Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INSUFICIENTA CARDIACA
-IC stanga
- IC dreapta
- IC globala
-IC acute in IMA extins, embolii pulmonare, aritmii cu frecventa foarte mare sau foarte
mica, endocardite acute cu distructie valvulara importanta
- clasa II : usoara limitare a activitatii fizice prin aparitia dispneei, oboselii, durerilor
anginoase, la efort obisnuit;
- clasa III : limitare severa a activitatii fizice cu absenta simptomelor functionale in repaus
Mecanismul de producere al IC
1
Defectul de baza din IC consta in imposibilitate fibrei miocardice de a se contracta normal,
consecinta imediata fiind reducerea debitului sistolic si golirea incompleta a ventriculilor. Intr-
un prim stadiu al IC apare un mecanism compensator, prin alungirea fibrelor musculare
(dilatarea ventriculilor) va creste implicit forta de contractie , astfel incat debitul cardiac va fi
normal in repaus si redus numai in conditii de efort. In stadiile avansate ale IC, nici un
mecanism de compensare nu mai este eficient, debitul sistolic ramanad mic si in repaus.
Conditiile adjuvante, care pot declansa aparitia sau grabi evolutia unei IC sunt: efortul,
surmenajul, obezitatea, carentele vitaminice, anemiile, tulburarile endocrine, tulburarile de
ritm, etc.
Se poate instala brusc sau treptat, la bolnavi cu afectiuni cardiovasculare care afecteaza
preponderant inima stanga: insuficienta aortica, stenoza aortica, cardiopatie ischemica, infarct
de miocard,HTA. Manifestarile clinice sunt predominant respiratorii si se datoreaza in special
stazei pulmonare.
Dispneea este cel mai caracteristic simptom . La inceput este de efort, mai tarziu apare si de
repaus. Caracteristica in IC stanga este aparitia edemului pulmonar acut (EPA) sau a astmului
cardiac.
Astmul cardiac se manifesta printr-un atac brusc (noaptea sau la scurt timp dupa un efort
fizic) de dispnee, fortand bolnavul sa ia pozitie de ortopnee. Se insoteste deseori, de tuse
seaca sau de foarte putina expectoratie mucoasa. Examenul obiectiv pulmonar este, de regula,
normal sau foarte putin modificat. Atacul dureaza cateva minute, rar depaseste 30 minute.
EPA reprezinta forma cea mai grava a dispneei paroxistice si o mare urgenta medicala. Apare
brusc, in timpul noptii, dar si ziua dupa efort, obligand bolnavul sa adopte pozitia de ortopnee.
Bolnavul este anxios, agitat, palid, cu buzele si extremitatile usor cianotice, cu transpiratii
reci. La inceput tusea este seaca, apoi criza de dispnee se intensifica rapid, apare expectoratia
abundenta, spumoasa, seroasa, care, la un moment dat, curge ca un suvoi continuu din gura
bolnavului; in cele din urma sputa devine rozata datorita prezentei sangelui transvazat in
alveolele pulmonare. La examenul cordului se constata tahicardie, zgomot de galop, diverse
aritmii, iar la ascultatia toracelui raluri umede.
In forma cronica a ICstg, pe langa dispneea cu caracter progresiv (la eforturi din ce in ce mai
mici, pana la dispnee de repaus cu ortopnee), apare si tusea (ambele sunt expresia stazei
pulmonare). Examenul obiectiv al cordului evidentiaza semnele bolii de baza, socul apexian
deplasat in jos, tahicardie, suflu sistolic de insuficienta mitrala functionala.
Poate fi consecinta IC stg sau poate surveni izolat, in boli care afecteaza preponderent
ventriculul drept: bronhopneumopatia cronica obstructiva, embolia pulmonara, valvulopatiile
pulmonare, fibrozele pulmonare, obezitatea giganta, angiocardiopatiile congenitale.
Manifestarile clinice sunt datorate, in special, stazei venoase sistemice cianoza, turgescenta
jugularelor, hepatomegalie de staza cu reflux hepato-jugular, ascita, edeme, hidrotorax.
Ascultatia inimii poate evidentia suflu sistolic tricuspidian de insuficienta tricuspidiana
functionala.
2
Insuficienta cardiaca globala
Este, de cele mai multe ori, secundara insuficientei cardiace stangi, a carei simptomatologie
precede aparitia insuficientei cardiace drepte.
Prevenirea IC
Tratamentul IC
-reducerea muncii inimii prin repaus fizic si emotional si cresterea performantei cardiace ce
se poate realize prin inlocuirea repausului fizic cu antrenamentul prin efort fizic controlat.
Tratamentul EPA
3
digoxina, 0,5 mg intravenous
4
Acordarea ingrijirilor specifice la un pacient cu
insuficienta cardiaca
1 INGRIJIRI PROFILACTICE
- embolii;
- tahiaritmii;
- grefa bacteriana;
5
- sarcina;
- valvulopatii;
- pericardita constrictiva;
- malformatii congenitale;
- cresterea diurezei;
IMA;
6
Miocardita acuta;
7
Clasa I - excluderea alimentelor sarate (telemea, muraturi, masline, mezeluri)
Clasa III - utilizarea sarii fara sodiu (mai ales in conditiile utilizarii de digitalice)
regim hipolipidic;
regim Kempner in cazuri grave, care consta in: orez 300g, fructe si
legume, paine fara sare, evitarea medicamentelor care contin sodiu (salicilat
de Na, bicarbonat de Na, bromura de Na);
3 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Regulile digitalizarii:
8
- verificarea, la inceput dar si in cursul tratamentului, a functiei renale
(creatinina) si hepatice (TGP), a ionogramei si ECG;
Doza de intretinere:
9
- IC cauzata de valvulopatiile cu regurgitare;
HIDRALAZINA
NITROPRUSIAT
DIAZOXID
- Simpaticomimetice ISOPRENALINA
DOBUTAMINA
ELANAPRIL
RAMIPRIL
- Arteriolar HIDRALAZINA
FENTOLAMINA
NIFEDIPINA
10
- Venos ISDN
MOLSIDOMINA
NITROPRUSIAT
- Mixt PRAZOSIN
TRIMETAPHAN
CAPTOPRIL
Aspenter tb/zi
Dipiridamol
11
Emisia de sange (300-500 ml) se practica in insuficienta cardiaca acuta si in
forma cronica severa si cu edeme mari; colectiile lichidiene se evacueaza cand
respiratia este stanjenita; morfina se face in edemul si cordul pulmonar acut, iar
anticoagulantele, in formele cu accidente tromboembolitice.
1. Culegerea datelor
- Varsta 65 de ani
- Sex masculin
- Greutate 84 kg
- Inaltime 168 cm
Mediul familial
- Copii fara
- Frati un frate
12
- Relatie cu fratii buna
Mediul profesional
Mediul social
- Nationalitate romana
- Religia ortodoxa
Starea de sanatate
a) Motivele internarii:
- Astenie
- Tuse nocturna
b) Diagnostic:
- HTA stadiul II
c) Istoricul bolii:
13
Cardiologie Medicala, apoi a unei clinici de radiologie. A urmat tratament cu
antidepresive (in perioadele de acutizare a luat Hiposerpil). In timp, dispneea s-a
intensificat, aparand la eforturi tot mai mici. Au aparut crize de dispnee
paroxistica nocturna.
- Amigdalectomie 1980
14
Iesirea din spital epicriza si recomandari
Recomandari:
- Dieta hiposodata
15
2. Nevoile fundamentale dupa modelul
Virginia Henderson
NEVOIA
Nr. MANIFESTARI DE MANIFESTARI DE SURSE DE
Crt. INDEPENDENTA DEPENDENTA DIFICULTATE
FUNDAMENTALA
- dispnee la
- tuse
- torace normal efort minim
conformat
1. -
A RESPIRA - accelerarea
modificarea
- raluri ritmului
functiei
subcrepitante respirator 22
cardiace
resp./min
- bolnavul se
alimenteaza
singur
2. A TE ALIMENTA SI
-- --
HIDRATA - regim
hiposodat
1000-1500 ml
lichide pe zi
- mictiuni
fiziologice - dispnee
3. - transpiratii nocturna
A ELIMINA
- tranzit nocturne
intestinal - anxietate
fiziologic
-
- pozitie in pat
modificarea
impusa de
functiei
A SE MISCA, A boala
4. - se deplaseaza cardiace
AVEA O BUNA
singur
POSTURA - se
- slabiciune
deplaseaza cu
dificultate
- varsta
16
- spitalizare
5. - dificultate in - dispnee
A SE ODIHNI --
a se odihni paroxistica
nocturna
- se imbraca si
se dezbraca
singur - intampina - anxietate
6. A SE IMBRACA, A
SE DEZBRACA
- conform dificultate - dispnee
varstei si
anotimpului
- cianoza
buzelor - slabiciune
A FI CURAT
7. - este curat,
- dificultate in - varsta
ingrijit
INGRIJIT a-si acorda
ingrijiri de - boala
igiena
A MENTINE - temperatura
8. TEMPERATURA in limite
-- --
CORPULUI IN normale
LIMITE NORMALE 36,7sC
- modul de
viata
- pacientul
- respectarea
9. A EVITA respecta
tratamentului --
PERICOLELE indicatiile
medicale
- evitarea
eforturilor
mari
- ritm lent al
17
vorbirii
- spitalizare
- nu se
11.
A SE REALIZA considera --
- limitarea
realizat
activitatii
- pacientul
invata cele
13.
A INVATA necesare -- --
legate de boala
sa
- ortodox
- dificultate de
- repaus
14. A PRACTICA a practica
- merge prelungit la
RELIGIA activitati
ocazional la pat
religioase
biserica
18
3. PLANUL DE INGRIJIRE
OBIECTIVE DE
DATA/ORA PROBLEMA INTERVENTII EVALUARE
INGRIJIRE
- s-a efectuat
flebotomie cu
remisie a cate
300 ml sange
- se masoara
FC, FR, TA, T
19
-
seadministrea
za Miofilin f
III/zi
20
rezultatului abdominale batai/min
ECG in FO
- relaxare - FR 18
resp./min
- seara
bolnavul se - T 37sC
va culca mai
tarziu - ECG: FA cu
fvm 145/min,
- ultima masa AQRS + 60s,
se va servi cu subdeniv ST
3 ore inainte oblic
de culcare descendente,
unde T neg
- regim DI, DII, DIII,
hiposodat aVF, V3-V6,
microvoltaj
-
administrarea - Hb 14g%, Ht
tratamentului 47%, VSH 4
: Miofilin f mm/1 h, GA
II/zi, Digoxin 6.900/mm3,
tb i/zi, uree 0,43 g%,
Nitropector tb glicemie 0,88
III/zi, codeina g%, colesterol
tb I/zi 3,11 g%,
lipide 9,16 g
%, creatinina
1,17 mg%,
TGO 2 u.i.,
TGP 2 u.i.,
acid uric 7,4 g
%, PT 7,6 g%
- Sumar de
urina:
albumina,
glucoza
absent
sediment,
rare leucocite
si epitelii
21
intestinal - reluarea tot ce tulbura recapata
incetinit tranzitului echilibrul increderea in
psihic sine
- - pregatirea
tegumente bolnavului - castigarea - disparitia
palide pentru increderii constipatiei la
explorari bolnavului doua zile
- anxietate radiologice,
probe - explicarea - Rx toracica:
ventilatorii oricarui act arie cardiaca
medical la cu dimensiuni
- efectuarea care este moderat
ECG, supus sporite, VS
ecocardiogra proeminent,
fie - plimbari campuri
usoare, pulmonare
- respectarea neobositoare incetosate la
regimului baze
alimentar - adminstrare
de Ciocolac tb - ECG: FA cu
- I seara, dupa fvm
administrarea masa (2 zile) microvoltaj
tratamentului generalizat
- se
efectueaza -
radiografie Ecocardiografi
toracica, e: fina lama
ecocardiogra de lichid
fie, ECG, pericardic. AS
probe 55 mm, VS 45
ventilatorii mm, AD 49
mm, VD 47
- mm, PPVS 11
adiministrare mm, SIV 14
de Miofilin f mm, kinetica
II/zi, relativ
Nitropector tb normala. VAo
III/zi cu mobilitate
normala
- Probe
ventilatorii:
CV 33%,
VEMS 23%.
Valorile arata
o disfunctie
22
ventilatorie
mixta
- toaleta
zilnica a
bolnavului
- masaje cu
alcool
- schimbarea
lenjeriei de
pat
-
administrarea
de Digoxin tb
I/zi,
Extraveral tb
III/zi, Miofilin f
23
II/zi
- flebotomie
pe
20.02.2007
cu remisia a
300 ml sange
- Interzis
efortul fizic
- Dieta
hiposodata
- Tratament
cu: Digoxin tb
I la 2 zile,
Miofilin 300
24
mg/zi
LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
INSUFICIENTA CARDIACA
GLOBALA
ARGUMENT
25
vorba despre o necesitate pe deplin justificata, a carei satisfacere trebuie cat mai
De altfel, preocupari pentru a dobandi cat mai multe cunostinte medicale, pentru
pastrarea sanatatii si prelungirea vietii, au aparut din cele mai vechi timpuri. Sfaturi si retete in
acest sens se intalnesc in vechea cultura egipteana, in cartile hipocratice ale Greciei antice,
precum si in cartile medicilor arabi. Unele din acestea isi pastreaza, nestirbita, valoarea si in
zilele noastre.
Pe de alta parte, multe din sfaturile si retetele de alta data, lipsite de orice fundament
stiintific, au cazut in uitare si au fost parasite. Intre timp, medicina moderna a progresat
enorm, omenirea imbogatindu-se cu o cantitate considerabila de cunostinte despre sanatate si
boala, cu noi descoperiri, remedii si perfectionari tehnice.
Am ales pentru a trata Insuficienta cardiaca globala , deoarece este o afectiune des
intalnita, care afecteaza sanatatea si implicit viata cotidiana a celor bolnavi.
PLANUL LUCRARII
2.1. DEFINITIE
2.2. ETIOPATOLOGIE
26
CAP. 3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
INSUFICIENTA CARDIACA
27
CAP .4. PROCESUL DE INGRIJIRE NURSING
CAP.7. CONCLUZII
CAP.8. BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL 1
Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful in stanga, in jos si inainte si cu
baza in sus, la dreapta si inapoi. Din punctele de vedere anatomic ,fiziologic si patologic se
deosebesc o inima (cord) si o inima dreapta.
Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin orificiul
atrioventricular. Orificiul atrioventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve care il
inchid in timpul sistolei si il lasa deschis in timpul diastolei.
Ventriculul stang primeste in diastola sangele care vine din atriul stang , iar in sistola il
evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar
(valvula sigmoida aortica) .
Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept , separate prin orificiul
atrioventricular drept.
Atriul drept primeste sange din marea circulatie prin orificiile venei cave superioare si
ale venei cave inferioare.
Orificiul atrioventricular drept sau orificiu tricuspid este prevazut cu trei valve, care
inchid orificiu in sistola si il deschid in diastola.
Ventriculul drept primeste sange din atriu drept in timpul diastolei si il evacueaza in
timpul sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut ca si orificiu aortic cu
trei valve de aspect semilunar.
Inima dreapta este motorul micii circulatii. Exista deci o mare circulatie sau circulatie
sistemica si o mica circulatie sau circulatie pulmonara. Peretii atriilor si ventriculilor se
contracta ritmic: mai intai cele doua atrii , apoi cei doi ventriculi , sincron , expulzand aceeasi
cantitate de sange pe care o primesc. Atriul drept primeste sangele venos din intreg
organismul prin venele care il imping in atriul stang , de unde, prin arterele pulmonare ,
28
ajunge in atriul stang de unde trece in ventriculul si de aici prin artera aorta este distribuit in
toate tesuturile si organele. Inima este alcatuita din trei tunici: endocardul , miocardul si
pericardul.
- Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale formeaza
aparatele valvulare.
- Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie sau muschiul cardiac este
tunica mijlocie , fiind alcatuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul
specific sau excitaconductor. Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi.
Astfel , ventriculul stang cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul are un perete mult
mai gros decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi plamani .Atriile au un
perete mult mai gros decat al ventriculilor. Tesutul specific este alcatuit dintr-un muschi cu
aspect embrionar foarte bogat in celule nervoase si cuprinde :
-Pericardul este tunica externa a inimii o seroasa care cuprinde,ca si pleura doua
foi: una viscerala, care acopera miocardul si alta parietala, care vine in contact cu organele din
vecinatate . Intre cele doua foi se afla cavitatea pericardica.
In stare patologica, cele trei tunici pot fii afectate separat ( miocardita, endocardita sau
pericardita) sau simultan ( pancardita) .
Vascularizatia inimii este asigurata prin cele doua artere coronare. Venele coronare
urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar, care se deschide in atriu drept.
Inervatia inimii se face prin firisoarele nervoase primite de la sistemul simpatic si
parasimpatic.
29
Acumularea sangelui in ventricul duce la cresterea presiunii intraventriculara si
inceperea sistolei ventriculare (contractia ventriculelor ). In timpul sistolei ventriculare
datorita presiunii ridicate din ventriculi care depaseste presiunea din artera pulmonara si aorta,
se inchid valvulele atrioventriculare si se deschid valvulele sigmoide .Dupa expulzarea
sangelui din ventriculi , peretii acestora se relaxeaza si incepe diastola ventriculara, cand,
datorita presiunii scazute din ventricul, se inchid valvulele sigmoide si se deschid cele atrio-
ventriculare. La inceputul diastolei ventriculare, sangele este aspirat din atrii de catre
ventriculi. La sfarsitul diastolei ventriculare, contractia atriala contribuie la varsarea in
ventriculi a restului de sange din atrii. Rezulta ca in timpul revolutiei cardiace, atriile si
ventriculii prezinta sistole si diastole succesive, care se efectueaza in acelasi timp in cavitatile
drepte si cele stangi.
La individul normal au loc 70- 80 revolutii cardiace/ minut care reprezinta de fapt
bataile inimii. Contractiile cardiace sunt sub dependenta a doua mecanisme reglatoare : unul
intracardiac si altul extacardiac. Mecanismul intracardiac are suport tesutul specific. Se stie ca
proprietatile miocardului sunt: automatismul , excitabilitatea , conductibilitatea si
contractibiltatea.
CAPITOLUL 2
INSUFICIENTA CARDIACA
2.1. DEFINITIE
Termenul de insuficienta cardiaca are doua componente: una arteriala si una venoasa.
Din punct de vedere al componentei arteriala inima insuficienta este incapabila ca prin
contractie sa expedieze o cantitate suficienta de sange. Din aceasta definitie reiese conceptul
dinamic asupra insuficientei cardiace care nu tine seama numai de debitul cardiac propriu-zis
la un moment dat, ci de raportul acestuia cu necesitatile metabolice. O aplicare concreta a
acestui concept o constituie descrierea unor forme de insuficienta cardiaca cu debit crescut:
cele din anemie , hipertiroidie, fitulele arteriovenoase, etc.
30
Din punct de vedere al componentei venoase, insuficienta cardiaca se caracterizeaza
prin incapacitatea inimii de a accepta intregul volum sanguin rezultat din intoarcerea
venoasa.
In concluzie , putem defini din nou insuficienta cardiaca fiind un sindrom clinic
caracterizat prin simptome si semne distincte, consecinta a perturbarilor in asigurarea
debitului cardiac si in asigurarea intoarcerii venoase.
2.2 ETIOPATOLOGIE
c) Anemia severa , mai ales cand este rapid instalata ( in urma unei hemoragii
digestive) constituie o intensa solicitare pentru inima care incearca sa asigure
nevoile in oxigen ale tesuturilor printr-o crestere a debitului; o inima lezata in
prealabil, aprovizionata ea insasi cu oxigen in conditii precare si in plus
suprasolicitata , sfarseste prin a ceda .
31
II.) Cauzele profunde ale insuficientei cardiace sunt reprezentate de bolile care
lezeaza miocardul:
a) hipertensiunea arteriala
c) bolile coronarelor
d) insuficienta mitrala
e) miocarditele
Alaturi de cauzele prezentate mai sus, care sunt cele mai frecvent intalnite, la
producerea insuficientei cardiace drepte mai pot contribui: stenoza
triscupidianasi mixomul atrial drept, inima dreapta ( pericardita constructiva),
tahicardiile heterotrope prelungite.
32
- o insuficienta cardiaca acuta ( stanga sau dreapta )
C.) Dupa toleranta de efort se clasifica in patru stadii: in primul stadiu la efort nu
apare nici un semn de insuficienta cardiaca, in stadiul al patrulea simptomele de
insuficienta apar si in repaus, iar in stadiile doi si trei reprezinta forme
intermediare.
A.)Dispneea este simptomul cel mai precoce si cel mai constant si se caracterizeaza prin
respiratii frecvente si superficiale. La inceput apare la eforturi mari , apoi progresiv, pe
masura cedarii miocardului, la eforturi din ce in ce mai mari.
A.2. Un alt tip de dispnee este dispneea paroxistica nocturna ce apare sub forma unor
crize ce survin dupa una, doua ore de somn bolnavul se trezeste cu sete de aer, este
anxios, se ridica in pat in pozitie sezanda sau coboara si deschide fereastra sa respire aer
proaspat. Dispneea imbraca aspectul de tahipnee superficiala , regulata, crizele dureaza
aproximativ 20 de minute pana la o ora terminandu-se de multe ori cu cateva chiute de
tuse,cu eliminarea unei expectoratii mucoase.
B.)Edemul pulmonar acut este cea mai grava,dar si cea mai caracteristica manifestare a
insuficientei cardiace stangi. Apare in atacuri bruste, brutale , de obicei nocturne sau dupa
efort mai mare, uneori dupa incarcarea cu lichide a organismului. Se manifesta cu o
dispnee extrema cu ortopnee stringenta. Bolnavul este socat, anxios agitat, palid, cu buze
usor cianotice , cu transpiratii reci. El prezinta hipnee ampla zgomotoasa si tahipnee de
30-40 respiratii /minut .Apare tusea care la inceput este seaca , apoi apare o expectoratie
serioasa, spumoasa, albicioasa, iar in cele din urma devine rozata, expresie de transvazarii
sangelui din alveolele pulmonare. Edemul pulmonar acut de origine cardiaca trebuie
33
deosebit de edemul pulmonar toxic, de edemul pulmonar de origine cerebrala sau de
edemul pulmonar al fenalilor.
D.) Tusea- este un simptom intalnit frecvent la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga,
producandu-se mai ales cu prilejul crizelor de dispnee paroxistica nocturna, dar si in afara
lor. Tusea poate imbraca mai multe forme: tuse de efort, tuse seaca cu senzatie neplacuta
de iritatie la nivelul traheei si laringelui, tuse de decubit , tuse umeda cu expectoratie
mucoasa, hemoragica sau mucopurulenta.
prin :
- dureri in hipocondrul drept (hepatalgia), care la inceput apar dupa eforturi, apoi devin
persistente.
din sistemul venos si este mai evidenta la nivelul venelor gatului, deoarece aceste vene mari
sunt foarte apropiate de atriul drept, au peretii subtiri, iar in mod normal sunt turtite, avand o
presiune relativ negativa.
d.) Fenomenele de staza renala apar ca urmare a cresterii presiunii in venele renale
si scaderii gradientului de presiune dintre artere si vena renala. Se manifesta prin nicturie,
oligurie cu urina normal concentrata, iar in stazele mai avansate poate aparea o discreta
proteinurie.
34
e. ) Fenomenele de staza portala se manifesta prin materism , constipatie ,
inapetenta, greata, iar in cazul cu aliura mai rapida prin varsaturi si diaree.
g.) Edeme cardiace fac parte din manifestarile cele mai caracteristice ale
insuficientei cardiace drepte. Natura cardiaca a edemelor se cunoaste prin caracterul lor
generalizat, predominant declin, progresiv,la inceput vesperale, apoi permanente, cu extindere
de la partile cele mai joase ale corpului ( maleole si gambe, regiunea sacrala) in sus.
O complicatie a insuficientei cardiace drepte este cordul pulmonar cronic. Apare dupa
unele boli pulmonare cronice si in special dupa bronhopneumopatia obstructiva cronica. Cele
mai obisnuite cauze sunt: emfizemul pulmonar obstructiv , astmul bronsic ,bronsitele
cronice,diferite scleroze pulmonare.
- Stadiul de cord pulmonar cronic compensat apare dupa ani de evolutie, sub influenta
evolutiilor acute bronhopulmonare si a fumatului. Dispneea se accentueaza si se instaleaza la
cel mai mic efort. Cianoza apare chiar si in repaus, fiind foarte intensa. Poliglobulia si
degetele hipocratice devin manifeste . Apar semne de hipertrofie si de dilatare a inimii
drepte.
Semnele insuficientei cardiace drepte devin evidente :jugulare turgescente, edeme ale
gambelor, tahicardie,hepatomegalie, uneori ascita. Prognosticul este in general
grav,insuficienta respiratorie odata aparuta evolutia acestei boli este invariabil catre agravare.
Aparitia insuficientei cardiace agraveaza si mai mult diagnosticul.
35
Prin insuficienta cardiaca globala sau de tip biventricular se inteleg acele cazuri care
prezinta manifestari evidente clinic atat de insuficienta cardiaca stanga cat si de insuficienta
cardiaca dreapta.
- Primara, cand manifestarile de insuficienta ale celor doi ventriculi apar si evolueaza
simultan. Acesta este cazul insuficientei cardiace in miocardite si miocardiopatii distrofice,
ischemice, unde se produc leziuni difuze si proportionale in intregul miocard, ceea ce
determina decompensarea in acelasi timp a ambilor ventriculi.
- Secundara, atunci cand intr-o prima faza se manifesta numai insuficienta unuia din
ventriculi si mai tarziu, intr-o a doua faza apar si semnele decompensarii si celuilalt ventricul.
In acest tip de insuficienta se pot remarca: tabloul clinic tinde sa fie dominat de semnele
insuficientei cardiace drepte si pe masura ce afectiunea cardiaca se agraveaza, se accentueaza
si gradul de predominanta a semnelor de insuficienta cardiaca dreapta. De aceea ,e multe ori,
afectiunea pare ca o insuficienta cardiaca dreapta cu toate semnele tipice descrise, la acre se
constata in plus raluri de staza, ca semn al coexistentei unei insuficiente cardiace stangi.
In cadrul insuficientei globale se pot distinge doua variante aparte, caracterizate prin
particularitati fiziopatologice specifice si care se oglindesc in unele caractere ale
simptomatologiei:
- tensiunea arteriala este mica , iar formula tensionala este convergenta prin scaderea
presiunii sistolice;
- timpul de circulatie este in general mai prelungit decat in alte cazuri de insuficienta
cardiaca;
36
E.) Insuficienta cardiaca congestiva consecutiva cresterii reintoarcerii venoase la inima
si cresterii debitului cardiac , este asa - numita insuficienta cardiaca de tip hiperdiastolic care
insoteste sindroamele cardio-circulatorii hiperkinetice, hipertiroidismul, anemiile severe,
unele cazuri de cord pulmonar cronic cu insuficienta respiratorie pronuntata, in
miocardiopatia din boala Paget, etc..
- tegumentele sunt calde , cu transpiratie apoasa alba, cu roseata generalizata, dar mai
exprimata in palme ;
- tensiunea arteriala sistolica este mai adesea crescuta, formula tensionala fiind
divergenta;
- timpul de circulatie este , in general, mai scurt decat in alte cazuri de insuficienta
cardiaca;
- masurarea debitului cardiac arata valori absolute crescute uneori considerabil, dar debitul
este totusi mai mic decat ar fi in acelasi caz in lipsa unei insuficiente cardiace.
La unii bolnavi, insuficienta cardiaca stanga poate evolua un numar relativ mare de ani
(10 ani sau peste), fara a aparea insuficienta cardiaca dreapta.
- ciroza cardiaca;
- insuficienta renala ;
37
- endocardita bacteriana subacuta.
- usurarea activitatii inimii( repaosul fizic constitue una din principalele masuri prin
care se urmareste realizarea acestui obiectiv ; tratamentul hipotensor este extrem de util in
cazul bolnavilor hipertensivi, la care au aparut manifestarile clinice ale insuficientei cardiace
stangi);
A. Tratamentul igieno-dietetic
- Tratamentul igieno-dietetic consta in primul rand in repaus si in dieta saraca in sodiu.
Unii bolnavi isi pot prelua serviciu, dar cei care au de facut eforturi fizice trebuie sa-si
schimbe locul de munca. In orice caz, tuturor bolnavilor li se recomanda un program de
munca redus, cu perioade de odihna in timpul zilei si cu repaus la pat in cele doua zile de la
sfarsitul saptamanii.
38
Restrictia de lichide nu este necesara in mod obisnuit. In conditiile unei diete
hiposodate, bolnavul cu insuficienta cardiaca poate bea apa dupa nevoi, adica 1,5-2 l in 24 h.
In cazul hiponatremiei de dilutie , aparuta tardiv la bolnavii cu insuficienta cardiaca ce
isi pierd capacitatea de a excreta apa , se recomanda o restrictie a ingestiei de apa.
- carne de vaca, pasare slaba in cantitate limitata cca . 100 -150 gr/ zi; pestele de rau slab,
fiert, fript sau copt;
- legume sub forma de salate, piureuri, budinci , evitand pe cele care produc meteorisme si
cele bogate in sodiu ( varza, telina, spanacul);
39
- dulciuri preparate cu sare sau cu multa grasime;
- bauturi: alcoolul sub orice forma , apele minerale, iaurtul, ceaiul tare, cafeaua;
B. Tratamentul medicamentos
Tonicardiacele cele mai des folosite sunt Digitala si Strofantina . Strofantina are o
actiune rapida si de scurta durata fiind utilizata in formele acute, dar nu este recomandata in
tratamentul cronic. Digitala actioneaza mai lent, are o durata de actiune mai lunga si se
acumuleaza in organism.
-Lanatosid- C ( 0,4 mg /fiola) isi manifesta efectul dupa 10 min. ,cu intensitatea maxima de 1-
2 h . In tratamentul de atac se folosesc intravenos 1,8- 1,6 mg /zi, administrate in 4 prize sau
per os 1-2 mg ( de 3 ori /zi ,I zi cate 12-25 picaturi sau 4-8 drajeuri). Tratamentul de
intretinere se realizeaza cu picaturi sau drajeuri cu doza ce reprezinta aproximativ din doza
tratamentului de atac ( 0,5 1 mg /zi ).
Digoxin- se prezinta sub forma de comprimate ce contin 0,25 mg glicozid si sub forma de
solutie alcooloica glicerinata ce contine 0,5 mg glicozid. La adulti in tratamentul de atac se
folosesc 0,5 mg/ zi, administrat oral, pana la compensare ( cateva zile) , apoi intretinere cu
0,125- 0,5 mg / zi; in urgente ,daca pacientul nu i s-a mai administrat digitala, se injecteaza
intravenos lent 0,5 1mg, repetand la nevoie dupa 4-8 ore inca 0,5 mg. La copii se
administreaza oral 0,025mg/ kilocorp la 8 ore in 2-4 doze pentru digitalizare, apoi intretinere
cu 0,0125mg/kilocorp si pe zi.
-Nidacil- in tratamentul de atac se foloseste doza de 0,6-1mg/zi timp de 3-5 zile, iar in
tratamentul de intretinere doza de 0,1-0,2mg/zi.
40
-Dezlanosid- se prezinta sub forma de fiole a 2ml solutie injectabila continand
dezacetillanatozida 0,4 mg . Are actiune rapida , isi manifesta efectele dupa 10 -30 min.,
intensitatea maxima fiind realizata dupa 1-2 h . Pentru digitalizarea rapida se foloseste doza
de 0,8-1,6 mg ( 2-4 fiole/zi), dozele fiind fractionate si administrate la 4-6 h interval.
Dintre diureticele tiazidice fac parte: Nefrix, Ufrix, Furosemid, ele putand fi
administrate in orice insuficienta cardiaca.
- Nefrix- se administreaza pe cale orala 2-4 tablete zilnic( 50-100 mg )sau 2-3 ori /
saptamana.
C. Alte tratamente:
41
- Emisia de sange (300-500 ml) se practica in insuficienta cardiaca acuta si forma cronica
severa cu edeme mari;
- Morfina se face in edemul pulmonar acut si cordul pulmonar acut , iar anticoagulantele, in
formele cu accidente tromboembolice.
C . TRATAMENTUL COMPLICATIILOR
Daca tensiunea artiala este scazuta se administreaza tonicardiace Isuprel 2-8 fiole de
0,2mg in 250ml ser glucozat 5%, oxigen, Morfina, HHC, Dextran. In E.P.A. de origine
infectioasa se face sangerare si se administreaza HHC, tonicardiace si oxigen. In E.P.A. din
marile hipertensiuni se combate energic hipertensiunea cu Raunervil (1 fiola intravenos lent),
Catapresan sau Regitina.
c.) Tratamentul cordului pulmonar acut: oxigen pe cale nazala, analgetice ( Algocalmin,
Mialgin ), Atropina , in caz de bradicardie si hipotensiune ; Papaverina intravenos ,
Izoproterenol in perfuzie, Noradrenalina in caz de soc , digitalice injectabile (Lanatosid C ),
asociat cu Furosemid intravenos tratament anticoagulant sau trombolitic ,antibiotice in zilele
urmatoare.
CAPITOLUL 3
42
metabolismului tisular, care reduce la randul sau forta de contractie a inimii si staza in
circulatia de intoarcere. Aceasta categorie de bolnavi necesita o ingrijire speciala care are ca
scop :
a) reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a putea face fata imbolnavirilor,
deci , pentru a scadea fortul cardiac;
- bolnavii cu insuficienta cardiaca fiind dispneici, vor fi tinuti in pozitie sezanda sau
semisezanda, asistenta medicala va avea grija sa le asigure aceasta pozitie.
- asistenta medicala va avea grija sa fereasca bolnavul de tot ceea ce ar putea tulbura
echilibrul nervos, trebuie sa castige increderea bolnavului printr-o buna pregatire profesionala.
- Asistenta medicala va executa zilnic toaletele bolnavului fara ca acesta sa faca eforturi prea
mari, va face apoi o frectie cu alcool diluat pentru a imbunatatii circulatia periferica. Pielea
trebuie mentinuta in permanenta curata si uscata , deoarece pielea umflata se infecteaza usor.
43
- Asistenta medicala va executa zilnic masajul membrelor inferioare, in directia curentului
venos.
- In acelasi scop, asistenta medicala va asigura ridicarea membrelor inferioare la 35 grade prin
ridicarea patului sau prin asezarea unor suluri sub picioarele bolnavului.
- Asistenta medicala va urmarii zilnic T.A. , pulsul central si periferic, respiratia, diureza,
tranzitul intestinal, temperatura.
6. Regimul alimentar
- Reducerea edemelor si masei sangelui circulant se mai poate face si prin atarnarea
membrelor inferioare, reducand astfel fluxul venos spre inima.
8 Educatia sanitara
- Asistenta medicala contribuie la educarea bolnavului asupra noului regim de viata, dupa
externare bolnavul va duce o viata ordonata evitand suprasolicitarile; se va evita munca fizica.
Se respecta regimul dietetic, numarul meselor, se reduce sarea , cafeaua , alcoolul, tutunul. In
caz de imbolnaviri respiratorii: viroze, gripe, vor fi tratate imediat, deoarece orice neglijenta,
poate agrava boala.
44
Colaborarea cu medicul la examinarea paraclinica este una din sarcinile importante ale
asistentei medicale.
- examen radiologic prin care se pot evidentia aspecte utile pentru diagnostic. Astfel se
observa o silueta cardiaca marita cu o configuratie ce depinde de boala cauzala, iar la
examenul plamanilor, se constata o crestere a dimensiunilor arterelor pulmonare, dar
transparenta pulmonara, nu este redusa.
- explorari hemodinamice care sunt utile atat pentru diagnostic cat si pentru urmarirea
insuficientei.
1.timpul brat-limba este crescut cu mult peste limita superioara a normalului ( 16 secunde),
atingand 30 secunde;
Presiunea venoasa determinata la nivelul venelor de la plica cotului este mult crescuta.
45
3.2.DEFINITIA NURSING-ULUI
Nursing-ul a primit foarte multe definitii, dar cele mai importante sunt definitia
O.M.S.-ului, definitia Virginiei Henderson si definitia consiliului I.N.( C.I.N.).
- promovarea sanatatii ;
- promovarea bolilor;
1. de natura independenta
2. de natura dependenta
3. de natura interdependenta
1. Cele de natura independenta se refera la faptul ca asistenta asista sau ingrijeste pacientul
din proprie initiativa, temporal sau definitiv. Aceste ingrijiri sunt:
a.) De confort atunci cand persoana bolnava nu-si poate indeplini aceste functii. Ingrijirile
de confort sunt in functie de varsta pacientului, de natura bolii si de alte dificultati fizice,
psihice, sociale.
46
c.) Le transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sustine.
d.) Este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de
viata si sanatate.
Mai exista o serie de functii care de fapt se regasesc in cele anterior amintite:
3.Functia de cercetare aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice, dar si
acestea pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare. Asistenta ca participanta in
echipa de cercetare alaturi de medic, devine o parte componenta si poate sa-si aduca aportul la
dezvoltarea stiintelor medicale.
47
care contribuie la pregatirea profesionala. Dupa terminarea scolii, dezvoltarea cunostintelor
profesionale nu trebuie sa se opreasca nici un moment, trebuie sa fie autodidacta si pentru
acest lucru are la dispozitie reviste, carti, simpozioane, cursuri de pregatire profesionala
1. Calitati morale
2. Calitati fizice
- stapanire de sine, rabdare datorita carora asistenta poate sa depaseasca momentele critice
create de starea psihica si fizica a bolnavului
- optimism, seninatate
- atitudine principala fata de tovarasi, de munca sau fata de echipa in care lucreaza.
2. Calitati fizice
Asistenta trebuie sa aiba forta fizica pentru a face fata unor actiuni ca:
48
- miscari sigure si coordonate
- spitale
- policlinici
- circumscriptii sanitare
- ingrijeste imbolnaviri, cazuri rare care se diagnosticheaza mai greu si este nevoie
de tot felul de investigatii si supraveghere
Spitalul pavilion asigura mai multa liniste pentru bolnav, previn infectiile intra
49
Spitalul bloc avantajele sunt tocmai dezavantajele spitalului pavilion. Atat la spitalul
pavilion, cat si la cel bloc se intalnesc mai multe componente functionale:
- serviciul de primire
- sectie de spital
1. Nevoia de a respira
50
2. Nevoia de a alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina
Toate aceste 14 nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane. Prima
dimensiune cea biologica,psihologica,culturala si spirituala . In afara de Virginia Henderson s-
a mai facut o clasificare a nevoilor umane conform teoriei lui Maslow. Maslow a fost psiholog
si umanist american care afirma ca exista 5 categorii de nevoi umane ierarhizate in ordinea
prioritatilor. Aceste 5 nevoi sunt:
1. Nevoi fiziologice
2. Nevoi de securitate
3. Nevoi de apartenenta
4. Nevoi de cunoastere
5. Nevoia de realizare
Dupa teoria lui Maslow trebuie satisfacute mai intai nevoile de baza, fiziologice,
securitate, ca persoana sa poata tinde spre celelalte nevoi din cele 14. Ca sa mentina un
echilibru fiziologic si psihologic pacientul si individul in general trebuie sa atinga un nivel
minim in satisfacerea nevoilor sale.
51
Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat. Ele
pot fi produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite de la
individ e nevoie sa se respecte o serie de reguli si conditii de recoltare. Examenul de laborator
exprima in ceea ce priveste morfologia,fizionomia si biochimia acestuia. Examenele de
laborator efectuate produselor biologice ( normale) si patologice, completeaza
simptomatologia bolii cu elemente obiective, reflectand modificarile aparute in organism.
- confirma vindecarea
1. Orarul recoltarii
52
Completarea imediata a buletinelor de analiza si etichetarea produselor, asigura
evitarea inlocuirii rezultatelor intre ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori.
Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului care se
lipesc pe recipientele respective.
Recoltarea se face prin intepare( la adult pulpa degetului sau lobul urechii, la copil fata
plantara a halucelui sau calcai ) prin punctie venoasa,punctie arteriala.
Etape de executie:
53
- se dezbraca bratul ales astfel ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere;
3. Se monteaza seringa.
5. Executarea punctiei:
- se aplica garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului;
- avand seringa in mana dreapta intre police si celelalte degete, cu indexul se fixeaza
amboul acului atasat;
- cu policele mainii stangi fixeaza vena la 4-5 cm sub locul punctiei si executa o
compresiune si o tractiune in jos asupra tesuturilor vecine;
- cu mana stanga se trage incet pistonul, aspirand sange ( sangele trebuie sa apara in
seringa);
- se aplica un tampon de vata uscat peste locul unde este acul si se retrage acul printr-o
miscare rapida;
54
- se scoate acul de la seringa si sangele recoltat se goleste in recipientul pregatit;
V.S.H.- ul
Se va recolta prin punctie venoasa, fara staza. Pentru aceasta se aspira in prealabil in
seringa 0,4 ml citrat de sodiu 3,8% si se recolteaza 1,6 ml sange. Valorile normale:5-10 mm/h
sau 20-50 mm/24 h. La femei valoarea este cu 1 sau cu 3 mm mai crescuta fata de barbat.
Analize biochimice
Etapele de executie:
55
1. Pregatirea psihica a bolnavului- bolnavul este anuntat si i se explica conditiile in care
se realizeaza (camera in semiobscuritate ):
2. Pregatirea fizica
Etapele de executie:
1. Pregatirea bolnavului
- asistenta pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii
emotionali;
56
- va fi culcat pe canapea si rugat sa-si relaxeze musculatura.
2. Montarea electrozilor
- rosu-mana stanga
- galben-mana dreapta
- verde-picior stang
- negru-picior drept
V3- intreV2-V4(verde);
V6- intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga(verde).
Scopul este de a cunoaste care sunt pozitiile pe care le ia bolnavul in pat sau in care
acestia trebuie asezati pentru ingrijiri, examinari speciale si alte acte medicale.
Pozitia bolnavului in pat este determinata de boala si starea lui generala. In functie de
aceasta bolnavul poate avea:
57
1. Pozitia activa reprezinta pozitia pe care o ia bolnavul singur, se misca singur, nu are
nevoie de ajutor.
2. Pozitia pasiva in stare grava, bolnavul este lipsit de forta fizica si are nevoie de
ajutor pentru miscare si pentru a-si schimba pozitia.
- pozitia semisezanda
- pozitia sezanda
- pozitia ginecologica
- pozitia genu-pectorala
- inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului necesare cresterii la copil sau
refacerii pierderilor prin consum exagerat la adulti;
58
- prevenirea unei evolutii nefavorabile in bolile latente transformand bolile acute in boli
cronice si aparitia recidivelor;
Regimul cardiovascular are doua variante in functie de bolile inimii si ale sistemului
circulator:
Se dau urmatoarele alimente: lapte, iaurt, branza, carne de vaca, peste de rau slab, fiert
sau copt, paine alba fara sare, legume crude, pireuri, fructe crude sau coapte, dulceata, ceaiuri
de plante, sucuri de fructe.
59
b). pasiv sau dependenta bolnavul este ajutat sa manance;
c). artificial in care alimentele sunt introduse artificial in organism in conditii nefiziologice.
Respiratia este o nevoie esentiala a fiintei umane, este o functie vitala a organismului,
prin care organismul isi asigura procesele de oxigenare si eliminare a dioxidului de carbon.
Materialele necesare pentru masurarea respiratiei sunt: ceas cu secundar, pix albastru,
foaia de temperatura.
Etapele:
2.Pregatirea fizica si psihica bolnavul este asezat in decubit dorsal, nu se anunta bolnavul
deoarece pe baza emotiilor se modifica ritmul respirator si nu se obtin valorile reale.
3. Efectuarea tehnicii: asistenta numara frecventa miscarilor respiratiei prin inspectie cand
bolnavul este treaz, constient sau cand doarme prin asezarea mainii cu fata palmara pe
suprafata toracelui bolnavului. Se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a cutiei toracice)
pe timp de 1 minut.
- femei 18 respiratii/minut;
- barbati 16 respiratii/minut.
60
si in repaus, bolnavul luand o pozitie semisezanda, aceasta dispnee purtand numele de
ortopnee.
Un alt tip de dispnee este dispneea paroxistica nocturna ce apare sub forma unor ce
survin dupa una-doua ore de somn bolnavul se trezeste cu sete de aer, este anxios, se ridica
in pozitie sezanda sau coboara si deschide fereastra sa respire aer curat. Dispneea imbraca
aspectul de tahipnee superficiala
Ritmul fiziologic este de 5-6 mictiuni/24 ore la barbati si 4-5 mictiuni/24 ore la femei.
Exista insa o serie de tulburari de mictiune:
- nicturia inversarea sau egalarea dintre raportul numarului de mictiuni si cantitatea de urina
emisa ziua fata de cea emisa noaptea.
- oligurie volum sub valoarea normala (mai mic de 1000 ml/24 ore)
Scaunul face si el parte din nevoia de a elimina din organism resturile alimentare
supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin anus prin actul de defecatie.
Valorile normale sunt: 1-2 scaune/zi, iar valorile patologice constau in 3-6 scaune/zi.
61
Diareea se caracterizeaza printr-un aspect deosebit si o culoare de la galben pana la
negru in functie de afectiune (20-30 scaune pe zi in sindromul dizenterie). Constipatia consta
in scaune la 2-4 zile. La bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta datorita fenomenelor de
staza portala apare meteorismul, constipatia, inapetenta, greata, iar in cazurile cu aliura mai
rapida prin varsaturi si diaree.
Expectoratia face parte din actul de a elimina si reprezinta actul de eliminare pe gura
dupa tuse a produselor formate in caile respiratorii. Bolnavii pot avea o expectoratie rozata si
spumoasa (hemoptizia) in cazurile edemului pulmonar acut sau franc sangvinolent in cazul
infarctului pulmonar. In insuficienta ventriculara stanga sau insuficienta atriala stanga
bolnavii pot expectora spute ruginii ce contin celule de insuficienta cardiaca.
IN OBSEVAREA EDEMELOR
Edemul pulmonar acut este cea mai grava, dar si cea mai caracteristica manifestare a
insuficientei cardiace stangi. Apare in atacuri bruste, brutale, de obicei nocturne sau dupa fort
mai mare, uneori dupa incarcarea cu lichide a organismului. Se manifesta cu o dispnee
extrema, cu o ortopnee stringenta. Bolnavul este socat, anxios, agitat, palid, cu buze usor
cianotice, cu transpiratii reci. El prezinta hipernee ampla, zgomotoasa si tahipnee de 30-40
respiratii/minut. Apare tusea care la inceput este seaca, apoi apare o expectoratie serioasa,
spumoasa, alicioasa, iar in cele din urma devine rozata, expresie a transvazarii sangelui din
alveolele pulmonare. Edemul pulmonar acut de origine cardiaca trebuie deosebit de edemul
pulmonar toxic, de edemul pulmonar de origine cerebrala sau de edemul pulmonar al
fenalilor.
Dintre manifestarile cele mai caracteristice ale insuficientei cardiace drepte fac parte
edemele cardiace. Natura cardiaca a edemelor se cunoaste prin caracterul lor generalizat,
predominant declin, progresiv, la inceput vesperale apoi permanente, cu extindere de la partile
cele mai joase ale corpului (maleole si gambe, regiunea sacrala) in sus. O alta manifestare
importanta la bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta o reprezinta cianoza ce reprezinta
expresia incetinirii vitezei in mica circulatie ce este generalizata cu predominanta la
extremitati si proeminente (buze, urechi, pometi ,nas, maini, picioare). Tegumentele sunt ceva
mai rosii si mai calde cu transpiratii (mai ales la palme) daca debitul cardiac este crescut, mai
palide si mai reci daca debitul cardiac este scazut.
62
Este o nevoie a fiecarei fiinte de a dormi si a se odihni in bune conditii timp suficient
incat sa-i permita organismului sa obtina randament maxim.
Durata somnului la persoanele varstnice este de 6-8 ore. Somnul trebuie sa fie
odihnitor, fara intreruperi, fara cosmaruri, sa adoarma cu usurinta, sa se trezeasca odihnit.
Daca exista perturbari ale somnului apar urmatoarele probleme: insomnia, hipersomnia,
oboseala. Insomnia reprezinta dificultatea de a dormi.
IN EFECTUAREA TRATAMENTULUI
- usurarea activitatii inimii (repaosul fizic reprezinta una dintre principalele masuri
prin care se urmareste realizarea acestui obiectiv; tratamentul hipotensor este extrem de util in
cazul bolnavilor hipertensivi, la care au aparut manifestarile clinice ale insuficientei cardiace
stangi);
63
1) cai directe (calea bucala sau mucoasa)
b) doza maxima cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor
fenomene toxice;
64
Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de medici bolnavilor cu insuficienta
cardiaca, medicatie ce consta in cardiotonice, cel mai frecvent fiind Digitala ce actioneaza mai
lent, are o durata de actiune mai lunga si daca nu se administreaza dupa prescriptia medicala
da fenomene de supradozare. Se mai administreaza diuretice: Furosemid , ce se administreaza
intravenos lent (1-3 fiole a 20 mg sau 1-3 comprimate a 40 mg); Nefrix pe cale orala se
administreaza 2-4 tablete/zi (50-100 mg) sau de 2-3 ori pe saptamana.
Emisia de sange (300-500 ml) se face in insuficienta cardiaca acuta si in forma cronica
severa cu edeme mari. Morfina se face in edemul pulmonar acut si cordul pulmonar acut, iar
anticoagulantele in formele cu accidente tromboembolice.
CAPITOLUL 4
Planul de ingrijire astfel conceput este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ
sau grup de indivizi la o modificare reala sau potentiala de sanatate.
Demersul nu poate fi definit ca un proces fara gandire deoarece el este compus din diverse
etape logic structurate avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului sau demersul
mai poate fi definit ca aplicare a modului stiintific de rezolvare a problemelor, de analiza a
situatiilor, de ingrijire care sa corespunda nevoilor fiziologice, psihosociale ale persoanei.
Procesul de ingrijire este un mod de a gandi logic care permite interventia constienta,
planificata a ingrijirilor in scopul protejarii si promovarii starii de sanatate a individului.
65
3.Planificarea ingrijirilor ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmarite si
stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea acestor obiective.
5.Evaluarea este ultima etapa si consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut noi
date in evolutia pacientului.
CAZ NR.1
Fibrilatie arteriala.
palpitatii.
66
2 Dispnee de Combaterea Am pozitionat bolnavul in Reducerea in
efort mic dispneei prin pozitie semisezanda. Am intensitate a
m asigurarea aerisit salonul. I se cere dispneei.
oxigenului bolnavului sa evite efortul fizic
a necesar si psihic si sa stea la pat.
respiratiei
r
67
sprijinit si in extensie.
68
Insomnie Combaterea Am supravegheat starea
datorata insomniei si psihica a bolnavului, vizitandu-
anxietatii linistirea l cat mai des, am administrat o
bolnavului tableta de Diazepam inainte de
culcare.
Scaun normal
Diureza= 600
ml/24 ore
Greutate=80kg
69
Administrarea Am administrat Digoxin 2tb. Stare generala
tratamentului (1/zi), Dipiridamol 6 tb. (3/zi ameliorata.
medicamentos. inainte de masa), Malsidolat 4
tb. (2/zi), vitamina B1 6 fiole
(3/zi), vitamina B6 6 fiole
(3/zi).
Lizemie=600mg%
Glicemie=100mg%
Timol= 5 UML
HT= 38%
Leucocite=4300
HB= 14 -16 g
t
Urmarirea Masurarea, notarea si Temperatura=37,2grade
i functiilor vitale. inregistrarea TA, pus, C
diureza. Am cantarit
e bolnavul. Am masurat Av=65/min regulat
TA cu tensiometrul si cu
2 stetoscopul. TA=140/80mm Hg
0 Diureza=1000ml/24ore
0 Greutate=84 Kg
70
Administrarea Am administrat Digoxin Stare generala
tratamentului 2tb. (1/zi), Dipiridamol ameliorata.
medicamentos 6tb.(3/zi inainte de
masa), Malsidolat 4tb.
(2/zi), vitamina B1 6
fiole (3/zi), vitamina B6
6 fiole (3/zi).
4
71
m functiilor vitale tensiometrului si al AV= 80/minut
stetoscopului. Pulsul l-
a am masurat prin Temp.= 37grade C
comprimarea arterei
r radiale. Diureza=1100ml/24ore
t Scaun normal.
i Respiratie
normala=18/minut
e
0
Usoara Calmarea, A administrat Bolnavul nu mai tuseste.
4 tuse prevenirea bolnavului pentru
agravarii tusei combaterea tusei Trecid
3 tb./zi.
11 martie 2004:
CAZ NR. 2
72
Fibrilatie arteriala la ritm scazut.
dureri retrosternale.
b
Precardialgi Combaterea I-am recomandat bolnavei sa Usoara reducere
r i la efort durerii stea numai in pat cu a durerii.
mic administrarea 1 fiola de
u Algocalmin I.V.
a
Insomnie Combaterea Am supravegheat starea psihica Bolnava poate sa
r datorata insomniei si a bolnavei; am purtat discutii adoarma.
anxietatii linistirea bolnavei incurajand-o si i-am administrat
i 1 tb. de Diazepam.
e
Edeme Combaterea Am urmarit daca bolnava Din cauza starii
2 gambiene edemelor respecta regimul desodat prescris generale usor
de medic. Am efectuat masajul alterate, edemele
0 membrelor inferioare in directia persista in
curentului venos. Am indicat continuare.
0 bolnavei sa tina ridicate partile
edematiate punandu-si sub
4 picioare o patura si sa execute
miscari active cu membrele
inferioare. La indicatia
medicului am administrat 1 fiola
73
Furosemid.
A.V.=80/min.
Neregulat
Diureza=500ml
74
b a aerului.
u
Edeme Combaterea edemelor Am efectuat masajul Bolnava respecta fara
a gambiene membrelor inferioare in a crea probleme
directia curentului venos si regimul prescris de
r am supravegheat respectarea medic
regimului desodat prescris
i bolnavei de catre medic.
e
Astenie Reducerea asteniei Bolnava va sta permanent in Se constata o usoara
2 repaus absolut la pat, iar ameliorare in starea
pentru nevoi fiziologice va fi bolnavei.
0 ajutata sau servita la pat.
0
Urmarirea functiilor Masurarea, observarea, Temp.=37gradeC
4 vitale notarea si inregistrarea in
F.O. a T.A., puls, diureza, T.A.=150/95mmHg
scaun, temperatura.
A.V.=80/minut regulat
Diureza=600ml/24ore
Scaun normal
75
medicamentos 1 f de Furosemid, 3 tb. de
Nifedipin.
76
T.A.=150/95mm Hg
Diureza=900ml/24ore
Scaun normal.
Furosemid 3f(1/zi),
Miofilin 6tb(2/zi),
0
Trecid 9tb(3/zi),
0
Spironolactoza 3 (1/zi),
4
Dipiridamol 9dj(3/zi), inainte
de masa.
f Lipemie=450mg%
e Glicemie=100mg%
b Timol=9 UML
r HT=45%
u HB=15,62 g
a HL=4000 lc
77
r
A.V.=68/minut
Diureza=1200ml/24ore
Greutate=70 kg
Dipiridamol 9dj(3/zi)
Spironolactoza 3 (1/zi)
78
hotarat sa o externeze.
10 februarie 2004
CAZ NR. 3
Aritmie extrasistolica.
cu o saptamana.
79
1 Anxietate Comunicarea cu Pentru inlaturarea Bolnavul este mai
bolnavul singuratatii am discutat cu linistit.
4 bolnavul, i-am explicat
despre boala si i-am
m administrat 2tb de
Nitrozepam, dimineata si
a seara.
i
Tuse seaca Calmarea tusei Pentru a i combate tusea, i- Tusea persista, dar
2 cu iritarea am administrat Codenal, cate de intensitate mai
esofagului 2tb, de 3 ori pe zi. mica.
0
Scaun normal
80
vederea venoasa am recoltat sange bolnavului.
recoltarii pentru determinarea VSH,
probelor lipemie, HT, HV, timol. Am
biologice si explicat tehnica efectuarii
efectuarea EKG EKG si am ajutat medicul la
efectuarea procedurii. Am
Administrarea cerut bolnavului ca a doua zi
tratamentului sa urineze in recoltator
medicamentos pentru un examen de urina.
La indicatia medicului am
administrat:
Furosemid 1f I.V.
Nitropector 2tb/zi
81
Urmarirea Am indicat bolnavului sa stea T.A.=150/90mmHg
functiilor vitale cat mai relaxat pentru
masurarea pulsului, T.A., A.V.=80/min
temperaturii.
Temp.=36,8 gradeC
Lipemie=600mg%
Timol=4 UML
HT= 38%
HB= 12,68 g
82
m Constipatie Combaterea La ora 9 bolnavul mi-a relatat Starea de constipatie s-a
constipatiei ca este constipat. I-am indicat diminuat dupa
a sa consume multe lichide efectuarea clismei
(ceaiuri, sucuri), iar mai tarziu evacuatoare.
i i-am facut o clisma cu apa
calduta si sapun.
2
Usoara tuse Combaterea La indicatia medicului i-am Tusea isi diminueaza din
tusei administrat bolnavului intensitate.
Codenal 2tb de 3 ori pe zi
pentru a-i combate tusea.
83
Astenie fizica Combaterea Din cauza asteniei bolnavul Se constata o usoara
asteniei este mentinut in repaus ameliorare a starii de
absolut la pat,iar pentru nevoi astenie.
fiziologice este ajutat sau
servit la pat.
Nitropector 4tb(2/zi)
84
Crearea Am aerisit salonul pentru o mai
conditiilor de buna ventilare a aerului, am
mediu schimbat lenjeria de corp si de pat
a bolnavului, am supravegheat
alimentatia bolnavului.
4 Nitropector 4tb(2/zi)
21 mai 2004
CAPITOLUL 5
85
Ea trebuie efectuata in acelasi timp pentru prevenirea contaminarii de la un bolnav la altul
sau a personalului muncitor care ingrijeste bolnavii.
Asistenta medicala va informa bolnavul despre regimul alimentar care trebuie sa-l
urmeze, de ce trebuie regimul prescris, care sunt alimentele admise si interzise, riscul
consumarii alimentelor interzise. Explica bolnavului importanta informarii de catre acesta
asupra modificarilor care apar in intensitatea simptomelor bolii pentru care a fost internat,
simptomele noi de insanatosire.
86
CAPITOLUL 6
INREGISTRAREA RESPIRATIEI
Respiratia este o functie importanta prin care se realizeaza aportul de oxigen necesar
proceselor vitale ale organismului, paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de
carbon, rezultat din arderi. Respiratia are mai multi timpi:
Primul timp ventilatia adica circulatia aerului prin plamani ce se realizeaza prin
cele doua miscari ventilatorii de sens opus: inspiratia si expiratia.
Materiale necesare:
- ceas cu secundar;
- pix albastru;
- foaia de temperatura;
EXECUTIE
87
de 1 minut.
16 respiratii/minut la barbati
CAPITOLUL 7
CONCLUZII
Prin urmare, bolnavii cu insuficienta cardiaca necesita o ingrijire speciala care are ca
scop:
88
- marirea fortei de contractie a inimii, marindu-se astfel capacitatea functionala.
In concluzie, pentru reducerea muncii inimii se impune repaus psihic moral si-n
special repaus fizic, controlul retentiei hidro saline prin restrictia aportului de sare,
administrarea de diuretice ca: Nefrix, Furosemid; cresterea eficientei inimii cu preparate
digitale ca: Digoxin, Lanatosid C, Dezlanosid, Cedilanide. Evolutia insuficientei cardiace
depinde de gravitatea cardiopatiei cauzale si de prezenta sau absenta complicatiilor.
La unii bolnavi, insuficienta cardiaca stanga poate evolua un numar relativ mare
de ani ( zece ani sau peste ), fara a aparea insuficienta cardiaca dreapta. In cazul unei
cardiopatii cu insuficienta de cord, supravietuirea, care in urma cu doua decenii era de numai
1-2 ani, a devenit astazi de 5-10 ani si chiar mai mult.
BIBLIOGRAFIE
2. GHID NURSING
de Lucretia Titirca
de Lucretia Titirca
4.PROFESIA DE ASISTENT
de L. Clocotici
de Constantin Borundel
de Lucretia Titirca
de Carol Mozes
8. TEHNICI DE EVALUARE
de Lucretia Titirca
89
90