TESUTURI ANIMALE

Principalele tesuturi sunt:

epitelial- formeaza la suprafata corpului

epiderma, constitue mucoase ce captusesc
organele cavitare, intra in structura glandelor si
a unor receptori.
conjunctiv- leaga, sustine, protejeaza si
inveleste diversele parti ale corpului si intervine
in generarea elementelor figurate ale sangelui.
muscular- intra in structura muschilor.
nervos- impreuna cu tesutul conjunctiv si
cu vasele de sange formeaza organele
nervoase.
 1.TESUTURILE EPITELIALE
(EPITELIILE)
A. Epitelii de acoperire
Sunt formate din celule strans
unite, avasculare si asezate
pe o membrane bazala. Pot
fi:
a)unistratificate:
• sunt traversate de diverse
substante;
• pot avea forma cilindrica, ca
in cazul celulelor care
marginesc vilozitatile
intestinale care realizeaza
absorbtia.
• b) pseudostrtificate:
• • au celule de inaltimi
variate, prevazute cu cili
sau microcili. Nuclei
celulelor sunt situati la
niveluri diferite, ceea ce
creeaza impresia de
stratificare;
• •intra in structura
mucoasei ce captuseste
traheea, bronhiile
 c) pluristratificate
• pot avea forma pavimentoasa-
au stratul superficial format din
celule turtite:
cheratizate- ca in
cazul epidermei

-
necheratinizate- ca in cazul
mucoasei esofagului;

• celulele din stratul profound

alcatuiesc stratul generator si
se afla pe membrana bazala.
B.Epitelii glanduare (secretoare)
(intra in alcatuirea glandelor):
a) glandele exocrine-
isi varsa produsii de
secretie intr-o cavitate
sau la exterior, printr-
un canal (ex:
glandele salivare,
lacrimale, sebacee,
sudoripare,
gastrice ).
b) glande endocrine-
nu au canal excretor
si isi varsa produsii
de secretie-
hormonii- direct in
sange (ex: tiroida,
paratiroidele.
hipofiza etc.);
c) glande mixte-
au atat portiuni
exocrine, cat si
endocrine (ex:
pancreasul si
glandele-
testicul, ovar).
 C.Epitelii senzoriale:
•sunt formate din celule
senzoriale specializate
pentru receptionarea
stimulilor din mediul
intern sau extern,
transformand energia Celule fotoreceptoare
stimulilor in impuls
nervos.
•Epiteliile senzoriale
intra in structura unor
organe de simt.

Receptori auditivi Muguri gustativi

 2.TESUTURI CONJUNCTIVE
• sunt bogat vascularizate si inervate, cu exceptia tesutului
cartilaginos;
•prezinta mai multa substanta fundamentala decat celule;
•se afla in simbioza cu teutul epitelial, de care sunt
separate prin membrane bazala;
•din punct de vedere astructural, tesuturile conjunctive sunt
formate din:
– celule conjunctive (adipocite, osteocite, hematii, leucocite etc.)
– fibre conjunctive (de reticulina, elastina si collagen);
– substanta fundamentala (moale, semidura, dura).
 A.Tesuturi conjunctive moi
a) tesut conjunctiv lax
• are celulele, substanta fundamentala si
fibrele in proportii egale
• contine vase de sange si nervi
• hraneste epiteliile
b) tesut conjunctiv reticulat
• are fibre care alcatuiesc o retea in
ochiurile careia se afla celule
•acestea genereaza, prin diviziune,
elemente figurate ale sangelui.
c) tesut conjunctiv elstic
• contine predominant fibre de elastina
• intra in alcatuirea peretilor vaselor de
sange si in plamani.
d) tesut conjunctiv fibros
• contine predominant fibre de colagen,
avand o buna rezistenta mecanica
• formeaza capsulele diverselor organe,
fascii musculare, tendoane, aponevroze
si ligamente ,si intra in structura dermei.
e) tesut conjunctiv adipos
• contine celule ce depoziteaza grasimi de
rezerva
B.Tesuturi conjunctive semidure
a) tesut cartilaginos hialin
• formeaza cartilaje costale, traheobronhice,
laringiale.
• are putine fibre si elasticitate redusa.
b) tesut cartilaginos elastic
• este prezent in structura pavilionului
urechii, avand multe fibre elestice.
c) tesut cartilaginos fibros
• este bogat in fibre avand o buna
rezistenta.
• formeaza discuri intervertebrale,
meniscurile articulare
 C.Tesuturi conjunctive dure
(osoase)
• Substanta fundamentala contine o proteina-
oseina, care sa impregneaza cu saruri
minerale, formand lamele osoase.
• Dupa modul de dispunere a lamelelor, tesutul
osos poate fi:
• •spongios, format din trabecule
(lamele osoase) ce delimiteaza areole (cavitati
pline cu maduva rosie)
• •compact, format din unitati
morfofunctionale numite osteoane (sisteme
haversiene)
 Osteonul este ansamblul alcatuit dintr-un canal Havers
(care are vase si nervi), lamele osoase (care inconjoara
canalul Havers) si osteoplaste ( in care se afla osteocite)
 D.Tesut conjunctiv fluid
• Sangele este un tip particular de tesut
conjunctiv, in care elementele figurate
reprezinta celulele, iar plasma este
substanta fundamentala .
 3.TESUTUL MUSCULAR
• Intra in alcatuirea muschlior- principalele
organe efectoare in organism.
• Este alcatuit din celule alungite- fibre
musculare, care au proprietatea de a se
contracta.
• Tesutul muscular striat- se afla in
muschii scheletici, dar si in musculature
unor organe interne ( limba, faringe,
laringe, prima parte a esofagului). Are
celule polinucleate, nuclei fiind periferici.
• Tesutul muscular neted- este situate pe
peretii organelor interne. Fibrele
musculare sunt celule sub forma de fus,
cu un nucleu, situate central.
Tesut muscular cardiac- are celule striate, dar cu
un singur nucleu (central).
 4.TESUTUL NERVOS
A. Neuronii sunt celule specializate in generarea
si conducerea impulsurilor nervoase.
• Un neuron este format din corp celular si 2
feluri de prelungiri:
-una sau mai multe denditre;
- un singur axon.
• ♦ coprul neuronal formeza substanta
cenusie a sistemului nervos.
• ♦ prelungirile (fibre nervoase) intra
in alcatuirea nervilor si a ubstantei albe.
Dendritele conduc impulul nervos spre
corpul celular, iar axonii de la corpul
celular spre terminatiile dilatate ale
acestora (butoni terminali).
• Neuronii comunica atat intre ei, cat si cu
efectorii ( muschi si glande) prin structuri
numite sinapse, unde transmiterea
impulsului nervos se face cu ajutorul
mediatorilor chimici. Cand impulsul nervos
ajunge la butonul terminal, mediatorul
chimic este eliberat in fanta sinaptica
(spatial sinaptic) si actioneaza asupra
membranei neuronului urmator
( postsinaptic).
B.Celulele gliale- sunt mult mai numeroase
decat neuronii si au forme si marimi
variate.
• •ele au functii: de sustinere si de
hranire a neuronilor, de sinteza a mielinei
(teaca protectoare a fibrei nervosa), de a
fagocita neuronii distrusi etc.