BLOCURI DE RAMURA

Date generale BRD

 consecinta a unei cardiopatii tip BIC, cardiopatie hipertensiva,
reumatica, DSA, cardiomiopatii, etc
 prezent si la persoane aparent sanatoase
 datorita intreruperii totale a rr principale sau rr distale, retea
Purkinje  asincronism patologic inversat al miocardului V,
primul activat fiind VS (invers fata de normal)

MOMENT I:
• activare sept stang prin rr stanga
integrala  vector stg-dr, in jos si
1
ant
 unda r in V1-V2, unda q
in DI, aVL, V5-V6 de amplitudine
mica
 MOMENT II:
• Depolarizare perete liber VS – in
directie normala, dr-stg, cranio-caudal,
2 posterior, magnitudine redusa datorita
opozitiei cu fortele de activare septala in
3 portiunea inferioara
 Unda s in V1-V2 si unda R in V5-V6,
DI, aVL
MOMENT III:  ! Unda s in V1-V2 este de mica
• depolarizare septala si amplitudine, o unda S ampla tradeaza
paraseptala dr (imediat dupa HVS + BRD
depolarizarea perete liber VS)– frontul de
unda de la nivel sept stg determina
depolarizare dr  vector stg-dr, caudo
cranial, anterior
• drum impuls neregulat prin miocardul V1-V2 – cea de-a doua unda + R’
de lucru  timp crescut pt depolarizare V5-V6 DI, aVL – unda s
sept dr
 MOMENT IV – depolarizare perete
liber VD - vector dreapta, sus,
anterior ce apare concomitent si in
5 acelasi sens cu vectorul de
4 depolarizare paraseptala dr 
cumulare  unda R’ de amplitudine
> r initial in V1-V2 si unda s de
durata > in V5-V6, DI, aVL

Asincronismul patologic VS-VD se traduce EKG prin inversare raport

teoretic V1-V2 R/S (>1) si alungire TADI V1-V2
MOMENT V: REPOLARIZAREA VENTRICULARA
• repolarizare asincrona, fragmentara, primele repolarizate sunt septul
stang si perete lateral VS (in ordinea depolarizarii) devin electropozitive,
perete VD inca electronegativ

 vector repolarizare dr-stg, usor posterior  tulburari secundare de

faza terminala ST-T in V1-V2
 BRD CRITERII DE
DIAGNOSTIC:
• Durata  QRS in V1-V2 si V5-V6
> 0,14-0,16 sec (in toate cele 12
derivatii)
• TADI  V1-V2 (0,04-0,06 sec)
• Raport R/S >1 in V1-V2
(patologic), V5-V6 (normal)
• Aspect rR’, rsR’, RR’ in V1-V2 (s
de mica amplitudine, R’ largit)
• Aspect qRs cu s de amplitudine
redusa, largita, crenelata in V5-V6

 modificari sec faza terminala V1-V2

(de partea blocajului)
 Axa QRS: BRD pur- axa intermediara
BRD I : + 90-+ 180  BRD + HBSP sau cu BRD IV: +30-+60  pur, fara
semnificatie de HVD asocieri patologice
BRD II: +75-+90  posibil BRD cu semnificatie de
HVD BRD V: -60 - -90  BRD +
BRD III: +30 - -30 – BRD + HVS  unda S adanca HBSA
BRD minor
Parametru Aspect Gr.I Gr.II Gr.III Gr.IV Obs.
general

durata N N N N N In toate
deriv

TADI      In V1-V2

R/S Variabil <1 <1 1 >1 In V1-V2

Aspect cx - rSr’ rSr’ rsr’ rsR’ V1-V2

Faza N N N N N -
terminala
BRS
• 70% cazuri – cardiopatie ischemica
• Cardiopatie hipertensiva
• Trasatura electrofiziologica definitorie: exagerare
asincronism VD - VS
MOMENTUL I: depolarizare
septala dr si perete liber VD
• Acces impuls pe rr dr 
depolarizare sept dr 1/3 inf,
varf cord si perete liber
paraseptal dr
 2 vectori: stg, ant
si in jos = sept dr; dr, ant si in
jos= perete VD

Daca domina vectorul

depolarizare sept  apare
unda negativa in V1-V2,
pozitiva in V5-Vl
Daca domina vector perete VD
 unda r in V1-V2
MOMENTUL II: depolarizare
septala stg  lent, prin
miocardul de lucru
• Unda R in DI, aVL, V5-V6,
unda S in V1-V2
• Unda de excitatie ajunsa la
suprafata septala stg inferioara
se transmite in mioc de lucru VS
• Ultimele portiuni de sept
depolarizate sunt treimea medie
si sup care se fac dupa vectori
orientati la stg, in sus si
posterior pe EKG platoul
complexelor ventriculare in DI,
aVL, V5-V6, neregularitati pe
brat ascendent unda S
MOMENTUL III:
Depolarizare perete liber VS
MOMENTUL III:
• Depolarizare perete liber VS Vector la stg, in sus, posterior
• Pe EKG – inscriere panta ascendenta S in V1-V2, unda R sau R’ in DI, aVL,
V5-V6
MOMENT IV: repolarizarea V
• Vector stg – dr, anterior si caudal, opus vectorilor de
depolarizare  modificari secundare de faza
terminala ST-T in DI, aVL, V5-V6
BRS- criterii de diagnostic
parametru V1-V2 V5-V6, DI, aVL obs

Durata >0,14-0,16 sec >0,14-0,16 sec Durata QRS marcat  in

toate 12 deriv

TADI Nedeterminabil – cx > 0,08-0,010 sec Modificari doar de partea

blocajului
QS, qrS
R/S <1 - normal >1 - normal Se mentine raport normal
datorita ordinii normale a
depolarizarii VD-VS

unde QS, rar qrS RR’ sau rR’ Cx clar pozitive in

V5-V6
ST-T normala Modificari sec Modificari de partea
ST-T blocajului
Axa QRS +30-+60 - forme pure
• BRS I: axa QRS = -30 - -90 = posibil dublu blocaj – BRS + HBSA
• BRS II: axa QRS = -30 - +30 = BRS asociat cu HVS – sugestive
semnele indirecte din V1-V2 – unda S adanca
• BRS tip III: axa QRS = +30 - +60 = BRS pur
• BRS tip IV: axa QRS = +90 - +120 – BRS asociat cu HVD
• BRS incomplet: intarziere impuls la nivel retea Purkinje secundar
HVS excesive sau afectiune miocardica dismetabolica  semne EKG:
• Crestere moderata durata QRS (cu pana la 0,02 sec)
• Modificari discrete morfologie QRS
• Gr I : micsorare/disparitie unda q in DI, aVL, V5-V6. r in V1-V2
datorita intarzierii depolarizarii sept stg
• Gr II: absenta deflexiunii initiale ca la grI + ingrosare sau panta
ascendenta QRS neregulata si crestere moderata durata QRS
• Gr III = BRS major
 HEMIBLOCURILE
Ramura stg fascicul His se divizeaza in:
• rr antero-superioara - subtire –
activeaza perete antero-superior VS
• rr postero-inferioara – activeaza
perete postero-inferior VS
Intreruperea uneia dintre ele =
hemibloc

! HBSA mult mai frecvent decat HBSP deoarece rr ant-sup este mai fina si
vascularizata dintr-o singura sursa, in timp ce rr post-inf este mai groasa si
vascularizata din doua surse.
HBSA
• Intreruperea fasc ant face
ca depolarizarea sa se faca
pe cale fasc. postero-
inferior  partea post-inf
qDI / este activata in timp ce
rDIII partea ant-sup este
neactivata  depolarizare
din aproape in aproape,
• vector caudo-cranial si spre
stg

• hiperdeviatie axiala stg – pana la -90

• perturbare minora depolarizare sept – absenta componentei ant-
sup face ca vectorul de depolarizare sept sa fie orientat la dr si in
jos  unda q in DI si r in DIII
• durata si morfologie QRS nemodificate
HBSP
• Intrerupere fascicul post inf
• Vector septal orientat la stg si in sus (-60- -90)  unda r in DI si q in DIII
• Peretele ventricular stg se depolarizeaza usor asincron de la terit ant-sup
spre cel post-inf  sens depolarizare stg – dr, cranio-caudal  deviatie
axiala dr, durata QRS normala

HBSP

rDI /
qDIII
Criterii de diagnostic

• HBSA:
• Hiperdeviatie axiala stg -45 - -90
• Aspect qDI, rDIII
• QRS de durata si morfologie normala
• Eliminarea altor cauze de hiperdeviatie axiala stg
• HBSP:
• Hiperdeviatie axiala dr +105 - +180
• Aspect rDI, qDIII
• QRS de durata si morfologie normala
• Eliminarea altor cauze de deviatie axiala dr
Alte tipuri de blocuri

BIFASCICULARE:
• Asociere BRD cu un tip hemibloc = aspect RR’ in V1-V2 + HBSA sau
HBSP
• Cel mai frecvent: BRD + HBSA (au aceeasi sursa de vascularizatie)
TRIFASCICULARE:
• BRD + HBSA + BAV grad variabil
BLOCURI FOCALE sau DE ARBORIZATIE ale rr stg:
• Tulb de conducere in segment bine delimitat retea Pkj
• Semne EKG: ingrosare sfarsit QRS
BLOC PERIINFARCT:
• Bloc fascicular, focal asociat cu semne de infarct