BOLI

CARDIOVASCULARE
Ce sunt bolile cardiovasculare?
Termenul se refera la o serie de boli ale inimii. Cel
mai frecvent tip este boala coronariana, care poate
sa provoace infarctul de miocard. Alte tipuri de boli
de inima pot implica valvele cardiace sau determina
inima sa nu pompeze bine din cauza insuficientei
cardiace. Exista persoane care se nasc cu boala de
inima.
Cum functioneaza inima?
Cu fiecare bataie, inima pompeaza sange in organism.
Bate de aproximativ 70 de ori pe minut, insa valoarea se
dubleaza in timpul exercitiului fizic sau in momente de
emotie extrema.
Sangele este pompat inspre exterior din camerele stangi
ale inimii, fiind transportat catre artere, ajungand in final
catre capilarele din toate tesuturile, precum pielea sau
alte organe. Dupa ce livreaza oxigenul si substantele
nutritive si dupa ce colecteaza reziduurile, sangele ajunge
in camerele din partea dreapta a inimii printr-un sistem de
vene largite. In timp ce circula prin ficat, reziduurile sunt
indepartate.
Principalele tipuri de boli cardiovasculare sunt:
• Bolile aterosclerotice (în special bolile coronariene) - sunt cele mai frecvente boli
cardiovasculare. În cazul acestora, vasele de sânge sunt obstrucționate progresiv de depozite
de grăsime numite plăci de aterom. Astfel, fluxul sanguin către inimă este redus;
• Boli cardiace congenitale (malformații ale inimii prezente de la naștere sau din viața
intrauterină) - pot duce la boli cronice cardiovasculare;
• Boli reumatice de inimă (afectarea mușchiului cardiac și a valvelor inimii, provocată de infecția
cu streptococ);
• Accidentul vascular cerebral - se produce ca urmare a întreruperii alimentării cu sânge către
creier. Acest lucru poate apărea fie ca urmare a unui blocaj (accident ischemic), fie după o
ruptură a unui vas de sânge (accident hemoragic). Factori de risc: hipertensiunea arterială,
fibrilația atrială (o tulburare de ritm cardiac), colesterolul crescut, consumul de tutun,
alimentația nesănătoasă, sedentarismul, diabetul și vârsta înaintată;
• Tromboza venoasă profundă (TVP) și embolismul pulmonar (trombii de la nivelul venelor
picioarelor care se pot disloca și muta la nivelul inimii și al plămânilor) – printre factorii de risc
se numără: intervenția chirurgicală, obezitatea, cancerul, un episod anterior de TVP, nașterea
recentă, folosirea contraceptivelor orale și a terapiei de substituţie hormonală, perioadele lungi
de imobilitate (de exemplu, în călătorii), nivelurile ridicate de homocisteină în sânge.
 Cauze
Cauzele apariției bolilor cardiovasculare sunt în strânsă legătură cu
factorii de risc care pot fi considerați:
•Modificabili - factori care pot fi controlați prin dietă sau tratament,
cum ar fi fumatul, obezitatea, dislipidemia, diabetul zaharat,
hipertensiunea arterială, statusul socio-ecomonic, nivelul educațional,
anxietatea, depresia, stresul prelungit;
•Nemodificabili: vârsta (odată cu înaintarea în vârstă, vasele devin mai
rigide și, prin urmare, mai puțin compliante), sexul (în prima parte a
vieții, riscul este mai mare la bărbați, iar după menopauză, femeile
ajung la același nivel de risc), ereditatea (riscul crește atunci când o
rudă a dezvoltat o formă de boală cardiovasculară înaintea vârstei de
55 de ani la bărbați, respectiv 65 de ani la femei).;
Factorii de risc sunt extrem de utili în realizarea unui diagnostic, mai
ales pentru evaluarea prognosticului unei afecțiuni cardiovasculare
și/sau aprecierea riscului ca aceasta să se dezvolte de-a lungul vieții.
 Simptome
1. Simptomele bolilor cardiovasculare întâlnite sunt, la rândul lor, în strânsă legătură cu patologia
în cauză. Totuși, există și simptome comune, nespecifice, care pot duce cu gândul la implicarea
sistemului cardiovascular și, astfel, să orienteze diagnosticul către o anumită afecțiune. Așadar,
simptomele problemelor cu inima sunt:
• durerea toracică (în piept) și dificultatea în respirație;
• durerea la nivelul spatelui, brațelor, coatelor, umerilor sau mandibulei;
• durerile de cap;
• edemul membrelor (membre umflate);
• palpitațiile;
• pulsul accelerat sau diminuat;
• oboseala;
• amețelile cu/fără senzație de leșin;
• pierderea conștienței;
• febra.
În cazul apariției a unul sau mai multe dintre simptomele enumerate, este necesar un consult
medical cardiologic. În cazul asocierii dintre durere toracică, dificultăți în respirație și stare de leșin,
este necesar un consult de urgență pentru că pot exista probleme cardiace.
 Diagnosticare
1. În cadrul unui consult medical cardiologic, se va lua un istoric medical complet al pacientului
(inclusiv despre membrii familiei) și se va efectua un examen fizic, pentru a putea decela
semnele specifice unei boli cardiace. În plus, se vor efectua anumite teste suplimentare, în
funcție de suspiciune:
• analize de laborator (profilul lipidic - colesterol total, HDL, LDL colesterol, trigliceride, glicemie,
creatinină serică; urina pentru glicozurie și proteinurie; teste înalt sensibile- CRP, lipoproteina
A, fibrinogen, homocisteina evaluate în cazul unei boli cardiovasculare premature sau a
istoricului familial);
• electrocardiograma (ECG) – urmărește activitatea electrică a cordului;
• monitorul Holter – este un ECG portabil, care urmărește activitatea cordului pe parcursul a 24-
72 de ore;
• testul ECG de efort;
• ecocardiografia – reprezintă o investigație neinvazivă, extrem de utilă în depistarea
modificărilor structurale și a funcției de pompă a inimii;
• CT și/sau RMN – sunt investigații imagistice cu un grad ridicat de precizie;
• cateterizarea – este o investigație invazivă, cu riscuri asociate, însă extrem de utilă datorită
multitudinii de informații furnizate (presiunea în fiecare dintre cele patru camere ale inimii, dar
și la nivelul vaselor, vizualizarea valvelor și vaselor de sânge).
 Tratament
1. Tratamentele sunt adaptate în funcție de patologia și nevoile fiecărei persoane în
parte, precum și în funcție de gradul de risc și de prezența altor afecțiuni asociate.
La modul general, o schemă terapeutică poate include:
• Tratament nefarmacologic (fără intervenție medicală) – se bazează pe schimbarea
stilului de viață, în sensul reducerii greutății corporale, adoptarea unei diete
mediteraneene bazate pe legume și fibre, combaterea sedentarismului. Renunțarea
la fumat și consumul moderat de alcool sunt, de asemenea, necesare;
• Tratament farmacologic (medicamentos) – în funcție de capacitatea de reducere a
factorilor de risc și de tipul bolii cardiovasculare, se poate opta pentru instituirea
unui tratament medicamentos;
• Proceduri minim invazive sau invazive – în unele cazuri, intervenția chirurgicală sau
alte intervenții minim invazive reprezintă cea mai bună metodă de tratament
pentru boala de inimă. Această decizie este calculată în funcție de gradul de risc și
de beneficiile aduse.
Preventie
1. Mijloacele de prevenție ale afecțiunilor cardiovasculare sunt extrem de utile atât înaintea dezvoltării unei boli (scad
semnificativ riscul), precum și după diagnostic (influențează pozitiv evoluția și prognosticul și potențează efectul
tratamentelor medicamentoase). Aceste mijloace sunt în strânsă legătură cu stilul de viață, iar adoptarea a cât mai
multe dintre ele va indica o îmbunătățire semnificativă:
• dieta sănătoasă - ajustarea aportului caloric pentru a preveni excesul ponderal; încurajarea consumului de fructe,
legume, cereale, pâine integrală, pește (în special cel gras), carne slabă, produse lactate degresate; înlocuirea
grăsimilor saturate cu grăsimi mono/ polinesaturate (vegetale și marine); reducerea aportului de sare la pacienții
hipertensivi; alcool în cantitate moderată -1 pahar pentru femei, 2 pahare pentru bărbați);
• activitate fizică periodică - pentru persoanele sănătoase se recomandă 150 de minute de activitate fizică moderată pe
săptămână sau 75 de minute de activitate fizică intensă pe săptămână;
• renunțarea la obiceiurile nesănătoase - fumatul are un cunoscut impact negativ asupra aparatului cardiovascular prin
efectul generat la nivelul vaselor de sânge;
• tratarea altor afecțiuni - există anumite afecțiuni recunoscute ca fiind factori de risc pentru dezvoltarea bolilor
cardiovasculare. Tratarea hipertensiunii, a hipercolesterolemiei, sau ținerea sub control a diabetului scade riscul
apariției evenimentelor cardiovasculare;
• asigurarea sănătății psihice - nu doar sănătatea fizică este importantă în prevenirea bolilor cardiovasculare. Stresul și
depresia sunt, la rândul lor, factori de risc care nu trebuie neglijați. Asigurarea sănătății psihice îmbunătățește
evoluția unei afecțiuni cardiovasculare sau chiar scade riscul ca aceasta să apară;
• menținerea unei igiene optime - atât spălatul mâinilor, cât și al dinților, reprezintă modalitățile cheie prin care se pot
preveni infecțiile de la nivelul sistemului cardiovascular (ex: endocardita infecțioasă);
• analizele uzuale trebuie făcute o dată pe an pentru persoanele care nu au probleme cardiovasculare.
 BIBLIOGRAFIE
1. “Heart Disease - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org
2. Felman, Adam. “Everything You Need to Know about Heart Disease.” Medicalnewstoday.com,
Medical News Today, 11 June 2021, www.medicalnewstoday.com
3. NHS Choices. Overview - Coronary Heart Disease. 2022, www.nhs.uk
4. World. “Cardiovascular Diseases (CVDs).” Who.int, World Health Organization: WHO, 11 June
2021, www.who.int
5. “What Is Cardiovascular Disease?” Www.heart.org, 7 June 2017, www.heart.org/
6. Cardiovascular heart disease. “Cardiovascular Heart Disease.” British Heart Foundation,
2021, www.bhf.org.uk
7. Cirino, Allison L., and Carolyn Y. Ho. “Genetic Testing for Inherited Heart Disease.” Circulation,
vol. 128, no. 1, 2 July 2013, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1161/circulationaha.113.002252.
8. “România Ocupă Locul 1 În Europa ca Mortalitate a Populaţiei Din Cauza Bolilor
Cardiovasculare - Centrumgym - Recuperare Medicala Iasi.” Centrumgym - Recuperare
Medicala Iasi, 20 Apr. 2019, https://centrumgym.ro
VA MULTUMIM
PENTRU VIZIONARE!