 mijloace de fixare
- Ligamentul suspensor al ovarului
- Reprezinta cel mai puternic mijloc de fixare al ovarului
- Provine din tesutul retroperitoneal si este alcatuit din fibre musculare si conjunctive
- Pleaca de la nivelul fosei iliace:
- Dreapta - mezoapendice
- Stanga - mezosigmoid
- Se termina la nivelul polului superior ovarian (extremitatea tubara)
- In grosimea ligamentului coboara si vasele ovariene care ridica o plica peritoneala
- Ligamentul propriu al ovarului - utero-ovarian
30 of 51
- Este un cordon fibromuscular care pleaca de la nivelul extremitatii ovariene uterine pana
la nivelul cornului uterin
- 30 mm
- Ligamentul tubo-ovarian / infundibulo-ovarian
- Leaga extremitatea tubara a ovarului de infundibulul trompei uterine
- Reprezinta axul pe care se fixeaza fimbria ovariana
- Meoovarul
- Reprezinta un scurt mezou care ancoreaza marginea anterioara ovariana la fata

posterioara a ligamentului lat uterin
- La insertie delimiteaza o linie sinuasa, Farre Waldayer
- Prin cele 2 foite ale mezoovarului, vasele si nervii abordeaza gonada - marginea
anterioara poarta denumire de “hilul ovarului”
- Raporturi:
- Fata laterala - vine in raport cu peretii excavatiei pelvine la nivelul fosei ovariene
* Deoarece dupa sarcina mijloacele de sustinere ale ovarului se relaxeaza - acesta tinde sa
coboare in profunzimea pelvisului
- La nulipare (Krause) - ! Raport cu NAV obturator (fata mediala a coapsei)
- Depresiunea peritoneului parietal, situata pe fata mediala a muschiului obturator

intern; sub bifurcatia arterei iliace comune
- Anterior: ligamentul larg al uterului
- Posterior: vasele iliace interne si ureterul
- Superior: vasele iliace externe
- Inferior: artera uterina
- La multipare (Claudius) - ! Subperiotneal se gaseste NAV fesier superior (posterior)
- Anterior: artera uterina si ureterul
- Posterior: fata anterioara a sacrului
- Inferior: marginea superioara a muschiului piriform
- Fata mediala
- Acoperita de tuba uterina si mezosalpinge - acestea “cad" peste ea
- In raport cu ansele ileale iar in stanga si cu sigmoidul
- Marginea anterioara
- Margine hilara
- Prezinta insertia mezovarului
- Marginea posterioara
- Libera
- In raport cu ansele ileale iar in stanga si cu sigmoidul
- Extremitatea tubara
31 of 51
- Ligamentul suspensor al ovarului (traversat de vasele ovariene)
- Acoperita de infundibulul trompei uterine
- Apropiata de vasele iliace externe
- Extremitatea uterina
- Mai ascutita
- Ligamentul propriu (utero-ovarian)
24) Tuba uterina - descriere, structura peretelui, raporturi, vascularizatie, inervatie
- Tubele uterine sunt 2 conducte musculo-membranoase
- Se intind de la coarnele uterine pana la nivelul extremitatii superioare a ovarului
- Au rol in captarea ovocitului II si tranzitul spermatozoizilor; in 1/3 distala a trompei avand loc
frrecvent fecundarea
- Sunt organe intraperitoneale (acoperite de peritoneul visceral)
- Situate la nivelul marginii superioare a ligamentului larg
- Continuarea potielor peritoneale de la nivelul ligamentului larg spre tuba uterina da nastere
mezosalpingelui
- Datorita mijloacelor de fixare laxe, prezinta un grad de mobilitate, variabil cu starea fiziologica a
organismului
- Mijloace de fixare:
- Mezosalpinge (aripioara superioara a ligamentului larg uterin)
- Ligamentul tubo-ovarian (infundibul - polul superior ovarian) - axul fimbriei ovariene
- Legatura cu cornul uterin - in care patrunde prin portiunea ei mediala
- Are o lungime de 10-12 cm
- Infundibului / pavilionul
- Parte laterala
- Forma de palnie
- Baza - foarte evazata - de la nivelul careia pleaca fimbriile 10-15 mm (una dintre ele
este mai mare 20mm - fimbria ovariana - adera la ligamentul tubo-ovarian)
- Varful - este mai ingustat, in portiunea lui centrala deschizandu-se ostiul abdominal
(2-3 mm)
- Ampula ovariana
- Reprezinta segmentul cel mai lung (7-9 cm)
- Se largeste pe masura ce se apropie de infundibulul tubar
- Consistenta moale, cu o mare complianta - labirintul tubei este descris de plicile

mucoase
- La nivelul acestui segement are loc in mod normal fecundatia
- Istmul
- Lungime de 3-4 cm
- Se gaseste inte:
- Anterior: ligamentul rotund al uterului
- Posterior: ligamentul propriu al ovarului (utero-ovarian)
- Portiunea uterina
- Traverseaza cornul uterin
- Are o directie oblica, dinspre superior spre inferior si lateral spre medial
- Se deschide in uter la nivelul ostiului uterin (1mm)
- Raporturi:
- Ampula si infundibulul practic inconjoara ovarul - pastraza o parte din raporturile acestuia
(anse ileale si sigmoid in stanga)
- Infundibulul ajunge in apropierea fosei ovariene - peretele lateral pelvin
- Krause - nulipare
- Claudius - multipare
- Istmul:
- Anterior - ligamentul rotund al uterului
- Posterior - ligamentul propriu al ovarului
- Superior - anse ileale si sigmoid in stanga
- Configuratia interna a trompelor
- Peretii sunt de natura musculo membranoasa
- La interior, canalul prezinta o serie de plici longitudinale (intre ostiul uterin si abdominal)
32 of 51
- Plicile acestea sunt putin dezvoltate la nivelul istmului si foarte bine dezvoltate la nivelul
ampulei (labirintul tubei - numeroase, reliefate, ramificate)
- Mucoasa are un epiteliu ciliat unistratificat - cilii bat sincton spre ostiul uterin pentru a ajuta
la progresia ovocitului sau a ovulului spre cavitatea uterina
25) Artera ovariana. Origine, traseu, ramuri. Raportul ovarului cu peritoneul. Variante
anatomice de localizare a sarcinii extrauterine si semnificatia lor clinica
- Artera ovariana are origine pe fata anterolaterala a aortei abdominale, sub originea arterelor
renale
- Are un traiect descentent spre lateral
- Este acoperita de peritoneul parietal posterior si de mezenter cu ileonul terminal in dreapta /

mezosigmoid cu sigmoid in stanga
- ! In dreapta incruciseaza anterior VCI
- Incruciseaza anterior ureterul si coboara pe fata anterioara a muschiului psoas mare (unde vine
in raport cu nervul genitofemural)
- Are traiect lateral de artera iliaca comuna iar la nivelul stramtorii superioare pelvine incruciseaza
anterior vasele iliace externe (imediat sub bifurcatie)
- Ulterior coboara intre foitele ligamentului suspensor ovarian - iar la nivelul ligamentului larg se
imparte intr-o ramura tubara si una ovariana care se anastomozeaza cu omonimele de la nivelul
arterei uterine
- Arcada ovariana se afla in grosimea mezovarului
- *La locul de incrucisare cu ureterul da ramuri care vascularizeaza regiunea lombara a acestuia
- Ovarul este un organ cu adevarat intraperitoneal, in contact direct cu lichidul peritoneal, nefiind
acoperit de peritoneul visceral
- Se afla intr-o “despicatura” a acestuia
- Situat la nivelul cavumului retro-uterin
- Reflexia peritoneului duce la aparitia mezovarului - cu insertie pe marginea anterioara a

acestuia - linia Farre-Waldayer
33 of 51
- Clinic:
- Peritonita in absenta lezarii peritoneului
- Se investigheaza permeabilitatea prin radiografie si injectarea substantei de contrast
- Pot surveni sarcini extrauterine intraperitoneale
- Sarcinile ectopice pot fi prezente la nivelul:
- Ovarului
- Sarcina ovariana primara
- Trompei
- Cavitatii abdominale
- Blastocitul se ataseaza cel mai frecvent:
- La nivelul peritoneului de la nivelul Douglasului
- Marele epiploon
- Peritonului care acopera intestinele
- In general embrionul moare la 2 luni de sarcina - mama prezinta hemoragie si dureri masive
26) Uterul - descriere, asezare, raporturi, palpari
- Uterul este un organ musculos cavitar
- Nepereche, median
- Forma conica, turtit antero-posterior
- Baza orientata in sus si varful in jos
- Este un organ intraperitoneal
- In partea sa mijlocie prezinta o ingustare aproape circulara (sant putin adanc pe fata anterioara
si laterla) - istmul uterin - care imparte uterul intr-o regiune superioara (corp) si una inferioara
(col)
- Corpul uterului:
- Conic, turtit antero-posterior
- 2 fete - vezicala si intestinala - usor bombate (cea intestinala bombata mai mult si
prezita o creasta verticala)
- 2 margini - dreapta si stanga - usor concave la nulipare si convexe la multipare
- Fund (rectiliniu pana la pubertate si convex la femeia adulta)
- Coarnele - se continua cu tubele si prezinta ostiul uterin (1mm)
- Cei 2 pereti (anterior si posterior) prezinta ficare cate un rafeu
- Colul uterin:
- Forma cilindrica, bombat la mijloc
- Cei 2 pereti (anterior si posterior) prezinta fiecare cate o plica mediana de la care
pornesc plici oblice
- Extremitatea superioara a vaginului se insera pe col printr-o linie oblica (astfel insertia
posterioara va urca mai mult decat cea anterioara)
- Insertia imparte colul intr-o regiune:
- Supravaginala
- Cilindrica
- Cuprinsa in tesutul conjunctiv pelvisubperitoneal
- Anterior - vezica urinara - separata printr-o lama de tesut conjunctiv
- Posterior - ampula rectala - prin intermediul Douglasului
- Lateral - ureterul si artera uterina - care patrund in grosimea ligamentului

larg si se incruciseaza (artera cu traiect transversal spre col iar ureterul cu
traiect vertical spre vezica urinara) - ! Ureterul trece pe sub artera uterina
- Vaginala
- Forma tronconica
- Varful este perforat de ostiul uterin vaginal
- Proemina in interiorul vaginului - se formeaza domul vaginal
- Posterior si anterior se delimiteaza fundurile de sac tapetate de periotneul parietal - importanta

clinica in modul de drenare al lichidelor peritoneale patologice - se palpeaza prin tuseu:
- Recto-uterin (Douglas) - posterior - mai voluminos
- Intre ampula rectala si uter
- Poate cuprinde anse intestinale, ovarele si tubele ovariene sau chiar si ansa
sigmoidiana
- Utero-vezical - anterior - mai putin voluminos
- Intre vezica si uter
34 of 51
- Palparea:
- Este bimanuala
- Ofera informatii atat despre uter, organele anexe si alte organe adiacente
- Pacienta asezeata in decubit dorsal pe masa ginecologica
- Mana stanga palpeaza la suprafata peretele abdominal la 3-4 laturi de deget superior de
simfiza pubiana de o parte si de alta a liniei mediene (FUNDUL UTERULUI)
- In acelasi timp indexul si mediusul mainii drepte introduse prin vagin exploreaza colul
- Uterul si anexele sunt prinse intre cele 2 degete
- Consistenta ferma, mobilitate normala, nefixat prin aderente - tinde sa alunece dintre
degete (“ca un sambure de cireasa”)
27) Uterul - structura microscopica, vascularizatie, limfatice, inervatie
- Tunici:
- Perimetru - seroasa - foita peritoneala care imbraca uterul
- Musculara / miometru
- Stratul cel mai bine reprezentat
- Mai bine Reprezentat la nivelul corpului si al istmului si mai putin la niveulul colului
- Format din fascicule musculare netede solidarizate intre ele prin tesut conjunctiv
- Reprezinta circa 30% din structura peretelui
- Are o dispozitie foarte complexa - fascicule cu directie spiralata care urca spre fundul
uterului
- Se anastomozeaza si da aspect de retea plexiforma
- Straturi:
- Extern - fibre longitudinale si circulare
- Mijlociu - strat plexiform - anastomotic
- Intern - fibre longitudinale si circulare
- Tunica mucoasa / endometru
- Adera strans la miometru fara interpunerea unei submucoase
- Epiteliu simplu cubic cu celule ciliate si numeroase glande uterine (tubulare simple) -
in lamina proprie
- Endometrul este gros si rezistent, supus modificarilor fiziologice ciclice lunare
- Endometrul cu un strat bazal (extern) si unul functional (intern)
- Vascularizatie:
- Artera uterina
- Are originea in artera iliaca interna (de multe ori dintr-un trunchi comun cu artera
ombilicala)
- Este groasa si prezinta flexuozitati (mai ales in portiunea ei juxtauterina)
- Trece pe la nivelul fosei ovariene:
- Krause - inferior
- Claudius - anterior
- Are 3 portiuni:
- Descendenta (parietal)
- Pe fata mediala a muschiului obturator intern
- Medial de artera se gaseste ureteul
- Anterior de artera se gasesc artera ombilicala si obturatorie
- Posterior se gasesc venele uterine si vasele vaginale
- Transversala (in grosimea ligamentului larg)
- Ascendente (traiect sinuos - in grosimea ligamentului larg)
- Coboara prin grosimea ligamentului lat (trece anterior de ureter in momentul

incrucisarii) pe care il strabate transversal
- In apropierea corpului uterin (2 cm) descrie un arc si urca paralel cu marginea uterina
(insotita fiind de venele uterine)
- Terminal se bifurca intr-o ramura ovariana si una tubara care formeaza prin
anastomoza cu ramurile omonime arcada subtubara si arcada paraovariana
- Pe traiectul sau da ramuri colaterale:
- Peritoneale
- Ureterale
- Vezicale
- Artera vaginala (col, domul vaginal, vezica urinara)
35 of 51
- Ramuri destinate corpului si colului uterin:
- Aspect sinuos (adaptare in momentul destinderii uterului)
- Se impart intr-un ram anterior si un ram posterior (artere coronare / inelare ale
uterului) - traiect sinuos
- Diametrul lor scade pe masura ce se apropie de linia mediana a uterului
- Linia mediana a uterului este o zoana slab vascularizata care ofera conditii
favorabile pentru deschiderea chirurgicala a uterului (zona PAUCI VASCULARA)
- Ramurile lor terminale patrund sub forma de tirbuson (artere helicine) si se

anastomozeaza intre ele in grosimea stratului plexiform
- De aici pleaca o vase care se distribuie tuturor straturilor uterine
- Inainte sa dea ramurile terminale, mai da ramuri pentru fundul uterin
- Artere arcuate / inelare -> artere radiale -> strat plexiform (in grosimea miometrului) ->
artere bazale (strat bazal) -> artere spiralate (strat functional - cu fiecare ciclu
menstrual se necrozeaza iar stratul uterin functional se va descuama)
- Artera ovariana
- Are origine pe fata antero-laterala a aortei abdominale, sub artera renala
- Participa prin anastomozele tubo-ovariene si arcadele pe care le formeaza cu ramurile

omoloage din artera uterina
- Venele:
- Sangele venos al uterului se colecteaza in sinusurile uterine din stratul plexiform
- De aici pleaca vene care vor forma plexul venos uterin
- Plexul venos uterin comunica larg cu plexul venos vezical si vaginal
- Din plexul uterin:
- Superior - prin vene ovariene
- Inferior - vene uterine - vena iliaca interna
- * O mica parte din sange este colectata si de vena ligamentului rotund - vena
epigastrica inferioara
- Limfatice:
- Retea:
- Mucoasa
- Musculara
- Plan intern - transversal
- Plan mijlociu - neregulat
- Plan extern - longitudinal
- Subseroasa
- Seroasa
- Colectoare limfatice ale colului uterin
- Se desprind de pe marginile laterale (in nr de 2-3 pe fiecare parte) - si se organizeaza

in 3 pediculi (anterior, hipogastric, posterior)
- Colectoare limfatice ale corpului uterin
- Pedicul principal (utero-ovarian / lombar)
- Pedicul accesor transversal (iliac extern)
- Pedicul accesor anterior (ligamentul rotund al uterului)
- Intre limfatice se realizeaza numeroase anastomoze (o infectie a uterului se poate complica cu

un flegmon al bazei ligamentului larg)
- Inervatie:
- Parasimpatic - nucleu Pelvin (S2-S4)
- Simpatic
- Plex utero-vaginal din plexul hipogastric inferior
- Plex ovarian din plexul aortico-abdominal (in mai mica masura)
28) Uterul - situatie, pozitie normala, mijloace de sustinere si suspensie
- Uterul se gaseste situat in centrul cavitatii pelvine
- Anterior - vezica urinara
- Postrior - rectul
- Inferior - vaginul
- Fundul uterului se afla in planul stramtorii superioare a pelvisului - pe care o depaseste doar in
sarcina sau procese patologice (tumorale)
- Corpul uterin este acoperit de peritoneu care se continua cu ligamentele lagi ale uterului
36 of 51
- Directia uterului variaza in functie de:
- Pozitia femeii
- Starea de plenitudine / vacuitate a organelor adiacente (rect, vezica, anse intestinale)
- Directia uterului poate fi descrisa in raport cu 3 repere:
- Corp uterin si uter
- Unghi deschis anterior (140-170 grade)
- In spatele simfizei pubiene
- Varful unghiului este reprezentat de istmul uterin
- UNGHI DE FLEXIUNE (UTER IN ANTEFLEXIUNE)
- Uter si vagin
- Unghi deschis anterior (90-110 grade)
- UNGHI DE VERSIUNE (UTER IN ANTEVERSIE)
- Uter si excavatia pelvina
- Corespunde excavatiei pelvine
- Ax cu concavitate anterioara
- Uterul si vaginul descriu o linie care corespunde excavatiei pelvine - pe traiectul

acestei linii descinde fatul in momentul nasterii
- Uterul se afla intr-o pozitie de ante-verso flexie - faciliteaza palparea suprasimfizara in

momentul unei sarcini
- Variatii fiziologice - in raport cu starea organismului si a organelor adiacente (vezica, rect, anse
intestinale)
- Variatii patologice - procese inflamatorii sau proliferative (tumorale)
- Variatii congenitale - lateroflexia, retroflexia sau pozitia intermediara
Mijloace de sustinere si suspensie:
- Mijloace de suspensie - ancoreaza uterul la peretii excavatiei pelvine
- Peritoneul
- Ocupa cea mai mare parte a uterului
- Reflexia de pe uter pe vezica urinara formeaza excavatia pelvina utero-vezicala
- Reflexia de pe uter pe ampula rectala formeaza excavatia pelvina recto-uterina

(Douglas)
- Ligamentele largi
- 2 cute peritoneale de forma patrulatera
- Se intind intre amrginile laterale ale uterului si peretii laterali ai pelvisului
- Cele 2 ligamente impreuna cu uterul impart cavitatea pelvina intr-un segment:
- Cavum pre-uterin
- Cavum retro-uterin
- Fiecare ligament prezinta 2 foite peritoneale (anterioara si posterioara) - continua

peritoneul de pe cele 2 fete ale uterului
- Fata aneterioara:
- In raport cu vezica urianara si anse intestinale
- Foita anterioara este ridicata de ligamentul rotund al uterului - “aripioara

anterioara a ligamentului larg”
- Fata posterioara:
- In raport cu rectul, ansele ileale, tuba uterina (infundibul)
- Pe aceasta fata se prinde mezovarul (de pe marginea ant a ovarului)
- Marginea mediala:
- Corespunde mezometrului (mezoul uterin)
- Marginea laterala:
- Se insera pe excavatia pelvina
- Pe aici patrunde ligamentul suspensor al ovarului (contine vasele ovariene) si

ligamentul rotund al uterului
- Marginea superioara:
- Mezosalpinge (“aripioara superioara”) - uneste cu tuba uterina
- Foita posterioara amezosalpingelui se continua cu mezovarul (“aripoiara

posterioara”) care contine vasele si nervii ovarieni
- Marginea inferioara:
- Baza ligamentului larg
- Foitele se departeaza - formeaza parametrul ocupat de tesut conjunctivo-adipos

care se continua cu paracervixul (colului uterin) si paracolpium (vaginului)
37 of 51
- Ligamentele rotunde
- Conduct musculo-conjunctiv
- Intins intre coarnele uterine, fetele anterioare ale oaselor pubiene (pana la nivelul
tesutului conjunctivo-adipos al labiilor mari)
- Determina aparitia “aripioarelor anterioare” la trecerea prin cele 2 foite ale

ligamentului larg
- 5 segmente:
- Uterin - in cornul uterin
- Ligamentar - in grosimea ligamentului larg
- Iliac - in dreptul orificiului profund al canalului inghinal (incruciseaa vasele iliace

externe)
- Inghinal - canalul inghinal
- Preinghinal - fata anterioara a osului pubian - insertie
- Mijloace de sustinere - aderente:
- La organe invecinate
- Istmul uterin si colul (portiunea supravaginala) adera la vezica urinara (sept utero-vezical -
situat sub fundul de sac utero-vezical)
- Aderenta la rect se face indirect prin lama sacro-recto-genito-pubiana
- La lame sacro-recto-genito-pubiene
- Reprezinta condensari de tesut conjunctiv (pelvi-subperitoneal), cu o dispunere sagitala

intre sacru si oasele pubiene
- Adera la:
- Rect
- Portiunea cervico-istmica uterina
- Domul vaginal
- Baza vezicii urinare
- Se individualizeaza ligamente:
- Ligamentele utero-sacrate
- Leaga portiunea cervico-istmica de rect si sacru
- In constitutia lui intra si fibre musculare netede care formeaza muschiul recto-
uterin care ridica 2 plici peritoneale (delimiteaza lateral excavatia recto-uterina)
- Ligamentele pubo-uterine
- Se intind de la nivelul portiunii cervico-istmice uterine si de la baza vezicii urinare

la oasele pubiene
- Ligamentele cardinale
- Ancoreaza colul uterin si fornixul vaginal la peretii laterali ai pelvisului
- Colul uterin reprezinta cea mai fixa portiune a uterului!
- La perineu
- Cel mai important mijloc de sustinere
- Fortele de presiune sunt exercitate indirect, prin intermediul vaginului
29) Ligamentele late ale uterului - topografie, continut
- Ligamentele largi
- 2 cute peritoneale de forma patrulatera
- Se intind intre amrginile laterale ale uterului si peretii laterali ai pelvisului
- Cele 2 ligamente impreuna cu uterul impart cavitatea pelvina intr-un segment:
- Cavum pre-uterin
- Cavum retro-uterin
- Fiecare ligament prezinta 2 foite peritoneale (anterioara si posterioara) - continua

peritoneul de pe cele 2 fete ale uterului
- Fata aneterioara:
- In raport cu vezica urianara si anse intestinale
- Foita anterioara este ridicata de ligamentul rotund al uterului - “aripioara

anterioara a ligamentului larg”
- Fata posterioara:
- In raport cu rectul, ansele ileale, tuba uterina (infundibul)
- Pe aceasta fata se prinde mezovarul (de pe marginea ant a ovarului)
- Marginea mediala:
- Corespunde mezometrului (mezoul uterin)
38 of 51
- Marginea laterala:
- Se insera pe excavatia pelvina
- Pe aici patrunde ligamentul suspensor al ovarului (contine vasele ovariene) si

ligamentul rotund al uterului
- Marginea superioara:
- Mezosalpinge (“aripioara superioara”) - uneste cu tuba uterina
- Foita posterioara amezosalpingelui se continua cu mezovarul (“aripoiara

posterioara”) care contine vasele si nervii ovarieni
- Marginea inferioara:
- Baza ligamentului larg
- Foitele se departeaza - formeaza parametrul ocupat de tesut conjunctivo-adipos

care se continua cu paracervixul (colului uterin) si paracolpium (vaginului)
- Portiunea superioara - subtire, flaccida
- Portiunea inferioara - groasa
- Intre foitele mezosalpingelui se gaseste o lama fina de tesut conjunctiv lax in care calatoresc
vasele tubei (arcada subtubara)
- Reflexia peritonului in continuarea ligamentelor largi - anterior si posterior - pe vezica si rect -

determina formarea fundurilor de sac peritoneale - utero-vezical si recto-uterin (Douglas)
- In grosimea celor 2 foite peritoneale trece si ureterul (vertical) care este incrucisat anterior de
artera uterina (transvers)
- Artera uterina descrie un arc, urmand sa ia directie ascendenta paralela cu marginea superioara
a corpului uterin - da ramuri - si se termina prin cele 2 artere termianle (tubara si ovariana)
- Artera ovariana se imparte si ea in cele 2 ramuri terminale omonime si impreuna formeaza

arcade vasculare
- La locul de intersectie al arterei uterine cuureterul poate exista inconstant un gg limfatic (care
reprezinta prima stati de drenaj limfatica - in cancerul de col uterin)
- Ureter pelvin <—> col uterin = 1,5 cm
30) Vaginul - situatie, raporturi, vascularizatie, inervatie. Tuseul vaginal. Uretra feminina.
Sondajul uretral
- Vaginul este un organ musculo-conjunctiv cu rol copulator
- Receptor hormonal sensibil, in special la h. estrogni care asigura troficitatea
- Cale de explorare ginecologica si abord chirurgical al organelor genitale interne
- Forma:
- Forma de conduct - cilindrica
- “Vagina” - teaca
- Turtit antero-posterior
- Extremitatea superioara este mai dilatata si se insera la nivelul colului uterin (dom /
fornix vaginal) - insertie oblica; partea posterioara a acestuia fiind mai inalta decat cea
aneterioara
- Extremitatea inferioara este turtita transversal - se deschide in vestibulul vaginal sub

forma unei fante
- Dimensiuni variabile in functie de varsta, particularitati individuale, raporturi sexuale,

paritate
- 8-9 cm (peretele posterior este mai lung cu 1-2 cm fata de peretele anterior)
- Calibrul este mai mare superior si mai ingust inferior
- Cavitatea vaginului este una virtuala - devine reala in rupturile de perineu
- Configuratia interna:
- Mucoasa este neregulata
- Prezinta o proeminenta longitudinala anterioara si posterioara (COLUMNA VAGINALA) de

la care pleaca mai multe plici transversale care se juxtaun in apropierea peretilor (PLICI
VAGINALE)
- Columna vaginala anterioara:
- Mai dezvoltata decat cea posterioara
- Incepe inferior la nivelul tuberculului uretral care corespunde meatului urinar extern
feminin (rol orientarea in vederea cateterismuluiuretral)
- Superior se bifurca delimitand un spatiu triunghiular - trigonul Pawlick (care

corespunde trigonului vezical - loc de avord vezical transvaginal)
39 of 51
- Columna vaginala posterioara:
- Coboara mai jos decat cea anterioara
- Plicile vaginale:
- Sunt mai evidente inainte de pubertate si a nulipare si se estompeaza la varstnice si

multipare
- Asezare:
- Vaginul este asezat in saptiul pelvisubperitoneal, avand anterior vezica si uretra, posterior
rectul si superior uterul
- Descrie cu orizontala un unghi de 60 de grade deschis posterior (care se reduce la 30

grade in decubit dorsal)
- Intre vagin si colul uterin se descrie un unghi de 90-110 grade deschis anterior (versiune)
iar intre colul uterin si uter se descrie un unghi de 140-170 grade deschis anterior - cu
varful la nivelul istmului uterin (flexiune)
- Raporturi:
- In functie de raportul cu diafragma urogenitala pe care o strabate:
- Portiunea pelvina (spatiul pelvi-subperitoneal) - 3/4 superior
- Portiunea perineala - 1/4 inferior
- Portiunea pelvina:
- Prezinta 4 pereti si 2 extremitati (superioara si inferioara)
- Anterior (vezico-uretral):
- Vezical
- Corespunde trigonului vaginal Pawlick -> trigon vezical
- Raport cu fundul vezicii urinare
- Separat prin septul vezico-vaginal - condensare de tesut conjunctiv adipos cu

grosime de 6-8mm - plan de clivaj intre cele 2 structuri
- Septul este strabatut de ureter care traverseaza fundul de sac vagino-vezical

(risc de fistule vezico-vaginale sau uretero-vaginale)
- Cistocel - prolapsul vezicii urinare in vagin
- Uretral
- Uretra feminina care este despartita de vagin prin septul uretro-vaginal (1cm)
- Pot aparea fistule uretro-vaginale
- Posterior:
- Peritoneal
- 1-2cm
- Corespunde fornixului vaginal - unde acesta este acoperit de peritoneu
- Delimiteaza fundul de sac Douglas prin intermediul careia are raport cu ampula
rectala
- Rectal
- Despartit de rect prin septul recto-vaginal
- Colpocel - prolapsul vaginal in ampula rectala
- Lateral:
- Muschiul ridicator anal - spatiul dintre acesta si vagin fiind ocupat de tesut conjunctiv
adipos traversat de:
- Lamele sacro-recto-genito-pubiene
- Parangiile hipogastrice
- Plexurile hipogastrice inferioare
- *Partea pelvina a vaginului este invelita de paracolpium - teaca de tesut conjunctiv -

condensarea tesutului pelvisubperitoneal - continua parametrul
- *Are o structura elastica care permite modificarile de volum ale vaginului in timpul
travaliului, examenului clinic, etc
- Portiunea perineala:
- *Adera postero-lateral la fibrele muschilor transvers profund
- Anterior:
- Uretra - raport strans
- Meatul urinar extern - tuberculul uretral (extremitatea inferioara a columnei vaginale

anterioare)
- Posterior:
- Canalul anal prin triunghiul rectovaginal (centrul tendinos al perineului - cu baza in jos
si varful in sus)
- La varful triunghiului vaginul si rectul se unesc prin muschiul rectovaginal
40 of 51
- Lateral:
- Fosele ischiorectale
- Ramuri ischiopubiene
- Extremitatea superioara:
- *Insertia la nivelul colului uterin, la suprafata, dupa o linie oblica mai inaltata posterior
decat anterior
- Delimiteaza 4 funduri de sac - recesuri
- Anterior: raport cu ureterul care trece la nivelul lui pentru a se varsa in vezica urinara
- Posterior: Douglas - clinic - tuseu rectal / vaginal pentru palparea lui sau drenare prin
punctii ale excavatiei recto-uterine
- Lateral: corespunde parametrelor care au raport cu vasele uterine (la 1-2 cm de fornixul
vaginal), vasele vaginale, plexurile hipogastrice inferioare (pot fi anesteziate prin
fundurile de sac lateral)
- Extremitatea inferioara:
- Corespunde orificiului vaginal care se deschide la nivelul vestibulului vaginal avand

anterior uretra (si posterior deschiderea canalului anal)
- Mijloace de suspensie si sustinere:
- Insertia superioara la nivelul colului uterin
- Aderenta la vezica urinara si uretra (anterior)
- Aderenta la rect (posterior)
- Aderenta la lamele sacro-recto-genito-pubiene (lateral)
- Aderenta la diafragma urogenitala (muschiul transvers al perineului)
- Centrul tendinos al perineului - cel mai important punct de sustinere
- Vascularizatie:
- Ramuri vaginale superioare (din artera uterina - artera iliaca interna)
- Se anastomozeaza anterior si posterior de fornixul vaginal - arterele Azygos ale

vaginului
- Ramuri vaginale mijlocii (din vezicala inferioara - artera iliaca interna)
- Ramuri vaginale inferioare (din rectala mijlocie - artera iliaca interna)
- Partea inferioara a vaginului primeste ramuri din artera rusinoasa interna; destinate
diafragmei urogeinitale si a bulbilor vestibulari
- Venos:
- Retea mucoasa
- Retea musculara
- Lateral de fagin formeaza plexul venos vaginal care comunica larg cu plexurile venoase
adiacente (uterin, vezical, rectal)
- Dreneaza in vena iliaca interna
- Limfatic:
- Mucoasa - fina si bogata
- Musculara - limfatice mai mari
- Comunica cu retelele limfatice adiacente
- Gg vaginal superior - gg uterini - gg iliaci externi (grupuri mijlocii si superioare)
- Gg vaginali mijlocii si inferiori - gg iliaci interni
- In partea inferioara a vaginului limfa poate drena in retelele vulvei
- ! Gg situat la ntersectia art renale cu ureterul (prima statie in cazul in care este prezent -
cancer de col uterin)
Tuseul vaginal
- Pozitia mainii:
- Indexul si mediusul examineaza
- Policele in abductie
- Auricularul si inelarul in flexie
- Unimanual sau bimanual - se asociaza cu palparea abdominala
- Pozitia pacientei pe masa ginecologica in decubit dorsal
- Se incepe prin examinarea la suprafata a vulvei
- Pacienta este rugata sa exercite presiune abdominala pt a observa protuzia anumitor organe in
cazul in care exista (cistocel, cistouretrocel, rectocel, cistorectocel) - protuzia in vagin (a vezicii,
uretrei, rectului)
- Se evalueaza:
- Pozitia
41 of 51
- Dimensiunile
- Prezenta sau absenta maselor tumorale - descrierea acestora in cazul in care exista
- Se palpeaza:
- Cervixul
- Forma, consistenta, neregularitati
- In mod normal are o oarecare mobilitate
- Durerea la mobilizarea cervixului - poate sugera o inflamatie locala pelvina
- Uterul
- In mod normal mobilitatea ii permite sa alunece dintre degete
- Anexele
- Sunt impinse cu mana de pe abdomen spre degetele care examineaza
Uretra feminina
- Scurta - calea finala de eliminare la exterior a urinei
- Strabate diafragma urogenitala - are o portiune pelvina si una perineala
- Incepe la nivelul ostiului uretral al vezicii
- Se termina anterior de vagin la nivelul meatului urinar extern la nivelul vestibulului vaginal -
delimitat posterior de tuberculul uretral (reper in caterizarea uretrei)
- Traiect oblic, de sus in jos si dinspre posterior spre anterior
- Are lumen uniform, usor distensibila si perete elastic (se preteaza bine cateterismului)
- Prezinta asemenea uretrei masculine plici longitudinale
- ! Pe peretele posterior se afla creasta uretrala
31) Artera uterina - origine, traseu, ramuri, raporturi
- Artera uterina
- Are originea in artera iliaca interna (de multe ori dintr-un trunchi comun cu artera
ombilicala)
- Este groasa si prezinta flexuozitati (mai ales in portiunea ei juxtauterina)
- Trece pe la nivelul fosei ovariene:
- Krause - inferior
- Claudius - anterior
- Are 3 portiuni:
- Descendenta (parietal)
- Pe fata mediala a muschiului obturator intern
- Medial de artera se gaseste ureteul
- Anterior de artera se gasesc artera ombilicala si obturatorie
- Posterior se gasesc venele uterine si vasele vaginale
- Transversala (in grosimea ligamentului larg)
- Ascendente (traiect sinuos - in grosimea ligamentului larg)
- Coboara prin grosimea ligamentului lat (trece anterior de ureter in momentul

incrucisarii) pe care il strabate transversal
- In apropierea corpului uterin (2 cm) descrie un arc si urca paralel cu marginea uterina
(insotita fiind de venele uterine)
- Terminal se bifurca intr-o ramura ovariana si una tubara care formeaza prin
anastomoza cu ramurile omonime arcada subtubara si arcada paraovariana
- Pe traiectul sau da ramuri colaterale:
- Peritoneale
- Ureterale
- Vezicale
- Artera vaginala (col, domul vaginal, vezica urinara)
- Ramuri destinate corpului si colului uterin:
- Aspect sinuos (adaptare in momentul destinderii uterului)
- Se impart intr-un ram anterior si un ram posterior (artere coronare / inelare ale
uterului) - traiect sinuos
- Diametrul lor scade pe masura ce se apropie de linia mediana a uterului
- Linia mediana a uterului este o zoana slab vascularizata care ofera conditii
favorabile pentru deschiderea chirurgicala a uterului (zona PAUCI VASCULARA)
- Ramurile lor terminale patrund sub forma de tirbuson (artere helicine) si se

anastomozeaza intre ele in grosimea stratului plexiform
42 of 51
- De aici pleaca o vase care se distribuie tuturor straturilor uterine
- Inainte sa dea ramurile terminale, mai da ramuri pentru fundul uterin
- Artere arcuate / inelare -> artere radiale -> strat plexiform (in grosimea miometrului) ->
artere bazale (strat bazal) -> artere spiralate (strat functional - cu fiecare ciclu
menstrual se necrozeaza iar stratul uterin functional se va descuama)
32) Vulva - situatie, descriere, structura componentelor
- Vulva reprezinta totalitatea organelor genitale externe la femeie
- Muntele pubisului (Venus)
- Formatiunile labiale
- Vestibulul vaginal
- Organele erectile (clitoris, bulbii vestibulari)
- Muntele pubisului
- Proeminenta rotunjita anterior de simfiza pubiana si oasele pubice
- Superior se continua cu hipogastrul - separat de un sant la nivelul caruia se fac laparotomii

trasnversale (plica Venerei)
- Posterior se continua cu labiile mici
- De la pubertate acoperita de peri
- Ca structura prezinta la suprafata piele si tesut adipos
- Labiile mari
- Pereche de plici tegumentare
- Formate din plicile labioscrotale
- 7-10 cm
- Se intind de la muntele lui Venus pana la centrul tendinos al perineului
- Intre ele se delimiteaza fanta vulvara
- Unite la extremitati:
- Anterior - comisura anterioara mai bine dezvoltata
- Posterior - comisura posterioara mai subtire; situata la 2-3 cm de orificiul anal

(anterior de comisura posterioara se alfa fraul labiilor mari)
- Configuratie:
- Fata laterala - in raport cu coapsa (acoperita de par, pigmentata)
- Fata mediala - raport cu labia mica homolaterala si cea mare contralaterala (spre
marginea libera este acoperita de par si pigmentata; spre marginea aderenta are
consistenta mucoasa)
- Margine libera - spre fanta vulvara
- Margine aderenta - adera la ramura ischiopubiana
- Extremitate anterioara
- Extremitate posterioara
- Structura:
- Tegument
- Dartos (fascie superficiala)
- Tesut subcutanat - adipos
- Sac elastic - da forma si consistenta
- Labiile mici (nimfele)
- 3 cm
- Acoperite de labiile mari, separate prin santul nimfo-labial

- Delimiteaza lateral vestibulul vaginal
- Posterior pot forma franul labiilor mici (furculita) sau se pot termina individual
- Anterior se bifurca intr-o ramura anterioara (preputul clitorisului) si posterioara (fraul

clitorisului)
- Vestibulul vaginal
- Lateral - labiile mici
- Anterior - clitoris
- Posterior - fraul labiilor mari
- Spatiu virtual care devine real in momentul indepartarii labiilor mici
- La nivelul lui se deschid:
- Anterior - uretra - prin meatul urinar extern
- Mai posterior cu 2-3 cm se afla tuberculul uretral (reper in cateterizare)
- Lateral de tubercul se deschid glandele parauretrale
43 of 51
- Posterior - vaginul - fanta sagitala
- Deschiderea la exterior a organelor genitale interne
- La virgine este acoperit de himen
- La femeile care au avut raporturi sexuale este acoperit de resturi himenale

(caruncule himenale)
- Himenul - este o membrana situata la nivelul orificiului vaginal extern care

separa canalul vaginal de vestibulul vaginal
- Forme: inelar, semilunar, cribiform, zimtat, biperforat
- Himen imperforat - nu permite scurgerea sangelui menstrual (se acumuleaza in

vagin)
- Himenul prezinta:
- Fata vaginala
- Fata vulvara
- Margine libera
- Margine aderenta - separata de labiile mici prin santul nimfo-himenal

- Glande vestibulare mari
- Situate in loja bulbo-clitoridiana
- Medial - mucoasa vestibulara
- Lateral - bulbul vestibular
- Canalul lor de excretie situat la nivelul santului nimfo-himenal
- Se deschid in treimea posterioara a vestibulului
- Secreta un lichid cu rol lubrefiant in timpul actului sexual
- Glandele vestibulare mici
- Secretia lor impreuna cu glandele sebacee si cu celule descuamate ale epiteliului

vestibular formeaza smegma
- Clitorisul
- Organ median nepereche situat posterior de comisura labiala anterioara
- Anterior - preputul (delimiteaza cavitatea preputiala) - o lama tegumentara care continua

labiile mici si se reflecta la nivelul glandului clitorisului printr-o lama mucoasa
- Posterior - frenul preputului (derivat din ramura post a bifurcatiei labiilor mici)
- 7 cm
- Alcatuit din:
- 2 radacini
- Se insera pe ramurile ischiopubiene
- Au traiect ascendent si se unesc pe linia mediana inferior de simfiza pubiana

formand corpul clitorisului care contine un sept intre cele 2 corpuri de origine
(invelit de fascia clitorisului)
- Sunt acoperiti de muschii ischiocavernosi
- Corp
- Dupa un scurt traiec ascendent formeaza genunchiul clitorisului (sustinut prin

ligamentul suspensor al clitorisului) si se continua inferior terminadu-se prin
glandul clitorisului
- Gland
- Nu contine tesut erectil
- Tesut acoperit de mucaosa si foarte bine inervat senzitiv
- Bulbii vestibulari
- Situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal - in fosa bulboclitoridiana
- 3 cm lungime si 1 cm grosime
- Uniti anterior
- Intre bulbii vestibulari si peretii vestibulari se afla glandele vestibulare mari
- Structura erectila mai putin dezvoltata, areole largi, pereti subtiri, musculatura redusa
- Acoperiti de muschiul bulbospongios
- Vascularizatie:
- Art femurala - art rusinoasa externa
- Muntele pubisului
- Ramuri labiale anterioare - partea anterioara a labiilor mari si mici
- Art iliaca interna - art rusinoasa interna
- Art labiale posterioare - partea posterioara a labiilor mari si mici
- Art bulbilor vestibulari - bulbii vestibulari
44 of 51
- Art profunda a clitorisului - clitoris
- Art dorsala a clitorisului - clitoris
- Vene:
- Vene labiale anterioare -> vena femurala
- Vene labiale posterioare -> vena rusinoasa interna
- Venele bulbilor spongiosi -> vena rusinoasa interna
- Vene profunde ale clitorisului -> vena rusinoasa interna (plex vezico-vaginal)
- Vene dorsale ale clitorisului -> vena femurala (retea venoasa superficiala)
33) Canalul inghinal - delimitare, pereti
- Este un traiect musculo conjunctiv care realizeaza trecerea dintre cavitatea peritoneala si scrot
la barbat si intre cavitatea peritoneala si pubis la femeie
- Este o zona slaba a peretelui abdominal
- Formata la barbat prin procesul de descensius al gonadei
- La femeie contine ligamentul rotund al uterului
- Pereti:
- Perete anterior
- Aponevroza oblicului extern si de insertiile sale inferioare (lateral -> medial):
- Buza externa a crestei iliace
- Spina iliaca antero-superioara
- Ligamentul inghinal (portiunea laterala)
- Fascia lata si fascia iliaca impreuna cu fibre din ligamentul inghinal formeaza
arcul iliopectineu care se insera pe eminenta iliopectinee
- Ligamentul inghinal (portiunea mediala)
- Ligamentul pectineal
- Tuberculul pubic si creasta pubisului - formeaza ligamentul reflex Coolles

(stalpul posterior)
- Tuberculul pubic de acceasi parte si formeaza stalpul lateral
- Pubis si formeaza stalpul medial

- Perete superior
- Marginea inferioara a muschiului transvers abdominal si muschiul oblic intern
- * Fibrele mediale din acesti muschi formeaza tendonul conjugat (este mai lung si
participa la formarea peretelui superior)
- Perete inferior
- Ligamentul inghinal
- Ligamentul lacunar Gimbernat
- Perete posterior
- Cel mai slab perete al canalului inghinal
- Format de fascia transversalis intarita de o serie de ligamente si tendoane
45 of 51
34) Canalul inghinal - orificii, continut, fosete inghinale
- Orificiul inghinal superficial
- Supero-lateral de tuberculul pubic
- Forma ovala
- 2,5/1,5 la barbat si 2/1 la femeie
- Supero-medial - stalpul medial
- Infero-lateral - stalpul lateral
- Medial - tuberculul pubic
- Postero-medial - intarit de stalpul posterior
- Orificiul inghinal profund
- 1/2 distantei dintre spina iliaca antero-sup si simfiza pubiana
- Forma circulara
- Locul pe unde fascia transversalis se continua cu fascia spermatica interna
- Superior - marginea inferioara a muschiului transversal abdominal
- Infero-medial - marginea laterala a ligamentului interfoveolar
Continut:
- Barbat:
- Canalul deferent
- Artera deferentiala, artera testiculara, artera cremasterica
- Plex venos pampiniform, venele testiculare si epididimara
- Venele deferentiale si cremasterice (situate posterior de ductul deferent)
- Ramura genitala a nervului genitofemural
- Fibre nervoase simpatice si visceroaferente
- Vase limfatice
- Ligamentul peritoneo-vaginal situat posterior de artera testiculara si anterior de ductul

deferent
- La femeie:
- Ligamentul rotund al uterului
- Ramura genitala a genitofemuralului
- Vase limfatice
- Ramuri din artera epigastrica inferioara
46 of 51
Fosetele inghinale:
- Peritoneul parietal anterior este ridicat de 3 formatiuni:
- Uraca (canalul alantoidian obliterat) - intre ombilic si varful vezicii urinare
- Ligamentele ombilicale mediale - intre marginea laterala a vezicii urinare si ombilic (artere
ombilicale obliterate dupa nastere)
- Vasele epigastrice inferioare
- Acestea delimiteaza 5 plici ombilicale
- Plica ombilicala mediana
- Plici ombilicale mediale
- Plici ombilicale laterale
- Fosetele inghinale
35) Pelvisul osos - pelvimetrie interna si externa
- Bazinul:
- 2 oase coxale
- Sacru
- Coccis
- Forma de trunchi de con
- Baza mare - superior
- Baza mica - inferior
Bazinul mare - stramtoarea superioara
Bazinul mic (obstetrical) - stramtoarea inferioara
Pelvimetrie interna - tuseu vaginal
Pelvimetrie externa - pelvimetru
Pelvimetria determina - bazin eutocic / distocic - nastere prin cezariana
La femeia gravida - NUTATIE - imbibare cu apa + presiune (progesteron)
Stramtoarea superioara - plan 60 grade cu orizontala
Stramtoarea inferioara - plan 10 grade cu orizontala
Axul pelvisului - linie curba - uneste cele 2 stramtori pe fata anterioara a sacrului.
Circumferinta superioara:
- Promontoriu + baza sacrului
- Creasta iliaca
- Marginea anterioara a coxalului
- Marginea superioara a simfizei pubiene
Pelvimetrie interna:
- Stramtoarea superioara:
- Antero-posterior:
- Promonto-suprapubian (conjugata anatomica) 11,5 cm
- Promonto-retropubian (conjugata vera) 10,5 cm (sub 9 cm bazin distocic)
- Promonto-subpubian (conjugata diagonalis) 12 cm
- Transvers
- Mediu - 13 cm
- Maxim - 13,5 cm
- Oblic
- 12,5 cm
- Stramtoarea mijlocie:
- Antero-post (S2-S4 - marginea subpubiana) 12 cm
- Transvers - spinele ischiadice 11 cm
- Stramtoarea inferioara:
- Forma romboida
- Ant - simfiza
47 of 51
- Post - vf coccisului
- Lat - lig sacrospinos, sacrotuberos, tuberozitatile ischiadice
- Antero-post 9 cm (NUTATIE 11,5 cm)
- Transvers 12 cm (tuberozitatile ischiadice)
- Oblic 11 cm
Pelvimeria externa:
- Diametrul antero-posterior (procesul spinos L5 - ext simfiza pubiana) 20 cm
- Diametrul bispinos 24 cm
- Diametrul bicrest 28 cm (transversal maxim)
- Diametrul bitrohaneterian 32 cm
- Rombul lui Michaelis (suprafata posterioara a bazinului)
- Superior - procesul spinos L5
- Inferior - vf coccisului
- Lateral - spinele iliace postero-superioare
* Vertical - 11 cm (4 cm superior si 7 cm inferior)
* Orizontal - 10 cm
36) Perineul posterior - definitie, descriere
- Perineul se mai numeste si regiune anala
- Stratigrafie:
- Tegument
- Gros la margini
- Se continua cu tegumentul zonelor vecine
- Mai subtire in jurul orificiului anal
- Paniculul adipos este slab dezvoltat iar in derm se prin fibre musculare ale sfincterului
extern si ale muschiului ridicator anal
- Paniculul adipos este bine dezvoltat in afara inelului anal si se continua cu grasimea
fosei ischiorectale
- Formeaza pliuri radiare in jurul orificiului anal si se continua la interior cu mucoasa

rectului
- Este acoperit de par si prezinta numeroase glande sebacee si sudoripare
- Fascia superficiala
- Sub forma de trabecule conjunctive care delimiteaza areole pline cu tesut adipos
- Prin paniculul adipos si fascia superficiala trec ramuri anale si perineale superficiale
ale nervului rusinos, ramuri perineale ale nervilor femurocutanat posterior si nervii
anorectali
- Diafragma pelvina cuprinsa intre cele 2 fascii ale sale (superioara si inferioara)
- Fosa ischiorectala are forma unei prisme triunghiulare delimitate astfel:
- Supero-medial
- Fascia inferioara a diafragmei acoperita de fascia ei inferioara
- Lateral
- Fata mediala a muschiului obturator intern acoperit de fascia lui (inferior de arcul
tendinos al ridicatorului anal)
- Inferior
- Fascia superficiala, paniculul adipos, tegumentul
- Fosa ischiorectala este ocupata de tesut adipos (corpul adipos al fosei ischiorectale) care
este traversat de:
- NAV rusinos intern
- Pe peretele lateral al fosei ischiorectale
- Imediat inferior de arcul tendinos al muschiului ridicator anal
- Invelit de o dedublare a fasciei muschiului obturator -> canal rusinos
- Nervii si vasele rectale
- Fosa ischiorectala prezinta 2 prelungiri:
- Una anterioara - spre loja profunda a perineului anterior (inferior de muschiul ridicator
anal si superior de diafragma urogenitala)
48 of 51
- Una posterioara - prin care tesutul adipos al fosei ischiorectale se continua cu tesutul
adipos dintre muschiul fesier mare si muschii pelvitrohanterieni
- La femeie, regiunea anala nu se deosebeste de cea masculina decat prin faptul ca:
- Tegumentele nu sunt acoperite cu par
- Tesutul adipos este mai abundent atat la nivelul paniculului adipos cat si in corpul adipos
al fosei ischiorectale
37) Muschiul ridicator anal
- Muschiul ridicator anal este componenta principala a diafragmei pelvine
- Complex de 4 muschi
- Muschiul iliococcigian
- Ridica diafragma pelvina
- Origine: arcul tendinos al muschiului ridicator anala pana la fata mediala a spinei
ischiadice
- Insertie: directie spre inferior, medial si posterior; inserandu-se pe ligamentul

anococcigian si pe marginile laterale ale coccisului
- Muschiul pubococcian
- Ridica perineul posterior si comprima astfel canalul anal (rol de sfincter auxiliar)
- Origine: fata mediala a ramurii inferioare a pubisului, superior si lateral de marginea

inferioara a simfizei si pe segmentul anterior al arcului tendinos al ridicatorului anal
- Insertie: fibre cu directie oblica, inferior, medial si posterior; se insera pe partile

laterale ale ultimelor 2 vertebre coccigiene, pe lig ano-coccigian si sacro-coccigian
anterior
- Muschiul puborectal
- In contractie bilaterala ridica canalul anal si anusul
- Origine: fata interna a unghiului pubisului, supero-medial de marginea mediala a

muschiului pubococcigian
- Insertie: pe peretele lateral si anterior al rectului
- Muschiul ridicator al prostatei / muschiul pubovaginal
- Trage anterior si superior prostata / prin costrictie bilaterala este constrictor al vaginei
- Origine: fata endopelvina a ramurii inferioare a pubisului, inferior si medial de

marginea mediala a muschiului pubococcigian
- Insertie: la barbat pe fascia laterala a prostatei (si pe centrul tendinos al perineului) iar
la femeie pe marginea laterala a vaginei (superior, pe septul rectovezical si pe centru
tendinos al perineului)
38) Perineul anterior la barbat - definitie, descriere
- Perineul anterior se mai numeste
- Se continua superior cu regiunea pubica
- Se continua posterior cu regiunea anala
- Se continua lateral cu trigonul femural (desprtit de plicile genitofemurale)
- Stratigrafie:
- Tegumentul:
- Subtire in partea anterioara de unde se continua cu tegumentul regiunii pubiene, a

penisului, a scrotului
- Lateral se continua cu tegumentul care acopera trigonul femural
- In partea posterioara este mai gros si aderent la fascia superficiala a penisului
- Paniculul adipos:
- Este mai subtire anterior si se termina inferior in potcoava (in concavitatea careia intra
radacina penisului si a scrotului)
- Fascia superficiala a perineului este dubla:
- Lama superficiala bogata in tesut adipos
- Lama profunda se continua cu fascia profunda a penisului si formeaza invelisul

fasciala al muschilor superficiali ai perineului. Lama profunda se insera pe marginea
inferioara a simfizei pubiene, pe marginile inferioare ale remurilor inferioare ale oaselor
pubiene si pe ramurile ischionale ale tuberozitatii ischiadice
- Paniculul adipos si fascia superficiala sunt strabatute de ramuri arteriale superficiale

(provenita din artera perineala si scrotala), de ramuri venoase superficiale (venele
49 of 51
rusinoase interne -> venele iliace interne) si de ramuri ale nervilor superficiali (provenite din
nervii perineali, scrotali si femurocutanat posterior)
- Planul musculofascial superficial - este cuprins intre lama profunda a fasciei superficiale si
fascia inferioara a diafragmei urogenitale. Acest spatiu este inchis posterior de radacina
penisului prin unirea celor 2 fascii precum si la nivelul centrului tendinos (contine: radacina
penisului, muschii superficiali, formatiuni vasculonervoase care il strabat)
- Planul musculafascial mijlociu este alcătuit de mușchii transverși profunzi ai perineului (în partea
posterioară a regiunii) și de mușchiul sfincter uretral (anterior de mușchii transverși profunzi).
Fața superficială a acestor mușchi este tapetată de fascia inferioară a diafragmei urogenitale.
Marginea anterioară a fasciei inferioare a diafragmei urogenitale formează ligamentul

transvers al perineului care se inseră pe fața medială a ramurilor inferioare ale oaselor pubiene,
posterior de ligamentul arcuat al pubelui, cu care delimitează un orificiu traversat de vena
transversă profundă a penisului. Ligamentul transvers al perineului prezintă orificii prin care trec
arterele și nervii dorsali ai penisului.
Fascia inferioară a diafragmei urogenitale prezintă la 2-3 cm inferior de simfiza pubiană, pe

linia mediană, un orificiu prin care trece uretra membranoasă. De-o parte și de alta a acestui
orificiu se găsesc orificiile pentru canalele excretoare ale glandelor bulbouretrale. Ea este
străbătută de vasele și nervii care ajung la bulbul penian (ramuri din vasele rușinoase interne și din
nervul rușinos).
Fascia superficală a diafragmei urogenitale tapetează fața superioară a mușchilor din

planul profund și se continuă cu fascia prostatică, lateral de orificul pe unde este străbătută de
uretră. Anterior, ea ajunge la ligamentul transvers al perineului iar posterior se unește, înapoia
mușchiului transvers al perineului, cu fascia inferioară a diafragmei urogenitale.
- Spațiul profund al perineului este spațiul cuprins între cele 2 fascii, superioară și inferioară ale
diafragmei urogenitale. Conține uretra membranoasă, glandele bulbouretrale, nervii și arterele
ce ajung la bulbul penian, precum și mușchii transvers profund și sfincter extern al uretrei.  
- Planul musculofascial profund este reprezentat de partea anterioară a diafragmei pelvine, adică
de originile pe pubis ale mușchiului ridicător anal, învelită în fasciile diafragmei pelvine. Între
fața inferioară a diafragmei pelvine și fascia superioară a diafragmei urogenitale, ajunge
prelungirea anterioară a fosei ischiorectale.
39) Perineul anterior la femeie - definitie, descriere
- Perineul anterior se mai numește și regiune urogenitală. Limitele regiunii ca și regiunile vecine
corespund cu cele ale regiunii urogenitale masculine: se continuă superior cu regiunea pubică,
posterior cu regiunea anală, iar lateral cu trigonul femural respectiv (drept sau stâng) de care
este despărțită prin plicile genitofemurale.
 
Deosebirea dintre perineul anterior feminin și cel masculin constă în faptul că diafragma
urogenitală feminină este traversată de uretră și posterior de ea de vagin, iar bulbii vestibulari
înconjoară de o parte și de alta orificiul vaginal. În partea anterioară se suprapune vulva.  
- Stratigrafie:  
- Paniculul adipos - la femeie este mai abundent și împreună cu ramurile superioare ale
pubisului, care sunt mai proeminente, determină formarea muntelui lui Venus  
In partea inferioară a regiunii pubiene se termină brusc la rădăcina clitorisului și se continuă
în părțile laterale ale labiilor mari cu paniculul adipos perineal  
- Fascia superficială - o continuă pe cea a abdomenului. Vestibulul vaginal o împarte în 2

jumătăți care învelesc de fiecare parte mușchii trigonului ischiobulbar  
- Planul muscular superficial - este alcătuit din mușchii bulbospongioși, ischiocavernoși și

transverși superficiali ai perineului  
50 of 51
- Spațiul superficial al perineului - conține rădăcinile clitorisului, bulbii vestibulari, triunghiurile
ischiobulbare și musculatura planului superficial  
- Planul musculofascial mijlociu - este alcătuit din mușchii transverși profunzi ai perineului și
mușchiului sfincter extern al uretrei, acoperit superior de fascia superioară a diafragmei
urogenitale, iar inferior, de fascia inferioară a diafragmei urogenitale  
- Spațiul perineal profund - este străbutut de vagin și uretră, conține glandele vestibulare mari, cu
canalele lor de excreție și este traversat de vasele și nervii lor, care ajung pe fața lor profundă  
- Planul musculofascial profund - este format de părțile anterioare ale mușchilor ridicători anali  
Inferior de mușchiul ridicător anal și superior de diafragma urogenitală, pătrunde prelungirea
anterioară a fosei ischiorectale.
40) Fosa ischiorectala - situatie, descriere, raporturi, prelungiri. Implicatii clinice
- Fosa ischiorectala are forma unei prisme triunghiulare delimitate astfel:
- Supero-medial
- Fascia inferioara a diafragmei acoperita de fascia ei inferioara
- Lateral
- Fata mediala a muschiului obturator intern acoperit de fascia lui (inferior de arcul
tendinos al ridicatorului anal)
- Inferior
- Fascia superficiala, paniculul adipos, tegumentul
- Fosa ischiorectala este ocupata de tesut adipos (corpul adipos al fosei ischiorectale) care
este traversat de:
- NAV rusinos intern
- Pe peretele lateral al fosei ischiorectale
- Imediat inferior de arcul tendinos al muschiului ridicator anal
- Invelit de o dedublare a fasciei muschiului obturator -> canal rusinos
- Nervii si vasele rectale
- Fosa ischiorectala prezinta 2 prelungiri:
- Una anterioara - spre loja profunda a perineului anterior (inferior de muschiul ridicator
anal si superior de diafragma urogenitala)
- Una posterioara - prin care tesutul adipos al fosei ischiorectale se continua cu tesutul
adipos dintre muschiul fesier mare si muschii pelvitrohanterieni
51 of 51

Subiectul III - Examen Anatomie - An 2, Semestrul 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiectul III - Examen Anatomie - An 2, Semestrul 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stoica ALFRED

Subiecte anatomie - SUBIECTUL 3

- Rinichii sunt organe care produc urina

- Sunt plasati intr-o loja fibroasa proprie - loja renala

- Putem descrie o componenta secretorie (nefronii - cu rol in filtrare) si o componenta colectoare

- Axul rinichiului este oblic, inferior si lateral

- Polii superiori fiind mai apropiati: 5-6 cm

- Polii inferiori fiind mai departati: 10-12 cm

- Drept: 3 cm superior de creasta iliaca (RAPORT CU COASTA 12)

- Stang: 4-5 cm superior de creasta iliaca (RAPORT CU COASTA 11 si 12)

- Anterioara (antero-lateral) - convexa

- Posterioara (postero-lateral) - plana, in contact cu peretele lombar

- Laterala - convexa - prezinta o arie slab vascularizata - Boyce - absenta ramurilor

- Zona superficiala - uniforma

- Zona profunda (juxtamedulara) - neomogena - alterneaza zone striate cu netede

- Medulara (impartita in functie de extremitatea ansei Henle a nefronilor corticali)

- Medulara - partial sau total ansa Henle, tubii colectori

- Lobul renal = o piramida Malpighi si parenchimul adiacent

- Capsula adera la parenchimul subiacent prin numeroase tracturi conjunctive subtiri

- Grasimea din sinus se continua cu capsula adipoasa a rinichiului

- Sinusul are forma de paralelipiped turtit antero-posterior si prezinta 2 proeminente:

- Proeminente interpapilare (columne Berti) = apartin coloanelor renale ale corticalei

- Este situata profund si este discontiuna

- Alcatuita din piramidele renale inconjurate de proeminente din corticala

- Papila renala este varful piramidei renale si proemina in sinusul renal

- Piramidele (in numar de 7-14) au culoare rosie-bruna si consistenta relativ ferma

- Striatii longitudinale galbui - tubii colectori

- Striatii longitudinale rosii - vase sangvine (vase drepte)

- La nivelul coloanelor Bertin intra si iesa vase interlobare

2) Rinichiul drept - situatie, raporturi, proiectie

- Raporturile rinichiului se intermediaza de grasimea perirenala si fascia renala (anterior si

- ! Organ primitiv retroperitoneal - situat in loja renala

- Superior - fascia posterioara renala fuzioneaza cu fascia diafragmatica inferioara

- Inferior - se interpune grasimea pararenala Gerota si fascia posterioara renala

- Coastele XI si XII in stanga si XII in dreapta

- Spatiile interocstale cu continutul acestora (NAV intercostal)

- Originea lombara a muschiului diafragm

- Plan muscular profund

- Transvers abdominal (lateral)

- Plan muscular mijlociu

- Plan muscular superficial

- Insertia mezocolonului transvers

- VCI (flancul drept)

- Stalpul drept diafragmatic

- Flexura colica dreapta

- Lob drept hepatic

- Fata inferioara a glandei suprarenale (superomedial) - prin intermediul septului

- Linia superioara orizontala - T11

- Linia inferioara orizontala - L2-L3

- Linia verticala trece la 2-3 cm lateral de linia proceselor spinoase

- Linia verticala trece la 2 laturi de deget lateral de masa sacro-lombara

3) Rinichiul stang - situatie, raporturi, proiectie

- Raporturile rinichiului se intermediaza de grasimea perirenala si fascia renala (anterior si

- ! Organ primitiv retroperitoneal - situat in loja renala

- Superior - fascia posterioara renala fuzioneaza cu fascia diafragmatica inferioara

- Inferior - se interpune grasimea pararenala Gerota si fascia posterioara renala

- Coastele XI si XII in stanga si XII in dreapta

- Spatiile interocstale cu continutul acestora (NAV intercostal)

- Originea lombara a muschiului diafragm

- Plan muscular profund

- Transvers abdominal (lateral)

- Plan muscular mijlociu

- Plan muscular superficial