1.

Principalele entitati in patologia cardiovasculara:

n mod didactic, clasificam aceste entitati n :
1. Ateroscleroza (ASC)
2. boala coronariana (boala cardiaca ischemica, cardiopatia
ischemica dureroasa si nedureroasa), angor pectoris (de
efort, stabil, agravat), infarctul miocardic acut (IMA)
3. Bolile vaselor periferice (arteriopatiile periferice si bolile
venelor periferice)


2. Factorii de risc ai aterosclerozei (factori modificabili si
factori nemodificabili)
acumularea lor nseamna cresterea n progresie geometrica
a riscului de boala :
1. Boli de inima si vase ale ascendentilor (genetica)
2. Alimentatia excesiva
3. Consumul excesiv de glucide
4. Consumul excesiv de acizi grasi saturati
5. Hipercolesterolemia
6. Diabetul zaharat
7. Obezitatea
8. Acidul uric crescut in snge
9. Lipoproteinele serice crescute n snge
10. Consumul total de grasime
11. Consumul excesiv de energie
12. Grupul sanguin
13. Hematocritul crescut (vscozitate mare a sngelui)
14. Toleranta la glucide
15. Anomalii EKG
16. Ritmul cardiac crescut n repaus (tahicardia)
17. Tulburari de coagulare
18. Carenta de crom
19. Carenta de magneziu
20. Carenta de vanadiu
21. Climatul (schimbari bruste de climat, diferente mari de
temperatura, vnt,
umiditate, presiune atmosferica)
22. Educatia (nivelul educational)
23. Profesiunea stresanta (responsabilitatea)
24. Stressul, suprasolicitarea psihoemotionala
25. Personalitatea (tipul cortical)
26. Sexul
27. Tutunul obiceiul fumatului
ASC este un fenomen sociobiologic complex, cu etiologie
plurifactoriala care reprezinta o stare patologica si nu o
consecinta inevitabila a mbatrnirii. ASC este diferita de
mbatrnire chiar daca sunt logic asociate.
mbatrnirea este un fenomen complex la nivelul tuturor
tesuturilor, o pierdere de program intern si o dereglare a
factorilor ce tin de informatii externe (educatie, cultura,
comportament igienic, actiunea. noxelor fizice, chimice,
informationale).



3. Cardiopatia ischemica definitie, manifestari
anatomice, modificari fiziopatologice, factori de risc,
forme clinice

Def: reprezinta incapacitatea inimii acuta sau cronica, provenita
din reducerea sau oprirea fluxului sanguin catre miocard, in
asociere cu un proces patologic in sistemul arterial coronar.
Forme clinice: -stopul cardiac.
-angina pectorala
-infractul miocardic
-insuficienta cardiaca din cadrul cardiopatiei ischemice.
-aritmiile
-moartea subita.
Factorii de risc in cardiopatia ischemica:
1. Tensiunea arteriala (T. A. ) crescuta . TA crescuta ramne un
factor de risc foarte important. Se va urmari mentinerea unei TA
la valori normale prin regim desodat si medicatie.
2. Fumatul. naintea oricarui atac coronarian, fumatul tripleaza
riscul bolii coronariene.
3. Dieta si obiceiurile alimentare.
4. Stressul.
5. Sedentarismul.
7. Diabetul zaharat. De regula tulburari ale metabolismului
hidratilor de carbon se
asociaza cu cele ale lipidelor, implicate cu rol activ in
aterogeneza.
8. Antecedentele familiale - includ factorul ereditar, genetic
9. Vrsta si sexul; pana la 45 ani mai rar la femei


4. Infarctul acut de miocard (accidentul coronarian acut)-
definitie, forme clinice,manifestari, evolutie

Infarctul acut de miocard reprezint necroza circumscris de
cauz ischemic a unei zone de miocard, aprut ca urmare a
unei cderi brute a fluxului sangvin coronarian sau a unei
creteri peste posibilitile de aport ale necesarului miocardic de
oxigen, urmat de
forma rea unei cicatrici fibroase n cazurile cu evoluie favorabil.
Exist mai multe forme de infarct miocardic:
transmural care intereseaz toat grosimea peretelui inimii;
intramural intereseaz o anumit zon n grosimea peretelui
inimii;
subendocardic apare sub foia care tapeteaz intern inima;
subepicardic apare sub inveliul extern care mbrac muchiul
inimii.
Clinic, apar urmtoarele semne:
insuficiena miocardic cu afectarea funciei de pomp a inimii;
durere anginoas mare, transfixiant, nitrorezistent.
Manifestari
manifestri hemodinamice scderea constant a funciei de
pomp i, implicit, a debitului sangvin.
manifestri psiho-neuro-emoionale durere violent, anxietate,
senzaia de moarte iminent.
EVOLUTIE:
IMEDIATA: de la primele minute-ore la primele 3-5 zile
SECUNDARA: din zilele 5-7 pana in sapt.3-6
LA DISTANTA: se refera la viitor


5. Prognosticul in infarctul acut de miocard:indexul de
pronostic coronarian
Prognosticul (diagnosticul viitorului): al bolii i al bolnavului.
Previziunea strii de sntate a unui om, necesit o mare
experien clinic din partea medicului, cunotiine teoretice de tip
statistic, populaional, o judecat clar, mult bun sim (intuiie).
Prognostic imediat: in primele ore pana la 3-5 zile pot apare
complicatii;pacientul este supravegheat in unitatea
spitaliceasca
Prognosticul indepartat si cel pentru restul vietii este favorabil
doar daca se respecta cu strictete regulile de igiena a vietii si
alimentatiei, precum si controlul periodic si politica de
influentare a factorilor de risc
Prognosticul de reinsertie profesionala depinde de varsta
pacientului

Indexul de prognostic coronarian depinde de urmtorii factori:
ereditatea cardiovascular: la un printe sau la ambii prini;
hipertensiunea arterial;
dislipidemia;
diabetul zaharat;
obezitatea;
poliglobulia;
fumatul;
scorul stimulrii psihologice excesive.
Patru din zece bolnavi mor: doi, nainte de spitalizare; doi, datorit
complicaiilor i extensiunii infarctului.


6. Portretul robot al omului cu mare risc de infarct
miocardic

este un om n plin maturitate;
hipertensiv (TA mai mare de 160/90mmHg);
diabetic (sau cu diabet chimic);
mare fumtor;
valori crescute n snge de: colesterol, trigliceride,
betalipoproteine;
se supraalimenteaz sistemic;
bea sistematic alcool (mai mult de 10 g/zi);
n familia acestuia se ntlnesc cazuri de boli de inim i
vasculare la vrste medii, care au condus la deces;
realizeaz o reacie inadecvat sau disproporionat n condiii
stresante cotidiene, reacie exprimat prin comportament prin:
logoree;
gestic excesiv;
grab excesiv;
verulen;
nemulumire generalizat;
activitate dezordonat;
au insactisfacii profesionale reale, fiind frnai n dezvoltarea i
plasarea socioprofesional;
au insatisfacii deseori imaginare;
ocup poziie superioar pregtirii sau posibilitii lor de decizie;
au stimulare psihologic excesiv;
duc orice activitate banal la paroxism, inducnd o stare de
agitaie anxiogen, nevrozant lor i celor din jur.



7. Atitudinea in fata unui infarct miocardic

Cardiopatia ischemica are deasupra ei, ca o sabie a lui
DAMOCLES, riscul de infarct miocardic pentru ca n evolutia sa
un anginos poate face oricnd un infarct de miocard.
Pe de alta parte, infarctul de miocard poate reprezenta chiar
debutul n viata cardiaca !
Un coronarian, cnd apare o durere toracica intensa are de
parcurs urmatorii pasi :
1 ntrerupe efortul care a provocat durerea se aseaza sau se se
culca.
2 Pune sub limba un comprimat de nitroglicerina sau aplica un puf
de Nitromint spray
durerea trebuie sa dispara n 1-5 minute. Pacientii trebuie sa stie
ca Nitroglicerina si medicatia asemanatoare Nitroglicerinei dilata
toate arterele din corp, inclusiv ale capului si de aceea poate
apare:
1. Senzatia de caldura la nivelul capului.
2. Ameteala trecatoare.
3. Greutate a capului.
4. Senzatie de caldura.
1 Daca durerea dispare, bolnavul poate ncepe sa-si reia
activitatea.
2 Daca durerea nu a disparut mai ia o tableta de Nitroglicerina si
sta asezat sau culcat nca 10 minute.
3 Daca durerea nu dispare nici acum : se suna la Salvare
trebuie nregistrat neaparat EKG iar n timpul drumului catre
spital se ia Nitroglicerina din cinci n cinci minute.
4 Apare si anxietate mare si senzatia mortii iminente de aceea
pacientul trebuie sedat.
n spital :
Repausul la pat este obligatoriu n primele zile n care pot
surveni cele mai multe complicatii. Se pot realiza n aceste zile
numai :
mobilizarea membrelor inferioare.
masaj usor.
toaleta la pat - pentru evitarea escarelor, evitarea constipatiei.
Oxigenoterapia - obligatorie initial.
- amelioreaza functiile miocardului care sunt n foame de oxigen.
-analgezice si sedative
-alimentatie lichida primele 2-5 zile, fara
sare,hipocalorica,hipolipidica,nefermentescibila
-mobilizare precoce



8. Metodologia generala de recuperare in patologia
cardiovascular

Recuperarea sau reabilitarea cardiacilor a fost definita de catre
OMS drept un ansamblu de masuri ce au ca obiectiv sa redea
sau sa amelioreze capacitatea fizica si mentala anterioara a
pacientilor permitandu-le sa ocupe mijloace proprii un loc cat mai
normal posibil in societate.
Pe de-o parte inactivitatea fizica si intelectuala poate duce la
degradarea starii fizice si intelectuale, indiferent de natura si
severitatea bolii cardiace.
Activitatea fizica este benefica daca este: controlata progresiv,
supravegheata, diferentiata, in functie de gradul severitatii bolii
cardiace.
Restantul functional cardiac trebuie exploatat ka maximum
lucru care se poate realiza prin programe de recuperare fizica.
Inafara de recuperare fizica trebuie facuta si recuperare
psihologica. Sunt neceare masuri educationale(pentru cresterea
compliantei la tratament si pentru profilaxia secundara a bolilor
cardiovasculare).





9. Indicatiile recuperarii fizice in bolile cardiovasculare

-S-au produs in mod evident animite schimbari in conceperea
programelor de recuperare. Spre exemplu este indicata inceperea
recuperarii in primele 24-48 de ore de la debutul uni eveniment
caradic acut.
-tot in prmele zile dupa faza acuta este indicat inceperea
programului educational pentru preventia secundara si aderenta
la tratament(incluziv la trat fizic)
-prog de recup se incepe imediat dupa inceputul perioadei de
convalescenta la max o sapt de la externare.
-sunt necesare in plus: echipament pt recuperare, spatiu adecvat
desfasurariiantrenamentului si echipament medical minim pentru
asigurarea asistentei de urgenta.
-durata prog este de 8-12 sapt
-bolnavul iese din recuperare cand obiectivele au fost indeplinite
-bolnavul inainte de a incepe prog de recup trebuie testat la efort.

Exista mai multe feluri de programe de recuperare fizica:
1.Program informativ-sfaturi acordate de catre medic si
prescrierea antrenamentului-fara supraveghere,acasa sau pe
terenul de sport
2.Program informativ-sfaturi ale recuperatorului;antrenament
nesupravegheat acasa sau intr-un serviciu de recuperare.
3.Program formal-sfaturi ale medicului cardiolog si de
recuperare;program supravegheat de antrenament fizic fara
monitorizare EKG.
4.Program formal,cu monitorizare EKG


10. Efectul repausului prelungit la pat:

Experimente controlate asupra efectelor repausului la pat la
indivizii sanatosi au indicat scaderea capacitatii de efort cu 20 -
25% dupa trei saptamni.
Mai mult dect att, studiile au aratat ca sunt necesare nca trei
saptamni pentru
atingerea unei performante egale cu cea initiala.
Mecanismele scaderii capacitatii de efort dunt urmatoarele :
1) hipovolemia _ scade volumul sanguin cu 600-800 ml _ scade
presarcina _ scade debitul cardiac.
2) scad reflexele vasomotorii _ pierderea tonusului venos al
membrelor inferioare determina sechestrarea la acest nivel n
pozitie ortostatica a aproximativ 500 ml snge, deci scade
semnificativ debitul sistolic n ortostatism.
3) scad reflexele arteriale baroceptoare _ ramne vasodilatatie n
ortosatism _ se ntrzie vasoconstrictia arteriala ortostatica _ se
produce hipotensiunea arteriala, scade tonusul muscular.
4) reducerea masei musculare determina scaderea fortei
contractile n urma repausului la pat.
La nivelul cordului pentru a mentine debitul cardiac de repaus
se va recurge la tahicardie.
Astfel,consumul maxim de oxigen (VO2 max) va fi atins la valori
mai mici de efort.
hipotensiunea arteriala ortostatica
reducerea volumului sanguin e pe seama plasmei -
scade debitul cardiac
se produce decalcifierea osoasa
apare constipatie ceea ce este este similar cu manevra Valsalva
(expir cu glota nchisa) .
psihologic apar sentimente de anxietate si deprimare.
Miscarile n clinostatism
miscarile active si pasive ale musculaturii sunt foarte utile
pentru tromboze , decalcifiere, tonus psihic.Evita atrofia
musculara si creste circulatia la acest nivel, dar capacitatea de
efort
ramne redusa.
Miscarile n ortostatism prezerva capacitatea de efort -mai mult
ortostatismul dect miscarile musculare active prin prezervarea
reflexelor vasomotorii si al tonusului venos.
daca pacientii au fost tinuti n picioare zilnic de 2 ori de cte 30
minute capacitatea de efort a fost scazuta numai cu 7% (fata de
20-25%).
chiar la infarctele miocardiace grave este recomandat ca
pacientii sa fie tinuti n fotoliu lnga pat de doua ori/zi (aceasta
manevra simpla poate nlatura din deconditionarea fizica).


11. Efectul antrenamentului fizic asupra capacitatii de efort
si asupra functiei cardiace

1 toate studiile clinice au aratat cresterea capacitatii de efort si
cresterea consumul
maxim de oxigen (VO2 max).
2 cu ct bolnavii erau mai sedentari nainte de producerea
accidentului coronarian
acut - cu att beneficiul antrenamentului fizic este mai mare.
3 exista cazuri n care capacitatea de efort postantrenament o
depaseste pe cea avuta
naintea declansarii bolii!
4 eforturile permise sunt izotonice si izometrice (eforturile
izometrice sunt acceptate
nu de mult timp n recuperarea coronarianului, dovedindu-se ca
de fapt influenteaza
functia ventricului stng si mai putin circulatia coronariana - deci
nu sunt riscante).
5 efortul, pentru a fi eficient, trebuie sa aiba o anume intensitate,
durata, frecventa.
6 efectul principal al antrenamentului se exercita prin intermediul
mecanismelor
periferice de adaptare.
7 se dezvolta circulatia coronariana prin proliferare capilara.
8 la coronarieni exista stimulul ischemic ceea ce determina o
vasodilatatie
coronariana maxima care nu mai poate fi influentata prin
antrenament.
9 pacientul nu poate fi supus unui efort care ar precipita
fenomenele de ischemie
acuta., insuficienta de pompa a ventricului stng sau tulburarile
de ritm care pot fi
fatale
5 n plus exista si alte efecte - care au actiune asupra factorilor de
risc ai cardiopatiei ischemice.: asupra greutatii, asupra lipidelor
scade cu 10-15% lipidemia totala, scad mai mult trigliceridele,
dar si colesterolul total (creste HDL colesterolul.care este
protector) , asupra hipertensiunii arteriale, asupra coagularii
sanguine- efortul activeaza fibrinoliza. asupra psihicului
nlatura ideea handicapului fizic, profesional, social. asupra
respiratiei scade travaliul respirator secundar unui randament
superior al ventilatiei prin ameliorarea cineticii diafragmatice si
repartitia mai
echilibrata Ventilatie/Perfuzie (V/P) ; astfel contribuie la scaderea
dispneei.
Antrenamentul fizic scade mortalitatea generala a
coronarianului cu 20-25%.
Efectul de antrenament apare la 8-12 saptamni.
Mentinerea efectului se relizeaza prin continuarea
antrenamentului pe perioada
nedeterminata la nivelul de trei antrenamente/saptamna.
Efectul benefic al antrenamentului dispare dupa 3-10 saptamni
de aceea trebuie
continuat ca un mod de viata (promovarea exercitiilor fizice a
sportului).

12. Recuperarea in infarctul acut de miocard (accidentul
coronarian acut) generalitati, fazele recuperarii

Intensitatea antrenamentului depinde i de severitatea bolii
coronoraniene.
Se ine cont de:
scderea performanelor ventricului stng sunt n funcie de
masa miocardic necrozat;
ischemia miocardiac restant;
tulburrile de ritm secundare.
Antrenamentul este corespunztor pragului anginos, care
reprezint limita maxim, peste care capacitatea fizic nu poate fi
crescut.
Conteaz i performanele ventricului drept n cazul infarctelor
inferioare, n care se asociaz frecvent i infarctul ventricului
drept.
Tulburri de ritm sever n cursul efortului
Monitorizarea EKG
Medicaia cardiologic din clasa beta blocantelor (propranolol,
metoprolol, atenolol) poate scdea capacitatea de efort.
Blocanii de calciu (nifedipina) cresc frecvena cardiac de
repaus i reduc rezerva de frecven cardiac, care poate fi pus
n joc n tim pul efortului, deci, ntr-un cuvnt, limiteaz
capacitatea de efort.
Exist 3 faze ale recuperare ale infarctului miocardic acut:
1) faza I recuperarea intraspitaliceasc
- scop autongrijire, deplasarea n spitale fr ajutor.
2) faza a-II-a recuperarea propriu-zis
- de la 3-12 sptmni.
- scop: s asigure bolnavului capacitatea maxim
de efort, com-patibil cu suferina coronarian.
3) faza a-III-a dureaz toat viaa.
- scop: s prezerve capacitatea de efort obinut n
faza a II-a i, eventual, n continuare.





13. Recuperarea in faza I a infarctului miocardic acut
treptele 1-4

Treapta 1 ziua 1
-se efectueaza miscari pasive ale extremitatilor in pat pedalare,
rotatii in artic tibiotarsiana(de cateva ori pe zi)
-ridicare la 45 de grade cu patul
-pacientul sta in sezut in pat, cu picioarele atarnand 10-15 min.
-miscari de pedalare si rotatie in articulatia gleznei sa fie efect
din ora in ora cat este treaz.
-sederea in fotoliu langa pat o data sau de doua ori pe zi.
-se alimenteaza singur de doua ori pe zi.
-la aceste miscari frecventa cardiaca nu trebuie sa dep cu 10
frecventa cardiaca initiala.
Treapta 2 (ziua 3-4):
-este permis sa faca tot ce a facut in treapta anterioara, pus
activitati caract acestei etape
-pacientul culcat sau sezand executa miscari active ale
extremitatilor repetandu-se de 10-15 ori pe zi.
-sta in fotoliu langa pat de 2-3 ori pe zi timp de 15-30 de min.
-isi face singur toaleta
-frecventa cardiaca sa nu dep cu mai mult de 20 bpm frecventa
cardiaca bazala.
-se transfera de la terapie intensiva la salon daca totul este bine.
Treapta 3(zilele 5-6)
-continua exercitiile fizice din treapta inferioara
-sta in fotoliu cat vrea
-se depl pe salon, in scaunul cu rotile.
-inceputul mersului in pas de plimbare timp de 30-40 de min si
inapoi.
Treapta 4(zilele 7-8):
-activitatile treptei 3 in plus
-merge la baie, unde isi efect singur toaleta partiala
-se depl singur in salon de 2 ori pe zi(isi ia singur pulsul)
-merge singur pe coridor 60 de m sub supraveghere de 2 ori pe
zi.


14. Recuperarea in faza I a infarctului miocardic acut
treptele 5-7
Treapta V
ncepe din ziua a 9-a;
- exerciiile le efectueaz de 3 ori pe zi, pn la intensitatea de 3
MET;
- merge singur n salon i pe holul spitalului;
- distana de mers crete la 200 250 metri, de 2 ori pe zi,
supravegheat;
- la sfritul treptei i este permis s fac du.
Treapta VI
- realizeaz toate activitile anterioare i, n plus, i este permis
s coboare singur un etaj (urc cu liftul i coboar singur un etaj
compus din 10-12 trepte);
- distana de mers crete la 400 m, supravegheat;
- parcurge aceast distan de 2 ori pe zi;
- este instruit asupra activitii fizice pe care urmeaz s o
desfoare la domiciliu.
Treapta VII
- desfoar toate activitile din treptele anterioare i, n plus,
urc i coboar singur 1-2 etaje;
- parcurge 500 m, de 2 ori pe zi;
- la sfritul treptei este supus unui test de efort low level
preexternare pentru a vedea dac pacientul va fi ncadrat n
clasa cu risc crescut sau sczut.



15. Particularitati ale recuperarii in infarctul miocardic
acut peste 65 ani

Recuperarea e special din trei motive:
capacitatea de efort e sczut din cauza bolii cardiace de fond;
boala coronarian este mai sever, infarctul miocardic acut are
mai frecvente complicaii;
efectele negative ale repausului sunt mai bine exprimate la
vrstnici.
1)Scderea capacitii de efort:
este fiziologic;
VO2 maxim scade cu 0,5 ml O2/kg;
din cauza scderii debitului cardiac i a scderii frecvenei
cardiace maximale scade contractilitatea miocardic, scade fora
de contracie a inimii datorit fibrozei miocardiace i crete
rezistena periferic i postsarcin.
2)Aceti bolnavi, de obicei, nu se afl la primul accident
coronarian, de aceea, fenomenele de insuficien ventricular
stng (IVS) sunt frecvente inclusiv edemul pulmonar acut.
tulburrile de ritm sunt frecvente;
blocurile (tulburri de conducere intracardiac);
ischemia miocardic restant e mai sever;
mortalitatea prin infarctul miocardic acut la peste 70 ani este
dubl fa de pacientul sub 60 ani.
3) Repausul prelungit la pat are consecine mai severe:
scade mai mult capacitatea de efort;
apare rapid demineralizarea osoas;
scderea mobilitii articulare e mai accentuat;
crete riscul complicaiilor;
constipaia este constant ntlnit;
depresia e mai sever.
Aspectul recuperrii postinfarct miocardic acut apare astfel
contradictoriu:
riscurile efortului sunt mai mari, putnd pune n pericol viaa
bolnavului;
vrstnicii necesit reabilitatea fizic mai mult dect bolnavii
tineri.
Recuperarea propriu-zisa
-recuperarea din faza I va cuprinde toate treptele, dar acestea vor
fi parcurse mai lent n 14 21 zile.
- faza a II-a se bazeaz pe mers, care permite obinerea unui
efect de antrenament.
mersul pe covorul rulant cu controlul pulsului;
mers n pas de plimbare, supravegheat sau nu;
se pune accent pe exerciii fizice de flexibilitate;
perioadele de antrenamente vor fi mai scurte de numai 2-3
minute;
pauzele mai lungi de 3-4 minute;
nclzirea i revenirea vor fi mai lente 10-15 minute;
aceste recomandri permit antrenamentul fr apariia senzaiei
de oboseal i alte complicaii;
se evit la bolnavii cu tensiune arterial sczut, bradicardie,
ischemie cerebral la ncetarea efortului;
toat faza a II-a este mai lung dureaz 10-12 sptmni.



16. Recuperarea pacientului cu IMA in faza de postexternare
(tranzitia intre faza I si II)
Pacientul este externat dup aproximativ dou sptmni de la
debutul infarctului miocardic acut, dac aceasta nu este
complicat;
- urmeaz o sptmn n care bolnavul este la domiciliu, dar nu
a fost nc inclus ntr-un program organizat de reabilitare;
- este perioada n care ceea ce s-a obinut n faza
intraspitaliceasc este consolidat din punctul de vedere al
nivelului de efort; de aceea, aceast perioad aparine tot fazei I a
reabilitrii.
- faza este totui este diferit, ntruct:
bolnavul nu este supravegheat;
necesit autocontrol i control din partea familiei care trebuie
instruit.
n aceast perioad se efectueaz 3 tipuri de activiti:
1. Continuarea exerciiilor fizice pe care bolnavul le-a
efectuat n spital de 2 ori/zi, cte 15-20 minute.
- important este s se urmreasc ca frecvena cardiac s nu
depeasc 20 peste frecvena cardiac de repaus.
2. Prestaii casnice, gospodreti:
s nu depeasc consumul energetic de 2-4 MET;
un bolnav care a avut test de efort negativ la externare poate
desfura activiti casnice fr probleme;
sunt utile pentru psihicul bolnavului, dar i pentru meninerea
efectului de antrenament fizic obinut n timpul spitalizrii;
nu este permis ridicarea de greuti, efortul izometric fiind
contraindicat n aceast faz recuperatorie; este permis numai
ridicarea i transportarea a 1-2 kg (cumprturi);
sunt permise urmtoarele activiti:
- curenia cu aspiratorul este permis;
- activitatea la buctrie este permis;
- splat cu maina de splat este permis;
ntre activiti, este indicat ca pacientul s se odihneasc n
fotoliu.
somnul de noapte este obligatoriu, s dureze 8 ore aceast
durat se poate obine chiar cu somnifere!
odihn diurn la pat cel puin 10 ore/zi;
n plus, pentru aceast perioad este permis mersul
nesupravegheat n afara locuinei, dar cu condiia s nu existe
intemperii atmosferice sau o temperatur sub 00C.
mersul este permis de 2 ori/zi 15-30 minute n pas de plimbare
sub controlul frecvenei cardiace i al scalei autoperceperii
efortului.
relurii activitii
sexuale dect pacientul nsui.







17. Recuperarea pacientului cu IMA in faza a II-a
(recuperarea propriu-zisa)


Reprezint recuperarea propriu-zis sau faza de convalescen.
se desfoar ntre sptmna 4 12 postinfarct miocardic acut sau
ntre momentul externrii i cel al relurii activitii obinuite, inclusiv
profesionale.
prima sptmn de la ntoarcerea la domiciliu este considerat
aparinnd fazei I sau tranziiei la faza a II-a.
faza a II-a de recuperare este perioada cea mai important; scopul su
este s redea pacientului maximum posibil din capacitatea sa fizic
Programul de antrenament nclzirea;
antrenamentul propriu-zis;
rcirea (revenirea).
Pe parcursul antrenamentului, doi parametri sunt studiai n mod
deosebit:
1) frecvena cardiac de antrenament s nu depeasc, dar nici s fie
mult inferioar frecvenei cardiace prestabilite.
2) scala de autopercepere a intensitii efortului (scala este mprit n
20 de grade de percepere a efortului).
Intensitatea antrenamentului
clasic se consider c este necesar s se presteze un effort fizic de
70% din capacitatea maxim de efort a individului (VO2), valoare care
corespunde aproximativ pragului anaerob (care nu trebuie s fie depit
n cursul antrenametului fizic).
intensitatea se apreciaz practic prin frecvena cardiac a efortului.
Durata antrenamentului iniial este de 5-10 minute, se crete progresiv
n funcie de tolerana bolnavului pn la 30 minute.
La pacienii care sunt bine antrenai, dup terminarea antrenamentului
propriu-zis, se pot aduga jocuri recreative, la o frecven cardiac sub
cea atins n timpul antrenamentului.
Frecvena antrenamentului
antrenamentul trebuie s fie repetat de cteva ori/sptmn (3-4
edine/sptmn, desprite de o zi liber.)
creterea numrului de antrenamente peste aceast valoare nu este
benefic, dar creterea disconfortului muscular al pacientului este o
regul;
n ziua liber este bine, totui, ca pacientul s fac exerciii uoare de
gimnastic, activiti gospodreti, s mearg pe jos;

18. Moduri de realizare a efortului fizic in faza a II-
a de recuperare a IMA
Moduri de realizare a efortului
- Bicicleta ergometric
- Aparatul de vslit
- Covorul rulant
- Cicloergometrul de brae.
- Exerciiile de gimnastica
- Mersul rapid i joggingul
- Efortul fizic efectuat n ap i notul
- Efortul izometric
- Sritul corzi

1.Descrieti metodologia de realizare a efortului la bicicleta
ergometrica si aparatul de vaslit
, inclinari laterale si rotatii ale trunchiului;[ 4-10 repetari]
Extensia gambei cu rezistenta.[4-6 repetari]
-Din decubit dorsal: Bicicleta ergometrica
Este tipul clasic de antrenament si ea aduce avantajul interesarii unui
mare numar de grupe musculare. Aceste grupe musculare apartin
nsa,aproape n totalitate membrelor inferioare desi intr-o mai mica
masura, este interesata musculatura torsului sau chiar musculatura
membrelor superioare( deoarece bolnavul n timpul
antrenamentului,strnge ghidonul bicicletei). Trebuie avut grija nsa ca
aceasta strangere a ghidonului sa nu fie excesiva deoarece n acest caz
se adauga un efort izometric.
Frecventa cardiaca, tensiunea arteriala se controleaza n timpul lucrului
la cicloergometru
si este de multe ori necesara si nregistrarea electrocardiogramei.
Intensitatea antrenamentului
poate fi usor reglata, prin variatia ncarcaturii , aceasta putnd fi
adaptata prin paliere
mici de efort(din 5 n 5 W).
Viteza de pedalare variaza, dar de obicei ea va fi de minimum 45
turatii sau, mai bine, de 60 de turatii/min.
Dezavantaje:
In afectiuni osteo-articulare, destul de frecvente ntlnite, mai ales
la vrstnici (cu precadere gonartroze).
In ateroscleroza periferica concomitenta, ceea ce poate duce la
aparitia precoce a claudicatiei intermitente, nainte de atingerea
frecventei tinta
monotonia antrenamentului
pe parcursul unui program de antrenament de 30-45 min., sunt
incluse 2 sau 3 reprize a 4 min. pe cicloergometru, restul
antrenamentului fiind efectuat prin alte mijloace.
2.Aparatul de vslit.
Are avantajul fata de alte moduri de antrenament de a interesa n efort
ntreaga musculatura a corpului, inclusiv musculatura membrelor
superioare. n conditiile n care rezistenta la vslit nu este prea mare,
efortul izometric este neglijabil, aproape intreg efortul prestat fiind de tip
izotonic (cel de care avem nevoie!).
Frecventa cardiaca e greu de supravegheat, monitorizarea EKG e
imposibila, de aceea
introducerea acestui tip de antrenament se face mai trziu dupa 1 -2
saptamni de la
introducerea fazei a II-a.
Se include ,de regula, o perioada de 4 minute de antrenament cu
acest aparat,restul
antrenamentului fiind rezervat altor tipuri de efort.
Importanta acestui aparat creste spre sfrsitul fazei a II-a sau in
faza a III-a, atunci cnd bolnavul continua sa presteze efort, n
cadru institutionalizat sau n cadrul unui club al coronarienilor.
(este bine si daca poate sa-si achizitioneze aparatul acasa) .


3.Covorul rulant.
Reprezinta nu numai un mijloc de testare de efort, ci si un bun
mijloc de antrenament, fiind echivalentul mersului cu viteza
variabila.
Avantaje:
nu necesita nici o pregatire speciala, indiferent de vrsta si de
pregatirea fizica anterioara.
antreneaza, practic majoritateagrupelor musculare (mai putin a
membrelor superioare) n
efortul fizic.
Intensitatea efortului este reglata in functe de viteza de mers si de
nclinarea covorului rulant inct, ca si in cazul bicicletei
ergometrice, efortul poate fi crescut progresiv si n trepte mici.
creeaza conditii similare cu cele ale bolnavului care umbla
nesupravegheat, n afara institutiei de recuperare
se folosesc una sau 2 perioade de 4 minute de efort prestat pe
covorul rulant
. Ca un echivalent al covorului rulant reamintim mersul, ca forma
de antrenament, cu viteza si pe distante progresiv crescnde. Poate
fiutilizat n zilele in care bolnavul nu participa la antrenament
institutionalizat.
Mersul poate fi programatic, n sensul ca bolnavul merge
special pentru a se antrena, sau poate constitui o alternativa de
utilizat in cursul activitatilor zilnice prestate de bolnavi.
Importanta lui a crescut, desi, si n cursul mersului, chiar n pas
alert, frecventa cardiaca nu atinge dect intre 60-70% din frecventa
maximala realizata la testul de efort.
4.Cicloergometrul de brate.
Cicloergometrul de brate poate fi construit special n acest scop sau
poate fi adaptat dintr-un cicloergometru pentru membrele
inferioare.
Principiile de functionare si de antrenament sunt aceleasi cu ale
cicloergometrului pentru
membrele inferioare.
Trebuie tinut cont de faptul ca, pentru fiecare nivel de efort,
frecventa cardiaca va fi mai ridicata dect n cazul efortului depus
cu membrele
inferioare. De aceea, antrenamentul se va desfasura la un wattaj redus
fata de
cicloergometrul clasic. Se va avea n vedere obtinerea aceleiasi frecvente
cardiace tinta
(de antrenament), stabilita n urma testului de efort maximal limitat de
simptome. Se
utilizeaza pentru realizarea unui antrenament complet, dar devine
indispensabil pentru
subiectii la care, n cursul activitatii profesionale, domina efortul cu
membrele superioare.
n cursul unei sedinte de antrenament se va efectua o singura perioada de
4 minute de
efort cu membrele superioare, n rest folosindu-se celelalte mijloace de
antrenament
anterior expuse.
5.Exercitiile de gimnastica
Sunt de mult folosite n faza I-a a reabilitarii ca si n faza a II-a, n
perioada de
ncalzire si de racire.
Exercitiile fizice pot fi folosite si pentru antrenamentul propriuzis,
desi frecventa cardiaca n cursul acestora nu depaseste, de regula,
120/min.( corespunznd la 60% din frecventa cardiaca maximala
teoretica) dar totusi se obtine efectul de antrenament mai ales la
indivizii peste 50 ani.
n acest caz,exercitiile sunt de durata mai lunga si mai usor viguroase.
Clasificarea tipurilor de exercitii de gimnastica :
1 exercitii de respiratie,
2 exercitii pentru forta si rezistenta musculara,
3 exercitii pentru dezvoltarea mobilitatii articulare si a supletei
musculare,
4 exercitii de relaxare,
5exerc. izometrice
6.Mersul rapid si joggingul.
Sunt dovedite ca utile n cresterea capacitatii de efort .
Mersul rapid si joggingul sunt folosite numai n faza a III-a a
recuperarii
deoarece solicitarea aparatului cardiovascular este relativ mare si
posibilitatile de
supraveghere, n cursul acestora, reduse.
Totusi, n cazul antrenamentului desfasurat n centre de
recuperare, exista posibilitatea aplicarii acestui tip de antrenament
nspre sfrsitul acesteia.
n cursul alergarii frecventa cardiaca este urmarita de catre
bolnav, care se autocontroleaza pentru a nu depasi frecventa de
antrenament sau prin telemetrie (la distanta).
Sunt mai putin indicate la subiectii n vrsta, deoarece pot
precipita crize de dispnee, solicita intens musculatura si sunt
dificil de completat pentru bolnavii cu probleme osteo-musculare
asa cum este frecvent cazul subiectilor vrstnici.

7.Efortul fizic efectuat n apa si notul.
notul necesita, ndeosebi la persoanele neexperimentate, un mare
consum de energie,
care depaseste 7 METs.
Se nregistreaza, de asemenea, frecvente cardiace apropiat
maximale, sau care depasesc semnificativ frecventa tinta de
antrenament.
n schimb, efectuarea unor exercitii simple n apa, sau mersul prin
apa poate avea avantajele asupra altor exercitii fizice, deoarece, n
cursul acestora, este favorizata ntoarcerea venoasa, iar consumul
de energie nu depaseste pe cel permis bolnavilor coronarieni.
n plus, pentru bolnavii cu probleme osteo-musculare, deplasarea
prin apa este mult mai facila fata de celelalte tipuri de efort
utilizate.
Cum sa urmarim frecventa cardiaca a pacientului aflat n apa? Tot prin
metode
telemetrice.

8. Efortul izometric. Este ultimul dintre tipurile de efort utilizate
n antrenamentul fizic si
este relativ recent introdus n programele de reabilitare.
se realizeaza n principal, si cvasiexclusiv, prin ridicarea de
greutati sau exercitii fizice efectuate cu greutati.
Greutatile vor fi initial de 1-2 kg., iar ulterior de 3-4 kg..
Utilizarea lor este nepericuloasa mai ales daca se aplica n a doua
parte a fazei a II-a a recuperarii post infarct miocardic. Frecventa
cardiaca nu creste excesiv n cursul folosirii greutatilor, iar pragul
ischemic nu este de regula atins deoarece, prin cresterea
rezistentelor periferice creste si debitul coronarian, secundar
cresterii presiunii intraaortice.
n general cnd sunt disponibile mai multe posibilitati de antrenament:
6 perioade de antrenament de cte 4 minute fiecare = 24 minute
ntre ele cte 2 minute pauza: 5*2 =10 minute
exemplu :
un covor rulant
un cicloergometru
un aparat de vslit
un cicloergometru de brate
un covor rulant
un cicloergometru
varianta de efort izometric combinat cu efort izotonic o reprezinta
mersul purtnd
greutati de 2-4 kg, n fiecare dintre mini. n acest caz, purtarea de
greutati antreneaza pe
de o parte bolnavii pentru efortul izometric ulterior, iar pe de alta parte
face ca frecventa
cardiaca n timpul mersului sa fie mai ridicata nct si un mers n pas
vioi sau rapid
permite atingerea frecventei cardiace de antrenament.
Mersul rapid, cu sau fara purtare de greutati, eventual joggingul, va fi
efectuat separat
si suplimentar, ntr-o alta perioada a zilei.
La sfrsitul fazei a-II-a a recuperarii pot fi introduse jocuri recreative.
Jocurile se pot desfasura, ca succesiune, imediat dupa antrenamentul
propriu-zis, dupa o pauza.
mersul rapid + purtarea de greutati va fi efectuat separat si
suplimentar ntr-o
alta perioada a zilei.




19 . Probleme speciale ale recuperarii cardiace in faza a II-a
post IMA (postaccident coronarian acut):bolnavii
varstnici

Recuperarea e special din trei motive:
capacitatea de efort e sczut din cauza bolii cardiace de fond;
boala coronarian este mai sever, infarctul miocardic acut are
mai frecvente complicaii;
efectele negative ale repausului sunt mai bine exprimate la
vrstnici.
1)Scderea capacitii de efort:
este fiziologic;
VO2 maxim scade cu 0,5 ml O2/kg;
scade contractilitatea miocardic, scade fora de contracie a
inimii datorit fibrozei miocardiace i crete rezistena periferic i
postsarcin.
2)Aceti bolnavi, de obicei, nu se afl la primul accident
coronarian, de aceea, fenomenele de insuficien ventricular
stng (IVS) sunt frecvente inclusiv edemul pulmonar acut.
tulburrile de ritm sunt frecvente;
blocurile (tulburri de conducere intracardiac);
ischemia miocardic restant e mai sever;
mortalitatea prin infarctul miocardic acut la peste 70 ani este
dubl fa de pacientul sub 60 ani.
3) Repausul prelungit la pat are consecine mai severe:
scade mai mult capacitatea de efort;
apare rapid demineralizarea osoas;
scderea mobilitii articulare e mai accentuat;
crete riscul complicaiilor;
constipaia este constant ntlnit;
depresia e mai sever.
Aspectul recuperrii postinfarct miocardic acut apare astfel
contradictoriu:
riscurile efortului sunt mai mari, putnd pune n pericol viaa
bolnavului;
vrstnicii necesit reabilitatea fizic mai mult dect bolnavii
tineri.
Recuperarea propriu-zisa
-recuperarea din faza I va cuprinde toate treptele, dar acestea vor
fi parcurse mai lent n 14 21 zile.
- faza a II-a se bazeaz pe mers, care permite obinerea unui
efect de antrenament.
mersul pe covorul rulant cu controlul pulsului;
mers n pas de plimbare, supravegheat sau nu;
se pune accent pe exerciii fizice de flexibilitate;
perioadele de antrenamente vor fi mai scurte de numai 2-3
minute;
pauzele mai lungi de 3-4 minute;
nclzirea i revenirea vor fi mai lente 10-15 minute;
aceste recomandri permit antrenamentul fr apariia senzaiei
de oboseal i alte complicaii;
se evit la bolnavii cu tensiune arterial sczut, bradicardie,
ischemie cerebral la ncetarea efortului;
toat faza a II-a este mai lung dureaz 10-12 sptmni

20. Aspecte ale recuperarii recuperarii cardiace in faza a II-a
post IMA (postaccident coronarian acut)la bolnavii cu diabet
zaharat

nclzirea s dureze 2 pn la 10 minute;
intensitatea efortului trebuie s s fie la nivelul de 50 60%
din valoarea efortului fizic maximal la cicloergometru (ghidat de
puls);
dup terminarea efortului se scade progresiv intensitatea
acestuia timp de 10 minute, pentru a facilita o recuperare treptat;
antrenamentul se efectueaz zilnic timp de 20 40 minute, de
5 6 ori/sptmn;
este bine ca edina de antrenament fizic s se desfoare la
aceeai or, pentru a crea un nou nivel al reglrii vasomotorii i
metabolice;
rezultatele se obin n 16 21 sptmni de antrenament.
Antrenamentul fizic, n general:
nu se face pe durata afeciunilor acute de alt natur dect
cardiac
cnd afeciunea s-a rezolvat, antrenamentul va fi reluat de la un
nivel al efortului mai redus dect cel notat n timpul ntreruperii
antrenamentului;
n cazul edinelor de antrenament n aer liber trebuie s in
cont de factorii climatici cnd temperatura este sub 00C sau
cnd este vnt nu se fac antrenamente;
cnd temperatura aerului este peste 240C, crete frecvena
cardiac n mod fiziologic i de aceea se impune scderea
intensitii antrenamentului
naintea antrenamentului nu se consum coca-cola, cafea,
alcool;
la sfritul antrenamentului nu se fac duuri sau bi fierbini, ci
un du cldu, dar nu imediat dup oprirea antrenamentului, ci la
15 30 minute;
intensitatea efortului se menine aceeai pe parcursul a 23
edine; ulterior, creterea efortului se va face n trepte mici
In faza a II -a a recuperrii, dac totul a decurs fr evenimente,
nu mai este necesar o nou testare de efort.
la sfritul fazei se face testul maximal limitat de simptome:
n funcie de rezultatele obinute se stabilete capacittea de efort
a bolnavului, se face inclusiv expertizarea capacitii de munc.
pentru acei bolnavi care fac recuperare la domiciliu este
important s se prezinte o dat pe lun ntr-un centru de
recuperare, pentru cel puin o edin.
este util i obligatorie testarea de efort periodic.

21. Contraindicatii ale recuperarii fizice la bolnavii
cardiaci

Contraindicaiile antrenamentului fizic sunt:
Infarcte complicate
Insuficienta cardiaca
Emfizem pulmonar, bronsita cronica
Boli pulmonare cornice in antecedente
HTA netratata
Tulburari ritm
Angor spontan
valoarea glicemiei peste 200 300 mg%;
retinopatia avansat care ar putea favoriza dezlipirea de retin;
nefropatia diabetic;
hipertensiunea cu valoare diastolic peste 120130 mmHg.
Efortul fizic este util pentru profilaxia primar a cardiopatiei ischemice
cronice i a cardiopatiei diabetice n diabetus melitus.
pentru diabetul zaharat tip I, efectul hipoglicemiant al efortului fizic va
fi mai mare dac va fi fcut la 3 4 ore de la injectarea insulinei
cristalinei i la 8 12 ore de la injectarea insulinei semilente.

22. Criteriile de terminare ale fazei a II-a de recuperare
post IMA

1. Nivelul absolut al capacitii de efort obinut n perioada
recuperrii se obine atunci cnd pacientul este capabil s
depun un efort de 7METs faza poate fi considerat ncheiat,
iar bolnavul necesit doar un antrenament fizic de meninere a
capacitii de efort.
2. Nivelul activitii fizice pe care bolnavul urmeaz s o
desfoare n activitatea cotidian.
- urmeaz s mearg la slujb sau s se pensioneze? (e o mare
diferen!)
- recuperarea poate dura mai puin la bolnavii cu profesiuni
sedentare, dar dureaz 8 12 sptmni la bolnavii cu munc
fizic grea.
3. Diferena deficitul aerobic funcional deficitul aerobic
miocardic
- se urmrete ca aceast diferen s fie ct mai mic deficitul
aerobic funcional e ntotdeauna mai mare dect deficitul aerobic
miocardic;
- cnd deficitul aerobic funcional = deficitul aerobic miocardic
faza e considerat terminat;
- deficitul aerobic funcional se determin printr-un test de effort
maximal, limitat de simptome!
- capacitatea de efort n faza a II-a a recuperrii poate fi crescut
cu 20 30% (limite maxime: 10 40%), dar depinde de nivelul
activitii fizice anterioare
- la pacientul cu insuficien ventricular stng patent
creterea capacitii de efort e posibil cu aproximativ 10%.
- la vrsta de peste 60 ani capacitatea de efort crete cu
aproximativ 10%.
- beneficiul creterii capacitii de efort: crete calitatea vieii,
beneficiu psihologice:
posibilitatea de reintegrare n viaa social i profesional;
dispariia fricii bolnavului; de fapt, acesta este cel mai
important rezultat al antrenamentului fizic.

23. Faza a III-a de recuperare postIMA

Este faza de meninere a recuperrii fizice.
Faza a III-a urmeaz imediat fazei a II-a i ncepe la 8-12
sptmni de la debutul infarctului miocardic acut.
Este un moment n care capacitatea de efort a atins 7
METs, iar consumul energetic este suficient de mare pentru
a asigura bolnavului o via activ.
Pacientul se poate reintegra profesional acum (numai cei care au
atins 7 METs).
Exist pacieni la care capacitatea de efort nu poate fi crescut la
7 MET, din cauze obiective.
La aceti pacieni creterea capacitii de efort se face lent i
progresiv n 6-12 luni.
Recomadri practice:
- pentru nc 4-6 sptmni se practic recuperea din faza a II-a
(chiar dac au fost depite cele 8 12 sptmni).
- recuperarea se desfoar n centre de recuperare, la un nivel
de 2-3 edine/sptmn sau la domiciliu, unde efortul va fi
nestandardizat i nesupravegheat;
antrenamentul trebuie s se desfoare minim de dou,
chiar de trei ori pe sptmn;
durata edinei de antrenament este de o or i, cu jocurile
recreative de la sfritul edinei, se ajunge la 1,5 2 ore;
n perioada de nclzire se fac exerciii de gimnastic,
cicloergometru de nclzire, iar frecvena cardiac trebuie s
fie de 100 110 bti/minut;
antrenamentul propriu-zis se face la fel cu cel din faza a II-a;
la terminarea antrenamentului se acord 5 minute de
revenire i 5-10 minute de odihn;
- pacientul trebuie s fac gimnastic zilnic, timp de 1015 minute
- pacientul trebuie s mearg la slujb i s vin pe jos sau cu
bicicleta, iar dac starea atmosferei permite, s parcurg zilnic 6 -
7 km cu bicicleta sau 5-6 km pe jos sau mcar s parcheze
maina
la o distan de civa km de locul de interes, distan pe care
trebuie s o parcurg pe jos;
- o alt variant dup mas, este plimbarea ntr-un ritm de 56
km/or pentru meninerea efectului de antrenament;
- faza a III-a de recuperare postinfarct miocardic acut se
prelungete pe perioad nedefinit, practic, toat viaa!
- sporturile de agrement sunt indicate, fr atitudini excesive ns!
nataia; ciclismul; patinajul; schiul nordic; mersul vslit.
Sporturi contraindicate: alpinism; atletism; pilotaj; baschet;
fotbal; judo are contracii izometrice! srituri; rugby; yahting.
Sporturi indiferente: ski alpin; tenis de cmp, tir sportiv; tenis de
mas; volei.
Aderena la tratament n faza a III-a atinge procentul de 50%;
supravegherea bolnavului este n continuare necesar aceast
supraveghere nseamn refacerea TE maximal limitat de
simptome pentru infarctul miocardic acut, la intervale de 3 luni.




24. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare
cardiaca
post by pass aorto-coronarian) faza 1

Postoperator:
ziua 1 pacientul este intubat orotraheal apoi detubat;
se mobilizeaz membrele inferioare i superioare i
centura scapular;
ziua 2 kinetoterapie respiratorie;
pacientul este inut eznd la marginea patului sau
eznd n fotoliu;
i se permite mersul prin camer;
ziua 3 pacientul va fi nsoit la mersul pe culoar;
ziua 4 mers pe culoar, nensoit;
ziua 5 nceperea micrilor de gimnastic;
ziua 6 urcarea unui palier cu trepte;
antrenament pe biciclet;
ziua 7 urcarea unui etaj;
ziua 8-10 se efectueaz un test de efort precoce (dac sunt
ntrunite condiiile);
ziua 12-14 se face pregtirea pentru externare.
Regul: ritmul fiecrei faze postoperatorii este modulat n funcie
de starea pacientului.
A nu se uita preceptul cel mai important al medicinei: primum non
nocere. A nu se uita nici necesitatea extrem a individualizrii
fiecrui caz!
Pacienii cu BCI au capacitatea de efort sczut, datorit
sedentarismului vieii anterioare i a convingerilor c efortul fizic
este factor declanator al suferinelor lor.
Chiar unii medici recomand reducerea drastic a efortului fizic,
ceea ce nu este benefic pentru pacieni.
Testul de efort este efectuat la mai puin de o lun dup
intervenia chirurgical.
Este foarte important pentru admiterea pacientului n faza a II-a
de recuperare, dar i pentru redarea ncrederii pacientului n
forele proprii


25. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca
(post by pass aorto-coronarian) faza a II-a
Dup externarea din clinica de chirurgie cardiac pacientul
trebuie s fac o perioad de antrenament de 3-4 sptmni,
care conine:
gimnastic respiratorie;
exerciii fizice uoare (iniial supervizate de kinetoterapeut);
plimbri scurte, de 10-20 minute, de 2-3 ori/zi. n funcie de:
starea subiectiv starea de oboseal;
respiraia i frecvena cardiac se poate crete progresiv durata
mersului la 30 minute.
n general, faza a II-a este constituit din 20 edine de
antrenament n 3 sptmni.
50% dintre pacieni necesit 10-20 edine suplimentare.
Primele edine sunt de tatonare i recomandarea este s nu se
depeasc 60-80% din nivelul efortului atins la testul de efort.
Prima edin se realizeaz sub monitorizarea EKG.
La urmtoarele edine este suficient monitorizarea frecvenei
cardiace
Controlul sistematic al TA este indicat n primele edine, fiind
facultativ la celelalte.
Pacientul va respecta indicaiile de cretere sau diminuare a
efortului, fiind instruit s-i urmreasc singur frecvena,
simptomele:- angor;- dispnee;- oboseal;- durere n
gamb;ameeal;- disconfort precordial sau respirator;- palpitaii.
Programul de antrenament propriu-zis cuprinde:
1. Cteva minute (5-10 minute) de nclzire i exerciii respiratorii.
2. Bicicleta ergonomic:
2 minute nclzire, cu ncrcare progresiv la 50-60% din
efortul maxim tolerat, determinat la TE (frecvena cardiac atins);
4 perioade de 2 minute la 80-90% din efortul maxim tolerat;
3 minute la 50-60% din efortul maxim tolerat;
5 minute recuperare la 30-60% din ncrcarea maxim.
3. Exerciii relaxare.
Durata medie a edinei de antrenament este de 45-60 minute

26. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca
(post by pass aorto-coronarian) faza a III-a
Scopul este meninerea de lung durat a beneficiilor
obinute n faza a II-a.
Pacientul are n aceast faz o capacitate aerob suficient
pentru desfurarea unei viei normale din punct de vedere
profesional, dar i social.
Dup antrenamentul din faza a II-a nu mai este posibil creterea
capacitii de efort.
Cei care doresc creterea capacitii de efort trebuie s
investeasc mai mult timp i s efectueze exerciii de mai mare
intensitate pentru atingerea acestui scop.
Programele de antrenament sunt cu o mai mare autonomie, dar
trebuie s fie verificate periodic de ctre specialiti.
Tipuri de exercitii:
1.Stnd deprtat, rotarea lateral a membrelor superioare (20
ori).
2.Decubit dorsal, cu un scule de nisip pe abdomen, se execut
inspir cu mpingerea abdomenului, expiraie cu coborrea i
relaxarea abdomenului (20 ori).
3.Decubit dorsal, ducerea genunchiului la piept cu apropierea
capului de genunchiul flectat cu expir, revenire cu inspir i
extensia genunchilor (20 ori).
4. Aparat de vslit (5-10 min.) pauz (2 min.).
5. Cicloergometru (5-10 min.) pauz (2 min.).
6. inerea unei greuti de 3-5 kg cu membrele superioare ntinse
la orizontal, n faa pieptului, 10-20 sec. (5 ori).
7.Exerciii de relaxare: cscat, surs, streching, poziie de
relaxare stnd, seznd, rezemat.
8. Metoda Schultz:
Jocurile sportive sunt permise.
Jocurile sportive care trebuie evitate sunt:
- cele care presupun eforturi izometrice intense;
- cu ritm de joc foarte rapid;
- cele care nu permit o adaptare cardiorespiratorie: judo, lupte,
fotbal, baschet, rugby.
Mersul pe jos rmne recomandat zilnic, timp de 30-60 minute,
la viteza 5 km/h.
Este permis chiar i joggingul, dar progresiv i, iniial, alternat cu
perioade de mers.
Viteza de alergare trebuie s se fac n funcie de confortul
respiraiei (poate s susin o conversaie) i de frecvena
cardiac.
Alte sporturi permise: ciclismul, nataia, ski fond.

27. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare
cardiaca (post by pass aorto-coronarian) faza a III-
Scopul este meninerea de lung durat a beneficiilor
obinute n faza a II-a.
Pacientul are n aceast faz o capacitate aerob suficient
pentru desfurarea unei viei normale din punct de vedere
profesional, dar i social.
Dup antrenamentul din faza a II-a nu mai este posibil creterea
capacitii de efort.
Cei care doresc creterea capacitii de efort trebuie s
investeasc mai mult timp i s efectueze exerciii de mai mare
intensitate pentru atingerea acestui scop.
Programele de antrenament sunt cu o mai mare autonomie, dar
trebuie s fie verificate periodic de ctre specialiti.
Tipuri de exercitii:
1.Stnd deprtat, rotarea lateral a membrelor superioare (20
ori).
2.Decubit dorsal, cu un scule de nisip pe abdomen, se execut
inspir cu mpingerea abdomenului, expiraie cu coborrea i
relaxarea abdomenului (20 ori).
3.Decubit dorsal, ducerea genunchiului la piept cu apropierea
capului de genunchiul flectat cu expir, revenire cu inspir i
extensia genunchilor (20 ori).
4. Aparat de vslit (5-10 min.) pauz (2 min.).
5. Cicloergometru (5-10 min.) pauz (2 min.).
6. inerea unei greuti de 3-5 kg cu membrele superioare ntinse
la orizontal, n faa pieptului, 10-20 sec. (5 ori).
7.Exerciii de relaxare: cscat, surs, streching, poziie de
relaxare stnd, seznd, rezemat.
8. Metoda Schultz:
Jocurile sportive sunt permise.
Jocurile sportive care trebuie evitate sunt:
- cele care presupun eforturi izometrice intense;
- cu ritm de joc foarte rapid;
- cele care nu permit o adaptare cardiorespiratorie: judo, lupte,
fotbal, baschet, rugby.
Mersul pe jos rmne recomandat zilnic, timp de 30-60 minute,
la viteza 5 km/h.
Este permis chiar i joggingul, dar progresiv i, iniial, alternat cu
perioade de mers.
Viteza de alergare trebuie s se fac n funcie de confortul
respiraiei (poate s susin o conversaie) i de frecvena
cardiac.
Alte sporturi permise: ciclismul, nataia, ski fond.

27. Recuperarea fizica a pacientului postangioplastie
transluminala percutana
Angioplastia este o tehnica operatorie ce consta in introducerea
prin vena safena a unui cateter cu balonas care destenozeaza
coronarele si ulterior implantarea unui stent.
Prin angioplastie se disloca si se fragmenteaza placa
aterosclerotica. n evaluarea succesului de lung durat al
angioplastiei, trebuie luate n considerare recidivele, acestea
apar, de regul, n primele 6 luni, fapt ce a condus la efectuarea
celei de-a doua angioplastii.
La 14 zile, 3, 6 i 9 luni dup PTCA se efectueaz:
testarea ECG la efort;
evaluarea perfuziei miocardice n efort cu TI201.
Cei suspeci de stenoza recidivant vor fi pregtii pentru o nou
angioplastie.

Conduita postangioplastie:
Pacientul e mentinut sub terapie antiplachetara timp de 1-6 luni.
La 3-5 zile se face TE. Maximal limitat de simptome. Exista
pacienti deconditionati fizic cu DAF> DAM si pacienti cu
DAF=DAM. Pacientii deconditionati fizic sunt cei care trebuie sa
faca in primul rand recuperare fizica.
Recuperarea dureaza 6-12 saptamani si este identica cu cea
din faza a-2-a a IMA. Pentru pacientii cu angor restant timp de 1-2
saptamani se face in spital, pentru cei asimptomatici se poate
ambulator direct. Dar in toate cazurile se face institutionalizat.


Faza a II-a de recuperare post-PTCA
Costul energetic al etapei este intre 5-7 METs; cand a atins
aceasta limita faza a -2-a este terminata.
Orice edin de antrenament fizic se incepe cu testul de effort
limitat de simptome, si este alctuit din trei pri distincte:
1. nclzirea respectiv exercitii pregatitoare care sa nu
determine o FC care sa depaseasca cu peste 20 batai\min
FC de baza iar FC in timpul incalzirii sa nu depaseasca 100-
110 b.\min; dureaza 5-10 min.
2. Antrenamentul propriu-zis cu effort de anduranta; este faza
propriu-zisa a recuperarii; dureaza pana la 30 min.
3. Perioada de rcire (revenire); dureaza 5-10 min.
Intensitatea antrenamentului - Frecvena trebuie s fie de
aproximativ 120-130/min. pentru indivizii peste 40 ani i 135-
140/min. pentru sub 40 ani
Durata antrenamentului - iniial de 5-10 minute, crescnd apoi
progresiv, n funcie de tolerana bolnavului, pn la 30 minute,
limit care, n general, nu va fi depait.
Frecvena antrenamentului - sunt necesare cel puin 3-4
antrenamente pe sptmn, desprite, dac este posibil, prin
cte o zi liber. Creterea frecvenei de antrenament peste acest
numr nu este benefic. Poate fi introdus efortul izometric
progresiv sub forma ridicarii unor greutati in a -2-a parte a feazei.
Faza a III-a de recuperare post-PTCA
Este faza de meninere a recuperrii fizice.
Antrenamentele fizice : de 3 ori pe sptmn (minimum de dou
ori pe sptmn) . Durata edinelor de antrenament : minimum
o or, dar poate s creasc pn la 1,5-2 ore;. se vor practica
sporturi recreative, jogging, jocuri cu mingea, n funcie de
capacitatea de efort i preferinele individului.


28. Recuperarea in arteriopatiile periferice:metode pasive de
recuperare

A. Metode pasive
Metodele pasive sunt msuri de protecie cutanat, cu scopul de
a preveni agresiunile cutanate, mecanice, fenomenele de
maceraie, infeciile de la nivelul piciorului, deci, n ultim instan
ischemia.
Metodele pasive constau n:
purtarea de pantofi din piele supl, care s nu strng
degetele de la picioare;
meninerea cald a picioarelor (osete de ln moale);
splatul zilnic apoi uscarea foarte atent a picoarelor
(inclusive cu fehn);
ngrijirea foarte riguroas i tierea cu mare atenie a
unghiilor, cu att mai mult dac exist diabet zaharat.
Masaje n sensul circulaiei arteriale i venoase.
- eficacitatea este limitat
- este de preferat efleurajul superficial, dar i petrisajul i presiuni
profunde alunectoare.
Exerciiile de postur
Cea mai eficient este gimnastica Brger, descris nc din 1924.
Aceste exerciii caut s creasc debitul sanguin al unui membru
prin golire i apoi umplere!
- pacientul st n decubit dorsal cu membrele n poziie la 50
grade un minut;
- se produce apoi umplerea, n poziie aezat i gambele
atrnate un minut;
- se efectueaz alternativ golire-umplere, apoi decubit dorsal n
timp dublu
- se repet de cinci-ase ori/zi, consecutiv;
- se pot asocia micri circulare ale picioarelor.
Metode fizice
Termoterapia pentru afeciuni mai puin evoluate:
- bi calde zilnice 25-280C; durat: 30-45 minute;
- lamp de infraroii;
- unde scurte;
- parafin.
Nu se aplic pe zonele ischemice, ci numai pe zonele reflexe: -
plex lombar;
-
plex tipogastric.
Mecanoterapia
Se folosesc aparate pneumatice care cresc fora undei sistolice
arteriale sau faciliteaz returul venos (sistem de presiune
depresiune ritmic tip vasculator).
Hidroterapia
la 300C solicit global membrul prin micri de
contrarezisten, n condiii de echilibru termic.
oxigenarea are avantajul de a crete rapid perimetrul de mers


28. Recuperarea in arteriopatiile periferice: metode active de
recuperare

1.Mersul:-in etape sau codificat.
-mersul paote fi efectuat ca proba functionala pe teren
gradat sau pe covorul rulant.
-este important sa se corijeze tulburarile de mers care
solicita prea putin muschii subiacenti si din contra solicita mai
mult muschii sanatosi supraiacenti.
-mersul trebuie sa nu fie prea solicitant, ci aprox la 70%
din perimetrul de mers determinat saptamanal.
-arteriopatul trebuie sa atace pasul cu calcaiul si sa-l
termine cu varful piciorului pentru a solicita muschii distali
obstructiei.
2.Gimnastica: -ameliorarea oxigenarii locale.
-exercitiile sunt alese in fct de nivelul la care sunt
localizate obliteratiile: se realizeaza incalzire timp de 10 min apoi
urm exercitii de doua ori pe zi: miscari de tripla flexie(pt
obliteratiile inalte cu solicitarea muschilor bazinului si ai coapsei)
Miscari care solicita gamba(pt obliteratiile mijlocii prin ridicari pe
varful picioarelor.
In obliterarari distale solicitarea muschilor scurti ai piciorului
depl pe degetele picioarelor si misc de rulare a unei tevi sub
piciaore.
3.Ergoterapia: -se realiz antrenamente progresive la efort pe
bicicleta ergometrica.
-incarcare cu 25W timp de 5 min, 10 min apoi 15min/zi
-incarcare cu 50W timp de 5, 10, 15 min/zi
-aceste antrenamente sunt eficiente mai ales in lez
obstruct inalte.







29. Metodologia recuperarii in functie de stadiul arteriopatiei
periferice

Stadiul 1. Se realizeaz msuri de prevenie primar i
secundar a factorilor de risc:
suprimarea fumatului;
formarea unor obiceiuri dietetice corecte, reducnd aportul de
glucide i lipide;
evitarea sedentarismului;
program ocupaional de evitare a sedentarismului stabilirea
unui p rogram de mers, cte de o or/zi i activiti sportive
(bicicleta).
Stadiul 2. Indicaia de elecie a recuperrii.
se ncepe cu un sejur de 2-3 sptmni n spital pentru bilanul
medical i funcional, necesar pentru alctuirea unui program de
reeducare.
- nvarea de exerciii de gimnastic;
- educaia dietetic, terapeutic, practic.
bolnavul este supravegheat apoi lunar;
Exemplu de program zilnic de recuperare n stadiul 2:
Ora 9 educaia dietetic i controlul medical;
Ora 10 mers;
Ora 11 gimnastic specific;
Ora 13 tratament de kineziterapie n grup i individual;
Ora 15 mers;
Ora 16 gimnastic nespecific.
Stadiul 3. Mijloacele terrapeutice sunt deja limitate i conin:
masaj i tehnici de vasodilataie prudent;
contracii izotonice cu contrarezisten pentru favorizarea
vasodilataiei i evitarea atrofiei musculare;
kineziterapia membrului opus, kineziterapia aparatului respirator




30. Recuperarea in tromboflebite.

Definiie:
Prin tromboflebit se inelege stanjenirea circulaiei prin vene
determinat de inflamarea peretelui
venos. Semne: - durere pe traiectul venei, accentuat in punct fix
i la palparea venei;
- ven varicoas cu eritem inflamator pe traiect, vizibil pe piele,
edem i cldur local.
Obiective:
1. aplicarea msurilor profilactice in scopul activrii circulaiei
periferice
2. prevenirea edemului
3. activarea circulaiei venoase
4. tonifierea musculaturii extremitilor inferioare
Mijloace: - mobilizrilor passive analitice a membrelor inferioare,
mobilizri pasivo-active analitice,
a mambrelor inferioare, poziionarea membrului inferior in plan
procliv, mobilizri active ale membrelor
inferioare, exerciii respiratori, masaj cu scop hiperemiant la
nivelul circulaiei superficiale a extremitii
bolnave, mers
n convalescen:
- masaj uor, progresiv, iniial superficial apoi profund sub form
de glisri cu presiune i periaj de activare a
stazei i edemului veno-limfatic;
- contracii statice i mobilizri pasive ca in stadiul anterior,
mobilizri active cu rezisten in decubit dorsal
i ventral sau in poziia aezat, pentru extensia gambei pe
coaps, prin aplicarea de greuti;
- exerciii respiratorii;
- aplicarea bandajului elastic, instituindu-se mersul ca mijloc
terapeutic de stimulare a circulaiei de
intoarcere, prin punerea in funciune a pompelor musculare.

Recuperarea in sindromul posttrombotic

Kinetoterapia este recomandata in faza acuta:
-membrele inferiaore se situeaza pe plan procliv pentru a preveni
edemul.
-pacientul sta in repaus la pat cu piciorul la 15-20 de grade
deaspura patului.
-mobilizarea membrului inferior este permisa la 3-4 zile el debut la
inceput in pat numai pt: a nu se produce traumatisme, scaderea
edemului, scaderea durerii, prevenirea emboliei pulmonare.
Dupa ce pericolul tromboflebitei sa redus considerabil, sub
tratament medical se paote institui kinetoterapie:
-masaj initial usor, cu soc hiperemiant la nivelul circulatiei
superficiale a extremitatii bolnave.
-evitarea manevrelor ce vizeaza tesuturile profunde si traiectele
venoase
-mobilizari pasive pentru toate articulatiile si ridicarea extremitatilor
afectate in vederea activarii circvenoase.
-mobilizari active
-exercitii respiratorr
-ridicarea bolnavului din pat incepand cu ziua 5-6 cu ciorap elastic
pe membrul inferior si parcurgerea primilor pasi in jurul patului.

Convalescenta: combaterea edemului si tonifierea musc
membrelor inferioare prin:
-masaj usor intai initial apoi profund
-contractii statice si mobilizari pasive
-mobilizari active cu rezistenta in DD si DV sau pozitie asezat.
-extensia gambei pe coapsa cu aplic de greutati pe picior.
-aplicarea bandajului elastic
-mersul se face pe posibilitatile pacientului
-ritmul si durata rebuie sa creasca progresiv pana la refacerea
completa a circulatiei venolimfatice in extremitatea bolnava.


31. Recuperarea posttransplant cardiac (pre si postoperator)

Particulariti ale pacientului cu transplant cardiac:
- FC de repaus la cordul denervat este, in general, mai crescut
decat la cordul sntos;
- FC se adapteaz mai lent la efort, ea nu mai reflect la fel de
fidel intensitatea efortului fizic iar revenirea la
- FC de repaus este mai lent (pan la 20 de minute),
- la sfaritul efortului maximal, transplantul are o FC inferioar
celei maximale teoretice;
- instalarea metabolismului anaerob este mai precoce;
- randamentul ventilator este sczut;
- rejetul moderat impune reducerea intensitii antrenamentului iar
rejetul sever implic oprirea
antrenamentului.
FAZA I A. Preoperator. Obiective:
- furnizarea de informaii privind intervenia chirurgical
- reducerea anxietii.
B. Postoperator:
Dup intervenie, pacientul este internat in secia de terapie
intensiv, pentru o perioad de cateva
zile, in funcie de evoluia parametrilor hemodinamici. Pacienii cu
transplant cardiac au o hemodinamic
intens perturbat, cu creterea rezistenelor vasculare sistemice
i pulmonare, prezint deseori insuficien
renal, ficat de staz, ascit i deseori caexie.
Semnele de insuficien cardiac nu sunt rare in primele zile
postoperator. Dup transplantul cardiac poate
surveni o insuficien respiratorie major, in cadrul unui edem
pulmonar, ducand la hipoxie i necesitatea
ventilaiei asistate. Un rejet precoce sau o infecie pulmonar pot
prelungi ederea in terapia intensiv.
Obiective:
1. limitarea la maxim a efectelor nefaste unui decubit prelungit
2. realizarea unei toalete bronice satisfctoare
3. inceperea treptat a antrenamentului fizic
Mijloace: - mobilizri pasive, mobilizri active, exerciii de
respiraie, tusea eficient, bicicleta
ergometric, mers prin salon, pe coridor
Indicaii metodice:
- durata antrenamentului va fi de 12 18 minute, cu incrcarea de
15 30 W (monitorizarea EKG).
- edinele urmtoare, tot de intensitate sczut, vor fi din ce in ce
mai prelungite
- programul de recuperare se va adopta in funcie de
particularitilor fiecrui pacient.
- inainte de externare, pacientului i se va efectua un bilan
funcional cardiorespirator printr-un test de efort
limitat de simptome, msurand parametrii respiratori i metabolici

32. Recuperarea in hipertensiunea arteriala (HTA) testul de
efort:conturarea profilelor tensionale

Testul de efort n hipertensiunea arterial
Valoarea tensiunii arteriale se coreleaz frecvent cu frecvena
cardiac i mai puin cu intensitatea efortului.
Proba de efort n hipertensiunea arterial este o practic mai
recent. Dintre concluziile desprinse pn n prezent, cu caracter
de aplicabilitate clinic, reinem:
1) proba de efort n hipertensiunea arterial permite cunoaterea
reactivitii aparatului cardiovascular;
2) suprim factorul emoional (hipertensiunea de halat alb) la
msurarea tensiunii arteriale i datele care se obin sunt reale i
reproductibile;
3) proba de efort este urmrit prin frecvena cardiac;
4) proba de efort se va ntrerupe dac tensiunea arterial crete
mai mult de 230/120 mmHg.
Protocolul probei de efort n hipertensiunea arterial cuprinde
paliere de 25W, timp de trei minute, lund tensiunea arterial la
sfritul fiecrui palier.
Nu se trece la urmtorul palier dect dac exist o stare stabil
pentru tensiunea arterial i frecvena cardiac.
Se contureaz cteva profile tensionale:
1) Hiperkineticul prezint chiar la nceputul probei o frecven
cardiac crescut, 130/minut inexplicabil prin emotivitate; la al
doilea palier frecvena crete la 150/minut.
va necesita adaptare la efort prin antrenament fizic: dac nu
este posibil un medicament beta blocant (propranolol, metoprolol
etc.)
2) Emotivul n primul palier are frecvena cardiac nalt, dar
nu crete prea mult n urmtoarele dou trei stadii.
3) Bolnavul cu capacitate a miocardului limitat poate
realiza un efort de 150-180 W fr a crete valoarea tensiunii
arteriale; este evident patologic.
4) Etilicul la primul palier, la cel mai mic efort, prezint o
frecven rapid i o cretere tot att de rapid a valorii tensiunii
arteriale

33. Antrenamentul fizic in hipertensiunea arteriala (HTA)

ANTRENAMENTUL fizic controlat si sustinut poate reduce TA. Cu
4-5 mmHg la normotensivi si cu 10 mmHg la hipertensivi
Sunt necesare 3 sedinte\saptamana, cate 20 min la o FC
DE 60-80% din FC atinsa in timpul probei de effort
Peste aceasta valoare organismul este in anaerobioza si nu
se mai produc scaderi ale TA
Testarea la effort este principala masura pentru aprecierea
capacitatii de munca a unui bolnav.
Mersul- cel mai recomandat exercitiu pentru inceperea
antrenamentului la effort. Acest exercitiu este simplu si nu
cere explicatie tehnica, pune in miscare grupe mari
musculare, dozajul e relative; in statiuni balneare se practica
cura de teren.
Inainte si dupa sedintele de mers se masoara FC. Si TA., iar
pulsul se determina la 4-5 min. pentru a orienta frecventa
pasilor.
Alergarea; se introduce imediat ce s-a ajuns la o anumita
capacitate de effort
Dozarea se face ca viteza,
Nivel de ridicare a genunchilor
Distanta
Durata
Se controleaza TAinainte si dupa alergare,
- se face in mediu nepoluat
- de 3 ori\saptamana
urcatul scarilor si pantelor
progresiv ca nr. De trepte si durata
dozarea se face apreciind FC si TA
Bicicleta ergometrica si covorul rulant
- Avantajul este ca se poate doza efortul cu precizie
- Sedinte de antrenament timp de 3 sapt. Cu durata de
20 min\sedinta, la o FC de 60-80% din FC maxima
atinsa in timpul probei de effort
Studiile au aratat ca intreruperea exercitiilor o perioada mai lunga
duce la cresterea TA la nivelul anterior
Inotul in apa calda.
FC sa nu depaseasca 75% din FC max. de la testul de
effort; se masoara atat inainte cat si dupa sedinta de
inot
Este contraindicat la TA peste 180\\110 sau daca exista
o insuficienta cardiaca severa, IMA. Acut recent,
valvulopatii,
contraindicat sub 3 ore de la masa, sau alte afectiuni
(dermatologice)
Terapia ocupationala prin sporturi necompetitionale ca
:tenis, volei, golf, etc. Se vor evita deasemeni sporturile dure
si se va tine cont de varsta, sex, gradul de antrenare fizica.
Exercitii respiratorii terapeutice
Tehnica REBIRTH: se efectueaza inspiratii profunde 5-
10 sec. urmate de expiratii prelungite 45 sec.
suieranduuuuuu ca un geamat sau oftat
- Se executa din culcat, sezand, ortostatism, in
mers
- De 3 ori\zi cate 15 min
- 3-4 saptamani cu repetari
- Pacientul va fi in repaus digestiv, preferabil
dimineata,dupa toaleta vezicala si intestinala

34. Mijloace de terapie in HTA din domeniul medicinei fizicale si a
balneoclimatologiei

Mijloacele de medicin fizic
. Electroterapia
1) Ionizri transorbitare cu sulfat de Mg 2%.
electrozi speciali de tip oculari sunt aplicai printr-un strat hidrofil
(tifon) pe pleoape (ochiul nchis
durata edinei: 30 minute.
serii edine: 15-25 repetate la intervale mari.
serii scurte: 6-10 la intervale mici.
Perioada de tratament este de luni sau ani.
2)Bi galvanice celulare temperatura apei este de 37-380C
durata: 20-30 minute;
zilnic sau la dou zile.
3)Bile galvanice generale:
temperatura apei este: 36-370C;
durata procedurii: 15-20 minute;
ritmul edinelor: de la una la trei zile;
se repet luni sau ani de zile.
4) Magnetodiafluxul n aplicaii cervicale i lombare:
durata edinei: 20 minute;
18-20 edine repetate la dou patru sapt.
Hidrotermoterapia
Implic mecanismul de reglare a aparatului cardiovascular, prin
jocul vascular periferic i central, aprut n mecanismul de
termoreglare.
o baie cald la picioare duce la decongestionarea circulaiei
cerebrale, pentru c exist un mecanism vicariant ntre circulaia
corpului i membrele inferioare.
aplicaiile calde generale bi generale;
bi de lumin;
saun.
6.4. Cura balneoclimateric n hipertensiunea arterial
Staiunile balneare utilizate sunt complexe de tratament, unde,
alturi de factorii naturali de cur, specifici fiecrei staiuni, n
cadrul curelor balneare de 18-20 zile, mai pot fi folosite:
- medicina fizic;
- dietoterapia;
- terapia medicamentoas;
- ritmicitatea somnului i a alimentaiei;
- reducerea consumului de alcool, tutun, cafea;
- activiti recreative pentru relaxarea psihic;
- antrenamentul la efort.
Este un mijloc important de lupt antistres

35. Recuperarea fizica a pacientilor cu valvulopatii neoperate

Experienta in acest domeniu este restransa; totusi
sedentarismul prelungit care produce deconditionare fizica
poate indica antrenament fizic in anumite conditii:
Indicarea antrenamentului fizic pe termen scurt se poate face la:
Valvulopatia compensata
Insuficienta cardiaca, clasa 1 si 2,NYHA.
Este necesara individualizarea stricta si TE Submaximal( 80% din
FC MAX. TEORETICA, iar TA sistolica max. 200mmHg).
Pacientului I se va face deasemenea un bilant riguros:
Examen clinic
EKG
Rx. Toracic
Ecografie cardiac
Cateterism cardiac daca se poate realiza
Metodologia recuperrii:
- se lucreaz n echip: medic, kinetoterapeut, maseur.
- modaliti: kinetoterapia respiratorie, antrenamentul fizic.
Kinetoterapia respiratorie
- este bun pentru toi pacienii cu valvulopatie, inclusiv pentru cei
la care msurile de recuperare fizic sunt contraindicate.
- duce n timp la ameliorarea CPT i a VEMS-ului (capacitatea
pulmonar total i volumul expirator maxim pe secund)
- este capabil s antreneze toat musculatura respiratorie, cu
participarea preponderent a diafragmului i a musculaturii
abdominale.
Antrenamentul fizic
Se desfoar n edine cu intensitate, ritmicitate, durat
asemntoare cu cea a coronarianului. Intensitatea apreciat
prin testul efort iniial, pe baza toleranei i a bilanului respirator.
Se indic drept limite:
70% din capacitatea funciilor apreciat prin testul efort la
valvulopatiile uoare.
50-55% la formele cu rsunet funcional marcat.
- Durata antrenamentului: 45 minute.
- Micrile propriu-zise: (exerciii) trebuie s fie alternate cu
micrile respiratorii.
- La sfrit se practic tehnici de relaxare i de masaj.
Dac apar dispnee, tahicardie/aritmii, ritm de galop (n trei timpi),
se ntrerupe antrenamentul fizic.
se practic serii de 10-20 edine maximum.
exerciiile fizice trebuie s fie repetate chiar dac sunt limitate,
pentru c amelioreaz n timp randamentul i ajut pacienii cu
dezadaptare cardiovascular indus de o inactivitate prelung

36. Recuperarea fizica a pacientilor cu valvulopatii
operate

Pregtirea preoperatorie. Obiective:
1. Elementul recuperator esenial in aceast etap il reprezint
kinetoterapia respiratorie,
2. sigurarea nu numai a unui drenaj bronic eficient ci i
invarea respiraiei diafragmatice,
3. corectarea respiraiei prin exerciii respiratorii,
4. furnizarea de informaii generale privind intervenia chirurgical
i modalitile de recuperare
postoperatorie.
Mijloace: - gimnastic respiratorie,
Postoperator. Obiective:
1. asigurarea unei ventilaii corecte
2. prevenirea complicaiilor decubitului
3. readaptarea progresiv la efort
4. obinerea rapid a autonomiei funcionale
Mijloace: - exerciiile fizice de mobilizare a centurilor i a
membrelor, exerciii pentru mobilizarea
musculaturii respiratorii.
Faza I intraspitaliceasc
Obiective:
1. profilaxia complicaiilor de decubit
2. asigurarea permeabilitii cilor respiratorii.
Mijloace: - mobilizare pasiv a membrelor inferioare; mobilizare
activ a membrelor inferioare;
exerciii respiratorii; mobilizri active ale centurilor scapulare si
pelvine
- la cei care au o evoluie favorabil se ncepe mersul n a treia
zi;
- din ziua ase se ncepe programul de recuperare precoce.
- dup ziua a asea (ntre 6-10) se poate ncepe plimbarea prin
salon, i pe holuri;
- programul antrenamentului cuprinde:
bicicleta ergometric 50-60 w, timp de zece minute.
- ameliorarea capacitii de efort dup ase luni este relative
modest i este mai bun la proteza aortic dect la cea
mitral.
Faza a 2-a convalescena:
- marcheaz trecerea de la perioada acut (postoperator) la
revenirea la viaa socioprofesional.
Obiective:
- precizarea programului antrenamentului: frecvena, durata, tipul
efortului muscular, n funcie de particularitile evolutive i
modalitile de rspuns la recuperarea iniial.
- trebuie acordat o mare atenie riscului bolilor reumatice
evolutive!
- deprinderea tehnicilor de relaxare.
- programul de antrenament n faza a 2-a este precedat de un
test de efort maximal limitat de simptome.
- n funcie de acest test programul recuperator va fi astfel:
a) program uor exerciii de respiraie i plimbri scurte;
b)program mediu exerciii de respiraie, gimnastic uoar,
mers normal, bicicleta: 50-60w;
c) program normal dac VS (ventriculul stng) e normal i nu
exist complicaii postoperatorii.
- dup luna a doua postoperator, se poate aplica acest program,
dar numai sub supravegherea medical a tensiunii arteriale i a
frecvenei cardiace.
n ce const programul de antrenament:
cteva minute de nclzire, gimnastic respiratorie, mobilizarea
centurii scapulare, exerciii fizice globale.
30 minute de efort: 2 minute cicloergometru, cu creterea
progresiv a sarcinii
4 x 2 minute la 80-90% VO2 maxim;
3 minute la 50-60% VO2 maxim;
5 minute la 50-30% VO2 maxim.
exerciii fizice de intensitate medie uoar, n revenire 5
minute.
- Se practic 3 edine pe sptmn la cicloergometru, timp de
opt sptmni, la nivelul de 70% din frecvena cardiac maxim
teoretic i nc 2 sptmni la 80% din frecvena cardiac
maxim.
- n insuficiena cardiac antrenamentul este lent progresiv,
intervalul de timp n care se atinge efectul de antrenament este
de peste ase luni i se efectueaz numai n centre medicale
specializate.
Faza a 3-a de ntreinere
- util pacientului valvular ce urmeaz s-i reia activitatea
profesional.
- el trebuie s depeasc faza activitilor fizice minime.
- intensitatea antrenamentului optim este de 50-70% din
frecvena cardiac calculat potrivit rspunsului la efort.
- util este prescrierea unui medicament antiartmic, care s se ia
ca tratament de ntreinere n timp ce face antrenament fizic.
- exerciiile fizice sunt cele din recuperarea coronarianului.
- se va continua cu gimnastica respiratorie i se va insista asupra
grupelor musculare ce urmeaz a fi solicitate cu predilecie n
profesia pacientului


37. Recuperarea in insuficienta cardiaca:
metodologie practica, indicatii,contraindicatii,
rezultate

n insuficiena cardiac obiectivul principal este mpiedicarea
decondiionrii fizice a bolnavului peste limita impus de
suferina miocardic.
este necesar aprecierea prealabil a capacitii de efort a
bolnavului. Aceasta va fi fcut prin testarea de efort,
obligatorie pentru orice bolnav cu insuficien cardiac.
Metodologiei testrii de efort
Aceasta se va efectua fie pe covorul rulant, fie pe
cicloergometru, n funcie de posibilitile bolnavului.
Metodologia testrii de efort poate fi cea clasic, n trepte de
25 W i trei minute.
Se urmresc n cursul testrii de efort aceiai parametri ca i n
cursul testrii de efort la bolnavii cu cardiopatie ischemic
dureroas.Se pune ns un accent deosebit pe VO2 maxim i pe
comportarea tensiunii.
n urma testrii de efort se va stabili programul concret de
antrenament.
n ceea ce privete frecvena antrenamentului, avnd n vedere
intensitatea mic a efortului care se depune, se indic:
antrenamentul zilnic, cel puin pentru antrenamentului
efectuat la domiciliu;
de cel puin 3-4 ori pe sptmn, n cadrul instituionalizat,
dac bolnavul este ambulator, sau zilnic, dac bolnavul este
spitalizat.
Intensitatea efortului va fi redus, urmrindu-se obinerea unei
frecvene cardiace de 70-85% din frecvena cardiac maxim
atins n cursul testrii de efort.
Aceasta FC. nu trebuie sa depaseasca 135-140 batai\min si
trebuie sa fie inferioara cu 10 b.\min FC .la care apar
simptomele de insuficienta cardiaca, respective dispneea.
durata antrenamentului propriu-zis pentru inceput va fi de 5-
10 min. crescand pana la 30 de minute.Se desfasoara cu
pauze
fiecare perioad de antrenament va fi precedat de o
perioad de nclzire, de 5-10 minute, efectuat prin exerciii
respiratorii i de stretching.
antrenamentul va fi terminat tot printr-o perioad de 5-10
minute de rcire, prin aceleai exerciii respiratorii i de
stretching.
Exist trei tipuri de activiti care se practic n scopul antrenrii
bolnavilor cu insuficien cardiac.
cel mai utilizat dintre ele este mersul pe jos cu o viteza de 4-5
km/or.
- se vor intercala scurte perioade de jogging.
astfel, bolnavul va fi ncurajat s alerge uor, cte 25 m la
fiecare 500 metri parcuri prin mers pe jos.
n sfrit, a treia posibilitate este aceea a aplicrii doar a
gimnasticii medicale.Se folosesc aceleasi exercitii din perioada
de incalzire si racier, dar mai viguros.
Dup o perioad de antrenament instituionalizat, pe o perioad
de 3-6 luni, bolnavul i poate continua singur antrenamentul, la
domiciliu, att n scopul creterii n continuare a capacitii de
efort, dar, mai ales, n scopul meninerii capacitii de efort
obinute n
perioada de antrenament instituionalizat.


38. Metodologia specifica a recuperarii in insuficienta
cardiaca

-In trasaturile esentiale metodologia recuperarii bolnavului cu
insuficienta cardica este superpozabila cu cea a bolnavlui cu infract
miocardic acut din faza a doua a recuperarii.
-Ea difera insa substantial prin intensitate si durata efortului depus si
prin obiectivele recuperarii.
In insuficienta cardiaca obiectivul principal este impiedicare
deconditionarii fizice a bolnavlui peste limita impusa de suferinta
miocardica. Un alt obiectiv il constituie cresterea capacitatii de efort .
Pentru stabilirea metodologiei practive de recuperare si a unui
program de recuperarea trebuie obligatoriu testare de efort a
bolnavlui
Testarea de efort: -se face in mometul in care bolnavul este spitalizat
sau examinat si in mometul in care sa obtinut influenta maxima prin
regim dietetic si medicamente, a singromului congestiv.
-testarea se va efect sub medicatia pe care bolnavlul o
utilizeaza curent.
-in caz contrar cap de efort va fi mai scazut, iar dupa
efec antrenam sa apreciza rezultatul acestuia pe baza drogurilor
utilizate nu pe antrenamentul propriu-zis sa obs ca avem o capacitate
de efor crescuta din aceasta cauza.

Metodologia testarii de efort:- se face ori la cicluergometric ori la
coverul rulant.
-testarea poate sa fie cea clasica in trepte de
25W si trei min.
-se tine cont de aparitia oboselii, dispneei.
-se ia in vedere VO2 maxim si comportarea
tensiunii arteriale ca semn precoce aparitia fenomenelor de
insuficienta ventriculara si
mometul in care se poate scadea debitul cardiac sistolic
Programul concret de antrenament: -este cu intensitate mica
-sa fie zilnic pentru cel efectuat la domiciliu
-de cel putin 3-4 ori pe sapt daca este in spital, ambulatoriu sau
zilnic.
-intensitatea efortului se urmareste pt obt une FC de 70-80% din
frecventa cardiaca maxima atinsa in timpul testarii de efort.
-FC nu trebuie sa dep 135-140 bpm si trebuie sa fie inferioara
frecventei cardiace la care apar simptomele de insuficienta
cardiaca.
-fiecare perioada de antrenament va fi precedata de 5-10 min de
incalzire
-antrenamentul va fi de 5-10 min in fct de toleranta pacientului.
-antrenamentul va fi terminat cu o perioada de racire de 5-10 min
-programul propriu-zis va include pauze
-se prefera mersul pe jos continuu pe o perioada de 30 de min
Activitati in scopul antrenarii bolnavilor cu IC:
-mersul pe jos fiind de 2-3 min/h si respectiv 4-5 km/h
-daca bolnavul nu prezinta simptome de IC se alterneaza cu
perioade de jogging 25 de m la fiecare 500 de metri si se
alterneaza cu periaode de mers in care bolnavlul sa se paote
odihni.
-gimnastica medicala: -se fol exercitii din perioada de incalzire si
racire dar efect mult mai viguros ca asa asigure frecventa de
antrenament necesara.
-pe perioadele fara antrenament supravegheat se recomada
mersul cu viteza redusa si exercitii la domiciliu.
-antrenamentul supravegheat este pe o perioada de 3-6 luni dupa
care poate continua la domiciliu urmarindu-se acelias obiective


39. Recuperarea fizica a pacientilor cu tulburari de ritm
cardiac

dureaza 6 12 sptmni, este identic cu cea aplicat
bolnavilor cu angin pectoral stabil de efort sau cu cea
aplicat n faza a doua de recuperare a infarctului miocardic
acut.
Se tine cont de capacitatea de efort iniial, care va
condiiona i va determina:
nivelul iniial de efort;
capacitatea de efort final, propus i atins prin antrenament.
se va desfura cvasiobligatoriu ntr-o perioad de 1-2
sptmni n mediu spitalicesc,ndeosebi pentru bolnavii cu
angor restant (dar cu prag anginos ridicat), iar uneori poate
fi de la nceput ambulatorie, pentru bolnavii total
asimptomatici. n toate situaiile ea va fi ns
instituionalizat, desfurat n servicii de specialitate n
care sunt disponibili att specialistul n recuperare, ct i
medicul cardiolog.
Dup traversarea celor 6-12 sptmni de antrenament fizic
propriu-zis, bolnavii vor fi trecui n faza a III-a de recuperare
cnd, de la caz la caz, prestarea activitii fizice va fi
efectuat n acelai cadru instituional (cnd exist condiii
pentru acesta),
bolnavului va reveni la 3, 6 luni i, ulterior, anual n serviciul
cardiologic
riscurile recuperrii fizice sunt mult mai mari dect la alte
categorii de bolnavi; ei trebuie s se afle sub influena
medicaiei antiaritmice prescrise de ctre cardiolog, iar n
sala de kinetoterapie trebuie s existe posibiliti de
resuscitare cardiorespiratorie.
Modul de realizare a efortului n antrenamentul fizic propriu-zis
cuprinde aceleai modaliti descrise la recuperarea postinfarct
miocardic i postrevascularizare miocardic



40. Indicatii si contraindicatii in recuperarea pacientilor
cu tulburari de ritm cardiac

-de obicei acesti bolnavi nu fac recuperare fizica
-pac.cu extrasistole din clasele IV-V Lown au contraindicatie
absoluta de antrenament fizic
-sub monitirizare EKG pot face efort moderat,si daca si la
monitorizarea Holter rezultatele au fost bune antrenamentul
este permis.
-pac.vor primi obligatoriu medicatie antiaritmica prescrisa de
catre cardiolog.