EFECTELE GRĂSIMILOR

ASUPRA CORPULUI
UMAN
♦ Progresele înregistrate în știință au confirmat efectele diferitelor tipuri de
grăsimi, în special asupra bolilor cardiovasculare, prin intermediul unor factori
măsurabili precum LDL-colesterolul (colesterolul rău), HDL-colesterolul
(colesterolul bun), trigliceridele etc. Arterioscleroza, un proces patologic
cunoscut de mult timp, este puntea de legătură între metabolismul lipidelor și
bolile cardiovasculare. Arterioscleroza a ajuns să fie cercetată și cunoscută în
detalii din ce în ce mai adânci – tipuri de celule din placa de aterom, mărimea
particulelor de colesterol, substanțe chimice ce fac legătura între grăsimi,
coagulare, imunitate, inflamație ş.a.m.d. În același timp s-au elucidat și relațiile
dintre diferitele grăsimi și aceste procese, ajungându-se la concluzii de tip
cauză-efect. Astfel de concluzii sunt baza recomandărilor nutriționale privind
grăsimile.

♦ Trei concluzii majore mari se referă la categoriile de grăsimi:

1) grăsimile saturate și trans sunt aterogene (promovează arterioscleroza)
2) grăsimile nesaturate sunt antiaterogene
3) grăsimile trans sunt mai aterogene decât cele saturate.

♦ Aceste recomandări simple sunt rodul unor mari eforturi științifice care
continuă și în prezent, furnizând statistici ce cuprind zeci, sute de mii de
persoane. Medicina modernă se bazează pe astfel de date, conceptul de
„medicină bazată pe dovezi” fiind baza științifică actuală pentru recomandările
nutriționale, medicamentoase etc.

♦ În anii 1950 s-a formulat o ecuație de predicție (Keys) a influenței diferitelor

tipuri de grăsimi asupra colesterolului sanguin, a cărui legătură cu bolile
cardiovasculare este astăzi incontestabilă: creșterea LDL-colesterolului este în
relație directă, liniară, cu creșterea riscului pentru afecțiuni cardiovasculare
acute și cronice. Ecuația Keys arată că efectul rău al grăsimilor saturate este de
două ori mai puternic decât efectul bun al grăsimilor polinesaturate asupra
colesterolului sanguin. Mai mult, efectele diferitelor tipuri de grăsimi asupra
colesterolului sanguin au fost cuantificate: grăsimile saturate cresc colesterolul
total cu 2.7 mg/dl la fiecare 1% din calorii provenite din saturate, colesterolul
alimentar crește LDL-colesterolul sanguin cu 2 mg/dl la fiecare 100 mg
consumate etc. Desigur, aceste lucruri nu trebuie reținute de persoanele
nespecializate, dar ele arată de ce medicii insistă mai mult sau mai puțin asupra
unor măsuri, și de ce, în tratamentul hipercolesterolemiei se recurge adesea la
medicamente.

♦ Impactul grăsimilor este așadar diferit în funcție de tipul de grăsime.

Constatările legate de alimentația diferitelor popoare și bolile cardiovasculare s-
au confirmat științific. Grăsimile mononesaturate, importante în dieta
mediteraneeană (reprezentantul principal fiind uleiul de măsline) și grăsimile
polinesaturate omega-3 (prezente în cantități semnificative în carnea grasă de
pește), consumate în cantități mari în anumite zone, sunt antiaterogene. Pentru a
avea o idee asupra beneficiilor, trebuie menționat că grăsimile omega-3 sunt
disponibile inclusiv sub formă de medicament, și indicate chiar în infarctul
miocardic acut (aceste aprobări necesită o bază științifică solidă înainte de a fi
implementate). În schimb rolul grăsimilor polinesaturate omega-6 este
rediscutat în prezent, în contextul în care doar un anumit raport față de omega-3
pare a fi benefic. Asociația Cardiologilor Americani, AHA, sugerează că o
pondere de 5-10% din caloriile totale provenite din omega-6 ar corespunde
criteriilor de prevenție cardiovasculară.

♦ Despre grăsimile trans nu există și nu a existat niciodată vreo controversă

științifică, ele fiind nu doar nenecesare organismului, ci dăunătoare.
Recomandările au mers progresiv de la <2% la <1%, și, în prezent, la
„minimizarea consumului”. Termenii din engleză utilizați referitor la tipurile de
grăsimi au fost adoptați și în România, grăsimile polinesaturate fiind denumite
adesea cu acronimul PUFA „polyunsaturated fatty acids” (PUFA n-3, n-6 =
grăsimile polinesaturate omega-3, respectiv 6), iar cele mononesaturate cu
acronimul MUFA („monounsaturated fatty acids”).