TESUTURI

Histologia = stiinta care se ocupa cu studiul tesuturilor

histos=tesut

• sunt sisteme organizate de materie vie

• sunt formate din celule
similar
care indeplinesc aceeasi functie sau acelasi grup de functii
care sunt unite intre ele printr-o substanta intercelulara
→in cantitate mica = substanta de ciment
→in cantitate mare = subsatnta fundamentala

TIPURI PRINCIPALE DE TESUTURI

I. EPITELIAL
II. CONJUNCTIV
III. MUSCULAR
IV. NERVOS

I. TESUTURILE EPITELIALE
FORMA celulelor epiteliale:
a. Pavimentoase → turtite
b. Cubice
c. Cilindrice → columnare

Figura 1. Clasificarea epiteliilor dupa forma celulelor si numarul de straturi

 RELATIA dintre celulele epiteliale
Asezate alaturat
Intre celule , la nivelul polului bazolateral, exista desmozomi care
solidarizeaza celulele invecinate

Figura 2. Jonctiuni intercelulare

• ORGANIZAREA GENERALA a tesutului epitelial

Formate din 1-n celule epiteliale
Celulele sunt asezate strans unite
Substanta intercelulara este in cantitate mica→ substante de cement
Tesutul este avascular
Este hranit, prin difuziune, din tesutul conjunctiv alaturat
Are capacitate de regenerare
Celulelor epiteliale li se descrie
a. Un pol apical, la nivelul caruia celula poate sa prezinte cili sau microvil
b. Un pol bazal/bazolateral, la nivelul caruia se gasesc jonctiunile intercelulare
( exp. desmozomi)
 Figura 3. Tesutului epithelial – organizare generala

• CLASIFICAREA TESUTURILOR EPITELIALE

Dupa functie, numarul de straturi, forma celulelor
A. – de ACOPERIRE
1. Unistratificate
a. Unistratificate:pavimentoase,cubice,cilindrice
b. Pseudostratificate
c. Pluristratificate: pavimentoase, cubice,cilindrice
B. – GLANDULARE (secretorii)
1. Tip exocrin
2. Tip endocrine
3. Mixte
C. – SENZORIALE

A. Epitelii de ACOPERIRE
Invelesc suprafete ale corpului:
La exterior → EPIDERMA
La interior
→ captusesc cavitati ale corpului → SEROASELE :pleure, pericard,
peritoneu
→ captusesc organe cavitare → MUCOASELE
Mucoasele:membrane care captusesc organe cavitare si prezinta o secretie vascoasa,
glicoproteica, numita mucus (produsa de glande mucoase)
Seroasele: membrane epiteliale, unistratificate, avasculare, care produc un lichid
seros;subiacent se gaseste tesut conjunctiv, cu rol trofic
Pleura: invelis cu pereti dubli, dispus in jurul plamanilor
Pericardul :formatiune saciforma, cu pereti dubli, care contine inima
Peritoneul:membrana care captuseste peretele cavitatii abdominale si inveleste majoritatea
organelor cavitatii abdominale

Figura 4. Mucoasa

Figura 5. Seroasele
 Figura 6. Tipuri de epitelii de acoperire
1. EPITELII SIMPLE -unistratificate
a. pavimentoase simple
→ seroasele: pleura, pericard, peritoneu
→ peretele capilarelor sangvine si limfatice: endoteliul capilar
→ tunica interna a vaselor sanvine si limfatice
→ glomerulul renal: capilare glomerulare
→ alveolele pulmonare

Figura 7. Structura peretelui alveolar – epiteliu pavimentos simplu

 Figura 8. Structura peretelui vaselor sanvine: endoteliul vascular

Figura 9. Structura peretelui capilar: a. capilare continue (tisulare) b. capilare fenestrate

(glomerulare)
 b. Cubice simple
→ mucoasa bronhioleleor
→ peretele tubilor uriniferi
→ suprafata ovarelor

Figura 10. Structura bronhiolelor: epiteliu cubic simplu

Figura 11. Structura tubului urinifer: epiteliu cubic simplu

c. Cilindrice simple:
o Ciliat si neciliat:
→ mucoasa trompelor uterine si a epididimului
Figura 12. Trompele uterine: tesut epitelial cilindric ciliat

o Cu sau fara microvili:

→ mucoasa tubului digestiv, de la stomac la rect

Figura 13. Mucoasa intestinului subtire:tesut epitelial cilindric

 Figura 14. Celule cilindrice cu ,,margine in perie”

2. EPITELII PSEUDOSTRATIFICATE
pseudo=fals
Ciliat si neciliat
Formate dintr-un singur strat de celule, de marimi diferite, care prezinta nucleii asezati
la inaltimi diferite, creand impresia falsa de stratificare
Celulele ciliate sunt cilindrice
Apar captusind unele organe ale cailor respiratorii: epiteliul traheal, al bronhiilor
mari
 Figura 15. Mucoasa traheala: tesut pseudostratificat cu cili

3. EPITELII PLURISTRATIFICATE

a.) pavimentos stratificat

→ keratinizat: epiderma

→ nekeratinizat: continuarea pielii prin orificiile naturale ale corpului – mucoasa bucala, mucoasa
vaginala, mucoasa uretrala
 Figura 16. Pielea: tesut epitelial pavimentos keratinizat

Figura 17. Mucoasa bucala: tesut epitelial pavimentos nekeratinizat

b.) cubic si cilindric stratificat
→ canalele glandelor exocrine

Figura 18. Glanda sudoripara: canalul exocrin – tesut epitelial cubic stratificat
c.) de tranzitie = uroteliul
→ 2- 3,4 straturi de celule
→ tip particular de epiteliu format din celule de diverse forme, avand o marime variabila, in
functie de starea de plenitudine
→ mucoasa cailor urinare (calice, bazinet, uretere, vezica urinara )

Figura 19. Mucoasa vezicii urinare: epiteliu de tranzitie – numarul de straturi si aspectul
celulelor se modifica
 B. EPITELII GLANDULARE=SECRETORII
• Alcatuite din celule care au capacitatea de a elabora produsi de secretie
• Impreuna cu tesutul conjunctiv, cu vase de sange si nervi formeaza organe numite GLANDE
• GLANDELE:
1. Capsula → tesut conjunctiv fibros
2. Stroma → tesut conjunctiv lax + vase de sange, nervi
3. Parenchim secretor → tesut epitelial secretor
• Clasificarea glandelor in functie de modul in care se elimina secretia:
A. Glande endocrine endo=intern→mediul intern; Krinos= a secreta
Nu prezinta canale
Produsii de secretie sunt preluati de vasele de sange, cu peretii foarte subtiri,
(capilare) din vecinatatea celulelor si transportati pe calea fluxului sanguin la
celulelel din organism
Parenchimul secretor poate fi organizat sub mai multe forme:
a. Cordoane celulare → adenohipofiza, paratiroidele
b. Foliculi → tiroida
c. Insule celulare → pancreasul endocrin

Figura 20. Celule endocrine organizate in foliculi, cordoane, glomeruli, insule

 Figura 21. Foliculi tiroidieni si insule Langerhans ale pancreasului endocrin

B. GLANDELE EXOCRINE

I. UNICELULARE: celulele mucoase (goblet)

II. PLURICELULARE
ALCATUIRE
1. Capsula – tesut conjunctiv fibros
2. componenta secretorie – formata din celule epiteliale capabile de secretie
3. stroma – tesut conjunctiv cu rol de sustinere
4. canal excretor – care asigura transportul produsilor de secretie
CLASIFICARE
A. Simple
→ au un singur canal neramificat
→ unitatile secretorii pot sa fie:
a. Tubulare (scurte,lungi,glomerulate)
b. Acinoase (sferice sau saculare)
B. Compuse
→ au canale cu doua sau mai multe ramificatii
→ alcatuite din mai multe unitati secretorii
a. Tubulare
b. Acinoase
c. tubuloacinoase
 Figura 22. Glande exocrine

Clasificarea glandelor exocrine dupa structura

Tip Exemple
I. Unicelular celule mucoase (goblet) din mucoase
(digestive, respiratorie, urinara,
reproducatoare)
II. Pluricelular
 A. Simple
1. tubulare Glande intestinale Lieberkuhn
2. tubuloglomerulata Glande sudoripare
3. acinoasa Veziculele seminale, glandele sebacee
B. Compuse
1. tubuloacinoasa Glandele salivare parotide, pancreasul
endocrin

Acinul = mica dilatatie, ca o boaba de strugure

Glomerul = structura asemanatoare unui ghem
Lectura Clasificarea glandelor exocrine dupa modul de eliminare al secretiilor:
glande merocrine – elimina secretiile prin exocitoza : glande salivare
glande apocrine – elimina secretiile la polul apical, sub forma unor picaturi fine,
pierzandu -se o parte din celula:glandele mamare
glande holocrine – intreaga celula se dezintegreaza pentru eliminarea secretie:glandele
sebacee

Figura 23. Glande exocrine

 C. EPITELII SENZORIALE
• Sunt prezente la nivelul organelor de simt
• Sunt formate din diferite tipuri de celule:
1. Celule epiteliale modificate→ senzoriale
Prezinta la polul apical cili sau microvili
Sunt specializate in conversia energiei stimulului in impuls
(potential de receptor)
2. Celule epiteliale de sustinere
• Formeaza:
a. epiteliul gustativ →mugurele gustativ
b. epiteliul auditiv→ organul Corti
c. epiteliul vestibular → macule otolitice, creste ampulare

Figura 24. Mugurele gustativ – epiteliu sensorial

 II.TESUTURI CONJUNCTIVE

Conjugere → legatura

• au origine mezodermica
• sunt formate din 3 componente
1. celule – distantate
2. substanta fundamentala
3. fibre conjunctive
• nu vin in contact cu mediul extern sau intern
• sunt vascularizate si inervate
• reprezinta cel mai raspandit tip de tesut

Tipuri de tesuturi conjunctive dupa consistenta substantei fundamentale

A. Tesuturi conjunctive moi
B. Tesuturi conjunctive semidure
C. Tesuturi conjunctive dure
D. Tesuutul conjunctiv fluid

Figura 25. Tesuturi conjunctive: clasificare in functie de consistenta substantei

fundamentale
 A. Tesuturi conjunctive moi
1. Tesut conjunctiv LAX
2. Tesut conjunctiv RETICULAT
3. Tesut conjunctiv ADIPOS
4. Tesut conjunctiv FIBROS
5. Tesut conjunctiv ELASTIC

1. Tesut conjunctiv LAX

Figura 26. Organizarea a tesutului conjunctiv lax

Insoteste alte tesuturi (epitelial, comjunctiv)

Leaga unele organe
Se gaseste in hipoderm !!!
 2. Tesut conjunctiv RETICULAT

Figura 27. Organizarea tesutului reticulat

• Ganglioni limfatici
• Splina
• Ficat
• Maduva ososasa rosie
• Rinichi
 3. Tesut conjunctiv ADIPOS

Figura 28. Organizarea tesutului adipos

• Apare in jurul unor organe

Rinichi ( perirenal)
Globi ocular (retroorbital)
• Exista in hipoderm
• Este dispus diferit, in functie de sex (sani, abdomen)
 4. Tesut conjunctiv FIBROS (DENS)
• Bogat in fibre de colagen
• Sarac in celule
a. Regulat

Figura 29. Organizarea tesutului fibros (regulat)

• Tendoane (legatura muschi – os)

• Ligamente (legatura os -os)
• Aponevroze (tendoane late)
b. Neregulat

Figura 30. Organizarea tesutului fibros (neregulat)

 • Fascii musculare
• Capsulele unor organe ( ficat, splina, rinichi,glande, testicule, ganglioni limfatici)
capsule articulare
• Duramater
• Derm

5. Tesut conjunctiv ELASTIC

Figura 31. Organizarea tesutului conjunctiv elastic

• Tunica medie a vaselor mari (artere, vene)

• Plamanii

B. Tesuturi conjunctive SEMIDURE= CARTILAJE

Avasculare !!!
Inconjurate de o membrana conjunctiva – vasculara, numita pericondru
care indeplineste rol trofic
Celulele cartilajelor
Condroblaste ( blast=muguras) = celule carilaginoase tinere care
secreta condrina (substanta organica – proteina); condrina se
impregneaza cu saruri de Ca2+ si Na+
Condrocitele = celule cartilaginoase adulte, care se gasesc in
cavitati numite condroplaste ( chondro=granula )
 Sunt stimulate de hormonul de crestere, prin somatomedine
(factori de crestere), condrogeneza asigurand cresterea in
lungime a diafizei oaselor lungi

1. Tesut cartilaginos HIALIN hialos = ca sticla

Figura 32. Organizarea tesutului cartilaginos hialin

• Cartilaje costale, laringeale, traheale, bronsice – sustine caile respiratorii,

prevenind colapsare acestora
• Cartlaje de crestere
• Cartilaje de articulatie – reduc frecarile dintre oase
• Scheletul embrionului
 2. Tesut cartilaginos ELASTIC

Figura 33. Organizarea tesutului cartilaginos elastic

• Pavilionul urechii
• Epiglota (cartilaj al laringelui, in forma de frunza, care acopera intrarea in laringe –
glota, in timpul deglutitiei)
 3. Tesut cartilaginos FIBROS

Figura 34. Organizarea tesutului cartilaginos fibros

• Discuri intervertebrale
• Meniscuri articulare
• Simfiza pubiana
 C. Tesuturi conjunctive DURE = OSOASE

• Tipuri de celule osoase

OSTEOBLASTUL – celula osoasa tanara care secreta oseina = substanta
preososa/ matricea osoasa ( organica -proteina); oseina atrage saruri de Ca 2+ si
P3- , formandu-se substanta osoasa; activitatea sa este stimulata de estrogeni
OSTEOCITUL – celula osoasa adulta, asezata in cavitati numite osteoplaste; este
incapabila de diviziune
OSTEOCLASTUL – celula multinucleata, gigantica, fagocitara (nr. lizozomi);
distruge substanta osoasa (osteoliza), intervenind in formarea osului dar si in
dislocarea sarurilor minerale in scopul cresterii calcemiei

Figura 35. Tipuri de celule osoase

Figura 36. Celule osoase, tesuturi osoase
 Figura 37. Celule osteogene, osteoblaste, osteoclaste; osul demineraizat
Tipuri de TESUTURI OSOASE
a. T. osos haversian / compact → diafiza oaselor lungi, stratul de la suprafata epifizei, a
oaselor late si scurte
b. T. osos spongios / trabecular → miezul epifizelor si al oaselor scurte si late
Figura 38. Tesutul osos compact, osteonul
Figura 39. Tesutul osos spongios
Figura 40. Osul lung
 Figura 41. Periostul si endoostul

Figura 42. Structura oaselor late si scurte

 D. Tesutul CONJUNCTIV FLUID → SANGELE, LIMFA

Figura 43. Tesutul conjunctiv fluid: elementele figurate

SANGELE
Format din
55 % plasma: 90 % H2O, 10 % reziduu uscat ( 9% subst. organice)
45% elemente figurate: globule rosii, globule albe, trombocite