TESUTURILE ANIMALE

TESUTUL- este o grupare de celule care au aproximativ aceeasi forma, structura si care
indeplinesc acelasi rol.

TESUTURILE ANIMALE

1. Epiteliale

2. Conjunctive

3. Musculare

4. Nervoase

1. Tesuturi epiteliale
a. Epitelii de acoperire - formeaza la suprafata corpului epiderma sau captusesc suprafata
interna a organelor cavitare, formand mucoase
- Sunt avasculare.
- Sunt situate pe o membrana bazala care le separa de tesutul conunctiv de dedesubt,
care are vase de sange si rol de hranire.

In functie de numarul de straturi asezate pe membrana bazala, epiteliile se clasifica astfel:

unistratificate, pluristratificate si pseudostratificate.

 Epiteliile unistratificate sunt asezate pe membrana bazala int-un singur strat.

In functie de forma celulelor, aceste pot fi:

- Pavimentoase (cu celule turtite) – tunica interna a vaselor sangvine, pleura, pericard,
peritoneu.
- Cilindrice – epiteliul tubului digestiv (de la stomac la rect)
- Cubice – mucoasa bronhiolelor.

1
 Epiteliile pluristratificate – asezate pe membrana bazala in mai multe straturi.

In functie de forma celulelor, aceste pot fi:

- Pavimentoase (cu celulele din stratul superficial turtite)
 Keratinizate – epiderma, sau
 nekeratinizate - epiteliul mucoasei bucale.
- Cilindrice
- Cubice – cnalele glandelor exocrine
- De tranzitie ( la care numarul de straturi si forma celulelor depind de presiunea din
interiorul organului)- ex uroteliul (epiteliul ureterelor, al vezicii urinare)
 Epiteliile pseudostratificate – cu celule dispuse pe membrana bazala intr un singur
strat, de forme diferite, cu nucleii situati la inaltimi diferite, ceea ce dau impresia de
falsa stratificare. Ex. traheea, bronhiile mari.

b. Epitelii glndulare – care au capacitatea de a elabora diferite secretii

c. Epitelii senzoriale – intra in alcatuirea organelor de simt (gustativ, auditiv)

TESUTURI CONJUNCTIVE
- Sunt cele mai raspandite .
- Sunt alcatuite din CELULE, FIBRE (de reticulina, de elastina, de colagen)si
SUBSTANTA FUNDAMENTALA (moale, semidura si dura).
- In functie de consistenta substantei fundamentale, tes conjunctive pot fi: moi,
semidure (cartilaginoase) si dure (osoase).
a. Tesuturi conjunctive moi :

2
 - Lax – insoteste alte tesuturi, leaga diferite organe.
- Reticulat – splina, ficat, ganglioni limfatici.
- Elastic – tunica medie a arterelor, venelor.
- Adipos - hipoderm , in jurul unor organe (ochi, rinichi).
- Fibros – tendoane, fasciile cae invelesc muschii.
b. Tesuturi conjunctive semidure – tesutul cartilaginos

- Tesut cartilginos hialin – cartilaje costale, laringeale, bronsice.

- Tesut cartilaginos elastic – pavilionul urechii, aripile nasului, epiglota.
- Tesut cartilaginos fibros – discurile intervertebrale, meniscurile
articulare.
c. Tesuturi conjunctive dure – tesutul osos
- Tesut osos compact
- Tesut osos spongios / buretos

TESUTURI MUSCULARE

Fibrele musculare au organite specifice cu rol de contractie, numite miofibrile.

Muschii pot fi :

Striati

3
- Fibrele sunt alungite (10-15 cm), cu numerosi nuclei periferici.
- Au contractii voluntare.
- Ex . muschii care se insera pe oase (scheletici).
Netezi
- Fibrele musculare sunt de dimensiuni mai mici, fusiforme, cu un nucleu dispus central.
- Au contractii involuntare.
- Ex. muschii din organele interne (viscere)
Miocardul (muschiul inimii)
- este un muschi striat de tip cardiac.
- Are aspect de muschi striat dar proprietati de muschi neted( contractii involuntare)

TESUTUL NERVOS

- Este format din neuroni si celule gliale

- Neuronii sunt specializati in generarea de impulsuri nervoase
- Celulele gliale sustin si hranesc neuronii