Proiect Tulburari de Ritm Si de Conducere

CUPRINS
CAPITOLUL I : TULBURARI DE RITM SI DE CONDUCERE
1.1. DEFINIŢIE..............................................................................................................pag. 2
1.2. ETIOLOGIE............................................................................................................pag. 2
1.3. CLASIFICARE.......................................................................................................pag. 3
1.4. TULBURARI IN FORMAREA STIMULILOR ................................................pag. 3
1.4.1. ARITMII ATRIALE SI VENTRICULARE ..........................................................pag.4
1.4.2. SIMPTOME ..........................................................................................................pag.5
1.4.3. DIAGNOSTIC ......................................................................................................pag.6
1.4.4. TRATAMENT .....................................................................................................pag.7
1.5. TULBURĂRI DE CONDUCERE .....................................................................pag.9
1.6. EDUCATIA SANITARA ....................................................................................pag.11
CAPITOLUL II - PREZENTĂRI DE CAZ
CAZ I..............................................................................................................................pag. 12
CAZ II............................................................................................................................pag. 29
CAZ III..........................................................................................................................pag. 45
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................pag. 64
1
CAPITOLUL I
TULBURĂRI DE RITM ŞI CONDUCERE
1.1 DEFINIŢIE
În grosimea miocardului există un țesut specific autoexcitabil și bun conducător al
impulsurilor, alcătuit din nodulul sinusal, nodulul atrio-ventricular, fasciculul Hiss și
rețeaua Purkinje. În mod normal impulsul pentru asigurarea contracțiilor cardiace ia
naștere în nodulul sinusal care emite stimuli cu o frecvență de 60-80/min. În cazuri
patologice impulsurile pot porni din alte locuri ale sistemului excitoconductor,
determinând apariția aritmiilor
Ritmul normal al inimii se numeşte ritm sinusal. Este un ritm re gulat cu frecvenţă între
60-100 bătăi/min, în funcţie de condiţiile în care se afla organismul (odihna, efort, emoţii,etc).
Centrul care determină ritmul sinusal se numeşte nod sinusal şi se află în atriul drept.
Acest centru are proprietatea de automatism: descarcă fără încetare, pe tot parcursul vieţii
impulsuri electrice care sunt conduse pe căi specifice la întregul muşchi al inimii şi comandă
contracţia acestuia.
Un rol important pe acest traseu are nodul atrio-ventricular: acesta face legătura dintre
miocardul atrial şi cel ventricular şi are rolul de a conduce impulsurile electrice la miocardul
ventricular, care este cel mai important pentru funcţia de contracţie.
Tot nodul atrio-ventricular are rolul de a determina o anumită întârziere în conducerea
impulsului pentru a permite miocardului ventricular să se relaxeze, să se destindă şi să permită
alimentarea ventriculilor cu sânge care este pompat apoi spre organe. Ventriculii se umplu cu
sânge în diastolă şi pompează sânge în sistolă.
La un rim de 60 bătăi/min înseamnă că sunt 60 de contracţii (sistole) dar şi 60 de
perioade de umplere (diastole). La 100 bătăi/ min vor fi 100 de sistole şi 100 diastole, dar mai
scurte.
Creşterea ritmului cardiac permite creşterea debitului cardiac numai până la o anumită
limită, dincolo de care diastolele devin atât de scurte încât ventriculii nu mai au timp să se
umple şi debitul cardiac va scădea.
Ritmurile rapide se numesc tahicardii. Ritmurile lente se numesc bradicardii.
Tulburările de ritm pot avea punctul de pornire la nivelul atriilor şi se numesc aritmii
supraventriculare sau la nivelul ventriculilor şi se numesc aritmii ventriculare.
1.2 ETIOLOGIE
Boli cardiace- cardiovasculare
 Cardiomiopatii ischemice;
 Cardiomiopatii hipertensive;
2
 Cardiomiopatii;
 Leziuni valvulare;
 Boli congenitale;
 Boli ale pericardului;
 Tumori si traumatisme ale inimii.
Boli extracardiace
 Boli infecţioase;
 Boli digestive;
 Boli pulmonare;
 Boli neuropsihice;
 Boli endocrine.
Tulburările funcţionale în aritmii care pot să apară sunt:
 Palpitaţii;
 Dispnee;
 Ameţeli;
 Lipotimii;
 Dureri precordiale, jenă retrosternală;
 Tulburări de vedere, mioză, midriază;
 Tulburări de auz;
 Semne de excitaţie neuro-psihică;
 Cefalee, greţuri, vărsături, diaree, transpiraţii.
Măsura prin care se manifestă tulburările funcţionale din artmii depinde de natura şi
severitatea aritmiei, de gradul tulburărilor hemodibamice, de durata accesului, starea vaselor,
vârsta şi sensibilitatea bolnavului astfel că simptomele şi semnele pe care le provoacă
aritmiile atriale variază de la simple palpitaţii până la sincopă şi sindrom Adams-Stokes
(ischemie cerebrală acută ajungând până la peirderea cunoştinţei).
1.3 CLASIFICARE
 Tulburări în formarea stimulilor de emisiune ( tulburări ale automatismelor);
 Tulburări în conducerea stimulului.
1.4 TULBURARI IN FORMAREA STIMULILOR
În funcţie de sediul de formare a stimulilor, aritmiile se pot clasifica în:
 Aritmii atriale;
 Aritmii ventriculare.
3
Aritmiile atriale sunt tulburări de ritm ale inimii, în care mecanismul de producere a acestora
acţionează în atrii fie:
 În nodul sinuzal;
 Într_un focar ectopic situat în afara nodului sinuzal.
Aritmii sinuzale
Aritmiile cardiace (AC) sunt anomalii ale ritmului cardiac derivate din tulburări ale
emiterii sau conducerii stimulului electric iniţiator al activităţii cardiace. Aritmiile cardiace
pot fi tahiaritmii sau bradiaritmii.
Tulburările de conducere sunt încetiniri ale conducerii pe căi normale sau căi aberante.
1.4.1 ARITMII ATRIALE SI VENTRICULARE
I. Aritmii atriale – mecanismul lor de producere acționează în atrii, fie în nodulul sinusal, fie în afara
acestuia, într-un focar ectopic.
a) Aritmii sinusale:
- Tahicardia sinusală: accelerarea ritmului cardiac între 100-150 / min; poate fi fiziologică
(efort, emoții) sau patologică (abuz de alcool, tutun, cafea, febră, hemoragii, stări nevrotice);
- Bradicardia sinusală: scăderea ritmului cardiac sub 60/min; poate fi fiziologică (la sportivi
bine antrenați, la tineri, în somn, la vârstnici) sau patologică (HIC, icter, intoxicație cu digitală);
b) Aritmii extrasinusale:
- Extrasistole atriale: contracții premature ale inimii, izolate 1-2/min sau la câteva min; pot fi
fiziologice (emoții, efort, abuz de cafea, tutun) sau patologice (boli cardiace);
- Tahicardia atrială paroxistică: ritm cardiac rapid, 150-200/min; poate fi fiziologică (emoții,
oboseală, cafea, tutun) sau patologică (cardiopatii ischemice, cardită reumatismală);
- Flutter atrial: ritm atrial regulat și foarte rapid, 250-300/min; apare în valvulopatii,
cardiopatii ischemice, HTA, miocardite.
- Fibrilația atrială: tulburare de ritm generată de impulsuri ectopice atriale foarte rapide, 400-
500/min, neregulate.
II.Aritmii ventriculare – mecanismul lor de producere se află în ventricule.
4
- Extrasistole ventriculare: bătăi premature provocate de stimuli care iau naștere în ventriculi;
pot fi fiziologice (cafea, tutun, alcool, emoții) sau patologice (boli cardiace, intoxicația digitalică);
- Tahicardia ventriculară paroxistică (TPSV): impulsuri cu o frecvență de 160-240/min, cauzate
de boli cardiace.
- Flutter ventricular: frecvență sub 300/min.
- Fibrilația ventriculară: cea mai gravă tulburare de ritm cardiac cu o frecvență de 300-400/min;
1.4.2. SIMPTOME
 asimptomatic sau palpitaţii, ritm cardiac neregulat;
 manifestări de debit cardiac mic: ameţeli, slăbiciune, tulburări senzoriale;
 manifestări de ischemie cerebrală, coronariană, periferică;
 bătăi premature urmate de pauze, pe fond regulat sau variabil (sinusal) ;
 ritm regulat tahicardic variabil (la respiraţie, mişcare) sau fix (tahicardie fixă) ;
 ritm total neregulat (aritmie completă) ;
 ritm regulat bradicardic: regulat variabil (cu respiraţia, efortul) sau regulat fix sau
regulat cu pauze intercalate;
 manevre vagale utilizate: masajul sinusului carotidian, presiunea globilor oculari,
fenomenul Valsalva pot opri sau înjumătăţi trecător frecvenţa cardiacă;
 semne sau simptome ale bolii cardiace de fond sau complicaţiilor aritmiei cardiace:
insuficienţă ventriculară acută sau globală, debit mic, şoc, ischemie coronariană.
Tahicardia sinuzală este accelerarea ritmului cardiac între 100-150 bătăi/minut, cu
ferecvenţă regulată.
Poate fi:
 Fiziologică apare la efort, emoţii în timpul digestiei;
 Patologică cum ar fi: intoxicaţii cu tutun, cafea, alcool, medicamente, stării febrile,
hemoragii, stări nevrotice, colaps.
Bradicardia sinuzală este scăderea ritmului sub 60 pulsaţii/minut.Ritmul este regulat,
bradicardia poate fi:
 Fiziologică la sportivii bine antrenaţii, la tineri, în somn, în sarcină, la vârstnici;
 Patologică hipertensiune hipercraniană, icter, febra tifoidă, mixedem, întoxicaţii cu
digitală, saturnism.
Aritmii extrasinuzale ( ectopice)
În aceste cazuri pentru o perioadă oarecare sau definitivă, comanda inimii este preluată de
centrul ectopic ( extrasinuzal).
5
Aritmiile extrasinuzale cele mai frecvente sunt:
 Extrasistolele atriale sunt contracţii premature ale inimii, declanşate de impulsuri
pornite din focare ectopice situate în pereţii atriilor. Pot să apară la indivizii sănătoşi şi la
bolnavi cu afecţiuni organice de inimă sau în alte boli. Extrasistolele pot fi sporadice, isolate
sau sistematizate;
 Tahicardia atrială paroxistică este o tulburare de ritm generală de impulsuri ectopice,
atriale, caracterizată printr-un titm cardiac rapid, 150-200 bătăi/minut, regulat cu debut şi
sfârşit brusc;
 Flutterul atrial este un ritm patologic atrial regulat şi foarte rapid, 250-300/ minut, se
întâlneşte rar la indivizi sănătoşi, de obicei apare în valvulopatii, cardiopatie ischemică,
miocardite, HTA;
 Fibrilaţia atrială este o tulburare de ritm generată de impulsuri ectopice atriale foarte
rapide, 400-500/ minut, neregulate. Este o aritmie cardiacă cea mai frecventă urmând imediat
după aritmia extrasistolică, se mai numeşte şi “delir cardiac” sau “ aritmie completă”.
Fibrilaţia atrială se poate manifesta sub două forme: paroxistică şi permanentă.
1.4.3. DIAGNOSTIC
Diagnosticul aritmiei cardiace precizează: natura (tahi-/bradicardie, supra/ventriculare,
excitabilitate/conducere), severitatea, consecinţele, starea cordului, cauzele.
METODE DE DIAGNOSTIC:
 ECG;
 Test de efort;
 Holter ECG 24/48 ore;
 Studiu electrofiziologic;
 Tilt test;
 Event loop recorder.
Pe lângă examenul fizic la care este supus un pacient când se prezintă pentru o problemă
de această natură:
 pentru confirmarea diagnosticului se mai efectuează EKG (electrocardiograma)
 evidenţiază orice modificare de ritm cardiac, fiind un examen esenţial în afecţiunile
inimii.
Ecocardiograma este un alt test, care evidenţiază modificările de structură sau funcţie
ale inimii. În cazuri mai grave se mai efectuează şi un studiu electrofiziologic (EPS), în care
se introduc nişte electrozi în interiorul inimii.
6
1.4.4. TRATAMENT
TRATAMENTUL IN ARITMII ATRIALE
În tahicardia sinuzală:
 Se suspendă alcoolul, cafeaua fumatul;
 Sedative- bromuri, barbiturice.
În bradicardia sinuzală:
 Tratamentul afecţiunii care a provocat bradicardia;
 În stări fiziologice nu se face tratament.
În extrasistole atriale:
 Suprimarea toxicelor;
 Sedative şi tranchilizante – bromuri, barbiturice, Diazepam;
 Reducerea dozelor de digitală ;
 Chinidină 1-2 comprimate de 200 mg la 6 ore;
 Propranolol 10-20 mg la 6 ore;
 Medicaţia va fi indicată de medic.
În tahicardia atrială paroxistică stimularea vagală se poate obţine prin:
 Compresiunea sinusului corotidian drept;
 Compresiune pe globii oculari bilaterali, subcornean timp de 20-30 secunde;
 Manevra Valsalva – expiraţie forţată cu glota închisă, după o inspiraţie profundă;
 Înghiţirea unui bol alimentar solid;
 Provocarea de vărsături prin excitarea mecanică a peretelui posterior al faringelui;
 Extensia forţată a capului.
Digitalizarea rapidă tratament:
 Deslanosid iv/ lent – 0.4 mg ( 1 fiolă) la nevoie se repetă – 2-4 fiole la 24 ore;
 Digoxin iv/lent 0.5 – 1 mg ( 1-2 fiole) ;
 Lanatozid C iv/lent 0.4 mg( 1 fiolă).
Chinidina ( sulfat de chinidină) 200 mg se aşteaptă câteva ore apariţia eventualelor
reacţii alergice şi în absenţa lor se trece la chinidinizarea forte. Doza totală pe 24 ore este 1.6g
până la 2.4 g.
Propranolol se administrează iv 1 mg (1/5 fiolă) într-un ritm de 1mg sau mai puţin pe
minut. Efectul bradicardizant poate fi prevenit sau combătut cu Atropină 0.50 – 1mg/iv.
Se pot administra sedative:
7
 Diazepam 10mg/ oral de 3 ori/zi sau 1 fiolă im;
 Fenobarbital 100 mg/ oral de 3 ori/zi sau 1/2 fiolă im;
 Hidroxizin 1-2 fiole/zi iv sau im.
Flutterul atrial tratamentul în formele benigne sunt:
Administrarea orală de digitală:
 Digitală 100 mg tablete;
 Digoxin 0.25 mg tablete;
 Lanatozid C 0.25 mg drajeuri;
 Digitalină 50 picături.
Administrarea de chinidină
Administrarea de propanolol
TRATAMENTUL ÎN ARTMII VENTRICULARE

 Xilină în perfuzie lentă iv 200-300 mg în Glucoză 5%;
 În tahicardia ventriculară paroxixtică tratamentul este în funcţiei de boala cardiacă de
fond, de forma atacului, de tulburările hemodinamice, de starea clinică a bolnavului;
 Se întrerupe tratamentul cu digitală, chinidină sau alte medicamente atunci când
tulburarea de ritm se poate atribui acestora;
 Uneori aplicarea unei lovituri uşoare cu pumnul în regiunea presternală poate duce la
întreruperea crizei;
 Xilina este medicamentul de elecţiei se administrează o doză de atac de 1-2
mg/kg/corp timp de 2 minute. Doza poate fi repetată de 2-3 ori la interval de 20 minute, se
continuă cu perfuzie lentă se diluează 2g xilină în 200 ml Glucoză 5% perfuzându-se 2-4
mg/xilină/minut;
 Şoc electric extern este primul gest în formele cu tulburări hemodinamice severe.
Tahicardia paroxistică supraventriculară (TPSV)
Etiologie: idiopatică, fără semnificaţie de gravitate.
Debutează în copilărie, crize repetate bine tolerate până apare cardiopatia ischemică.
Patogeneză: mecanism de reintrare, automatism patologic sau postpotenţial.
Tablou clinic
 palpitaţii brusc instalate în criză, cu durată de minute-ore;
 încetează brusc, spontan sau la manevre vagale + poliurie postcritică;
 tahicardie 150-220/minut, fixă, cu ritm regulat.
ECG:
8
 QRS de tip bazal, suple, la intervale riguros exacte, frecvenţă mare;
 lipsesc sau preced, succed QRS.
Fibrilaţia atrială (FIA)
FIA presupune încetarea activităţii nodului sino-atrial (şi deci dispariţia ritmului
sinusal) şi înlocuirea cu foarte multe depolarizări atriale ce determină contracţii atriale
ineficiente (debitul cardiac scade cu 30%).
Etiopatogenie
Substratul electrofiziologic al FIA sunt multiple circuite de reintrare; o parte din
stimulii atriali se transmit la ventricul astfel că alura ventriculară poate fi înaltă, medie, joasă.
Cauzele:
 FIA paroxistice (cu debut sub 6 săptămâni) sunt: insuficienţa respiratorie cronică,
cardiopatii cu hipertrofie atrială, la sănătoşi în stres.
Etiologie:
 leziuni miocardice severe (cardiopatii irganice severe: infarct miocardic);
 valvulopatii aortice, cardiomiopatii, mai frecvent în ischemia coronariană activă,
deteriorări;
 hemodinamice.
TPV poate fi
 susţinută (peste 30 sec. sau tulburări hemodinamice severe);
 nesusţinute (sub 30 sec. sau fără tulburări hemodinamice severe).
Tablou clinic:
 depinde de durata TPV, frecvenţa, cardiopatia de fond (de exemplu, o cardiopatie
severă + TPV determină: sincopă, şoc, IV stângă);
 la examenul obiectiv: tahicardie regulată şi fixă + "zgomot de tun", zgomot III
patologic (IVS).
ECG: diagnostic de certitudine.
 QRS largi, cu aspect de EXV, mono/polimorfe, P nu se văd;
 diagnostic diferenţial cu: TPSV, FLA cu sindrom WPW, bloc complet de ramură
dreaptă sau stângă (există multiple criterii ECG de diferenţiere).
1.5. TULBURĂRI DE CONDUCERE
Tulburările de conducere constau în întârzierea sau blocarea transmiterii impulsurilor
electrice de la nodul sinusal la ventriculi.
Cel mai sever este blocul atrioventricular de grad III ( blocul atrioventricular total) . În
această situaţie nici un impuls nu mai este transmis la ventriculi. Stimularea ventriculillor va
9
fi preluată de un focar de înlocuire situat în ventriculi, care are un ritm foarte lent, de 20-30
bătăi/min. Acest ritm nu asigură un debit cardiac suficient şi pot apare diverse simptome, din
care cel mai important este sincopa ( pierderea de cunoştinţă). Blocul atrio-ventricular total
simptomatic se tratează prin implantare de cardiostimulator.
Aritmiile prin tulburări de conducere se numesc blocuri şi sunt datorate întreruperii sau
întârzierii undei de excitaţie. În funcţie de sediul obstacolului există:
Blocul sinoatrial care apar când există o tulburare în conducerea impulsului de la
centru sinuzal spre muşchiul atrial. Apare în cardiopatia ischemică, infarct miocardic,
pericardite, după medicaţia bradicardizantă.
Simptome:
 Ameţeli;
 Lipotimii;
 Sincope;
 Moarte;
 Palpitaţii
Tratament: Atropină, Beladonă, Izuprel.
Blocul atrio-ventricular în care unda de excitaţie întârzie sau nu mai poate să treacă de la
atrii la ventricule prin fasciculul hiss. Apare în boli ale inimii, boli infecţioase, întoxicaţii
digitalice.
Blocul poate fi:
 Incomplet;
 Complet.
 Complexul de simptome denumit sindromul Adams-StoKes, determinat de fenomene
de insuficienţă circulatorie, cerebrală acută (tulburări de vedere, ameţeli, urmate de tulburări
respiratorii, cianoză sau paloare, pierderea cunoştinţei şi convulsii).
Tratament în funcţie de gradul blocului.
Constatarea unei bradicardiii pronunţate sub 40 de bătăi/minut însoţite de fenomene
clinice ( astenie, tendinţă de lipotimii), mai ales dacă nu se cunoaşte existenţa anterioară a
acesteia, impune internarea pentru precizarea diagnosticului.
Conduită de urgenţă
 Atropină 0.5 – 1mg i.v;
 Izuprel i.v sau intracardiac 0.5 – 1mg .Se mai poate administra şi sublingual 5-10 mg
la 1-6 ore interval;
 Bronhodilatin sublingual 1 tb = 10 mg ;
10
 Corticiterapia- HHC 100-200mg/24 ore sau oral;
 Stimularea electrică cu electrod intracavitar atunci când există aparatură;
 Tratamentul crizei Adams-Stokes se institue cu maximă urgenţă – resuscitare cardio-
respiratorie prin respiraţie artificială ( gură la gură), masaj cardiac, stimulare electrică prin
pace- maker.

Aplicarea șocului electric
1.6. EDUCATIA SANITARA A BOLNAVULUI CU TULBURARI DE RITM SI DE

CONDUCERE
Educaţia sanitară a bolnavului hipertensiv
- Respectarea regimului dietetic şi schimbarea stilului de
viață
- Evitarea alimentelor sărate şi bogate în grăsimi;
- Consumarea de legume, fructe, lipide vegetale ;
- Renunţare la fumat şi consum excesiv de cafea şi alcool;
- Reducerea greutăţii corporale prin dietă şi exerciţii fizice;
- Reducerea stresului.
- Control medical periodic al TA, a greutăţii corporale şi examene de laborator
(glicemie, colesterol), EKG, oscilometrie, examen fund de ochi;
- Respectarea tratamentului medicamentos prescris de medic şi evitarea automedicaţiei
sau a întreruperii bruşte a tratamentului.
- Necesitatea dispensarizării pacienţilor cu HTA şi cooperarea la programul medical.
Cunoaşterea complicaţiilor la care se expune pacientul prin nerespectarea regimului şi
tratamentului.
11
CAZ I
DATE PERSONALE
NUME : M.E
SEX : M
Vârstă: 51 ani.
Diagnostic curent: Tulburare de ritm cu tahicardie.
Acte chirurgicale: fără.
DATE SOCIO CULTURALE
Domiciliul: mediul urban.
Responsabilităţi şi roluri în familie: soţ.
Peroane pe care se poate bizui: soţie.
Ocupaţia prezentă: şofer.
Asigurări de sănătate: pacient asigurat prin CNAS.
ISTORICUL PACIENTULUI
Educaţia: studii medii.
Limba vorbită: româna.
Planuri de viitor: pacientul doreşte să fie sănătoas.
Atitudine faţă de boală: Pacientul este afectat deoarece nu-şi poate desfăşura activitatea
zilnică ,nevoile fundamentale depinzând de soţie.
Religie:creştin ortodoxă.
STIL DE VIAŢĂ
Acţiuni recreative: TV, plimbări, citeşte.
Factori de risc: fumător.
Locuinţa: locuieşte împreună cu soţia într-un apartament cu două camere frumos amenajat.
DATE PSIHOLOGICE
Nivel de dezvoltare: normal.
Orientare tempoto-spaţială: afectată.
Atenţia: bună.
Memoria: bună.
Abilitatea de a folosi informaţia: corelează informaţii corecte.
Somnul: insomnii.
12
Dureri: cefalee, astenie, stare generală alterată.
Mobilitatea: dependent, nu-şi poate coordona mişcările din cauza durerilor .
Timp de efort tolerat: mediu.
Postura: are forţă fizică redusă .
Articulaţii: mobile.
Muşchi: normal reprezentaţi.
Activităţi zilnice: dependentă.
SIMŢURI
Vedere: normală.
Auz: normal.
Miros: normal.
Gust: neafectat.
Pipăitul: neafectat.
CAPACITATE DE COMUNICARE
Vocabular: bogat, rezervat în comunicare.
Atitudine: stare generală modificată, ascultă şi urmează sfaturile personalului medical.
Expresia feţei: îngrijorat şi palid.
Părerea sa de sine: deprimat de când i s-a pus diagnosticul.
Adaptare la mediu: s-a adaptat foarte greu la postura actuală de bolnav care necesită
tratament. ISTORICUL BOLII ACTUALE
Domnul M.E în vârstă de 51 de ani din mediul urban a fost internat cu diagnosticul de
tulburare de ritm cu tahicardie. De câteva zile prezintă cefalee, astenie fizică, insomnii,
dispnee. La indicaţia medicului de familie se prezintă la Spitajul Judeţean de urgenţă secţia
Cardiologie pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
Alergii: nu prezintă alergii.
STARE DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1.64 m.
Greutate: 98 Kg.
Apetit: crescut, supraponderală.
FANERE, TEGUMENTE ŞI MUCOASE
Culoarea pielii: palidă.
Mucoase: normal colorate.
Părul: îngrijit.
Unghiile: îngrijite.
13
Respiraţia =21/min TA = 190/100mmHg P = 102/ min
Temperatura= 36,5°C.
Oboseală: insomnie, stare generală alterată.
Tranzilt intestinal: normal .
PROBLEMELE PACIENTEI
DATE SUBIECTIVE DATE OBIECTIVE
- dispnee la efort minim - stare generală alterată

- greaţă - tulburări de echilibru
- cefalee Respiraţia =21/min
-ameţeli TA = 190/100mmHg
- tahicardie P = 102/ min
14
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA AFECTATĂ CONSIDERAŢII NURSING

1.Nevoia de a evita pericolele. Probabilitate de atingere a integrităţii fizice şi psihice datorită
stării generale alterate, obezităţii şi mediului spitalicesc
manifestată prin risc de complicaţii şi anxietate.
2.Nevoia de a respira şi a avea o Alterarea respiraţiei şi circulaţiei datoriă bolii manifestată prin
bună circulaţie. dipsnee la efort minim, tahicardie.
3.Nevoia de a bea şi a mânca. Alimentaţie neadecvată din punct de vedere cantitativ şi calitativ
datorită stării generale alterate manifestată prin greaţă şi
hidratare insuficientă.
4.Nevoia de a menţine Dificultatea în a-şi menţine igiena tegumentelor manifestată prin

tegumentele curate şi integre. greutate şi imobilitate în a-şi acorda îngrijiri igienice zilnice
datorită durerilor şi stării generale alterate.
5.Nevoia de a dormi şi a se Insomnie datorită orelor insuficiente de somn manifestată prin

odihni. treziri frecvente, insomnii.
6.Nevoia de a se mişca şi a avea Dificultatea în a se mişca şi a avea o bună postură datorită stării
o bună postură. generale alterate şi obezităţii manifestată prin limitarea
mişcărilor, curbatură.
7.Nevoia de a învăţa să-şi Lipsa cunoştinţelor despre boală datorită lipsei surselor de
păstreze sănătatea. informare manifestată prin cerere de informaţii.
15
16
PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a Probabilitate de Asigurarea -se măsoară permanent funcţiile -se recoltează la indicaţia medicului Pacientul este
evita pericolele. atingere a securităţii sânge pentru analize în sistem neliniştită în
vitale şi se notează în foaia de
integrităţii fizice şi pacientului pe vacutainer. legătură cu
psihice datorită perioada temperatură; rezultatul
stării generale spitalizării. analizelor şi a
-se plasează pacientul într-un salon
alterate, obezităţii investigaţiilor
şi mediului Prevenirea cu microclimat optim (aer efectuate.
spitalicesc complicaţiilor.
umidificat, luminozitate în timpul
manifestată prin
risc de complicaţii zilei, semiobscuritate; Funcţiile vitale
şi anxietate . prezintă
-după-amiaza, temperatură
următorele valori:
optimă1 9-21 ºC , o cameră R =21 r/min
TA=190/100mm
liniştită fară stimuli vizuali şi
Hg
auditivi; prevazută cu instalaţie de P = 102 b/ min
oxigen;
-se deserveşte la pat pacientul şi se
efectuează igiena corporală;
-se explică familiei imobilizarea
pacientului pentru a prevenii riscul
de accident;
-se supraveghează pacientul
îndeaproape şi continuu.
17
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
2.Nevoia de a Alterarea respiraţiei Pacientul să-şi -se măsoară respiraţia şi se apreciază - se va administra la indicaţia Pacientul are
respira şi a avea şi circulaţiei datoriă crească medicului în urgenţă: perioade în care
culoarea tegumentelor;
o bună bolii manifestată toleranţa la Furosemid diuretic ½ f/zi im, dispneea dispare,
circulaţie. prin dipsnee la efort -se aşează pacientul în poziţie Rythmonorm 150 mg antiaritmic dar respiraţia este
efort minim, 1 cps de 3ori/zi dificilă mai ales în
semişezând în pat pentru a-i ajuta a-
tahicardie. Gladycor hipertensiv 1 tb de 2 decursul nopţii.
i uşura dispneea; ori/zi
Promovarea unei Corlentor 7.5 mg 1 tb de 2 ori/zi R =21 r/min
-se efectuează exerciţii respiratorii;
bune oxigenări a Spironolactonă diuretic 25 mg 1 TA=190/100mm
ţesuturilor -se aeriseşte salonul ori de câte ori tb/zi Hg
Digoxin hipertensiv 1 cps/zi P = 102 b/ min
este nevoie;
-Oxigen pe sondă nazală 5l/min;
- se va măsura pulsul arterial din oră
Obiectiv parţial
în oră;
atins.
-se va aşeza pacientul într-o poziţie
care să-i favorizeze respiraţia;
-se va asigura pacientului confortul
fizic şi expansiunea plămânilo;
- se va măsura funcţiile vitale de cel
putin 2 ori / zi şi se va nota valorile
obţinute în foaia de observaţie.
18
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
3.Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să fie -se cântăreşte pacientul; -se va administra la indicaţia S-a asigurat
bea şi a mânca. neadecvată din hidratat şi medicului: hidratarea corectă
-regimul în primele 24h trebuie să
punct de vedere alimentat Ser glucozat 5% (1000ml/24h) în pentru a evita
cantitativ şi corespunzător în conţină lapte, ceai, sucuri de fructe, perfuzie; HHC 200 mg dezechilibrele
calitativ datorită următoarele 24 h. Vitamina B1 ( 100mg) +B6 hidro-electrolitice
piure de legume;
stării generale (250mg) +Vitamina C 500mg
alterate manifestată -se masoară zilnic greutatea câte o fiolă zi în perfuzie de ser G=70kg
prin greaţă şi glucozat Obiectiv parţial
pacientului;
hidratare Metoclopramid antiemetic1 f/12 atins.
insuficientă. -se masoară BH; ore.
.
-se va alimenta pacientul după
încetarea vărsăturilor treptat cu un
regim hepatic care trebuie să fie
normocaloric, normoprotidic,
normoglucidic, hipolipidic care
constă în iaurt, brânză de vaci, carne
slabă fiarta peşte pui, compot pasat,
supe;
-se asigură pacientului o alimentaţie
adecvată care să cuprindă cele 45-60
calorii/zi.
19
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
4.Nevoia de a Dificultatea în a-şi Pacientul să -se asigură temperatura camerei (20- Pacientul a înţeles
menţine menţine igiena prezinte 22 ºC) şi a apei (37-38 ºC); importanţa
tegumentele tegumentelor tegumentele si -se ajută pacientul să se îmbrace, să igienei.
curate şi manifestată prin mucoasele curate se pieptene, să-şi facă toaleta;
integre. greutate şi şi integre. cavităţii bucale să-şi taie unghiile.
imobilitate în a-şi -se asigura intimitatea necesară când
acorda îngrijiri se efectuează toaleta generală a
igienice zilnice pacientului imobilizat la pat;
datorită durerilor şi -se verifică sistematic zonele
stării generale predispuse la escare;
alterate . -se schimbă poziţia pacientului la 2
ore;
-se efectuează baia parţială la pat
care constă în spălarea corpului pe
regiuni;
-se va începe cu faţa, gâtul,
membrele superioare, toracele
anterior, abdomenul, toracele
posterior, regiunea sacrală, coapsele,
membrele inferioare, organele
genitale, regiunea perianală;
-se şterg bine tegumentele prin
tamponare pentru că umiditatea
favorizează apariţia escarelor.
20
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
5.Nevoia de a Insomnie datorită Pacientul să aibă - se va identifica cauzele care au Se administrează la indicaţia Pacientul
dormi şi a se orelor insuficiente un somn determinat nesatisfacerea nevoii; medicului beneficiază de
odihni. de somn corespunzător -se va creea condiţii de microclimat Fenobarbital sedativ 1 tb seara . somn
manifestată prin cantitativ şi necesare odihnei pacientului; corespunzător cu
treziri frecvente, calitativ în decurs - se va aprecia somnul pacientului un număr de ore
insomnii. de 24h. din punct de vedere cantitativ şi in conformitate cu
calitativ; vârsta.
- se va elabora un program de odihnă
care să corespundă vârstei şi stării
pacientului; Pacientul este
- se va planifica un program de odihnit, cu tonus
exerciţii în funcţie de toleranţa la fizic şi psihic bun
efort a pacientului, exerciţii care
permit acesteia să se odihnească
mult mai bine;
-se observă şi se notează funcţiile
vitale perioada somn odihnă şi
comportamentul pacientului;
-se observă şi se notează calitatea
somnului, orarul somnului;
-se promovează confortul pacientului
asigurând condiţii de duş, baie,
igiena cavităţii bucale;
-se asigură o temperatură optimă în
salon.
21
AFECTATĂ NURSING AUTONOME DELEGATE
6.Nevoia de a Dificultatea în a se Pacientul îşi va -se asigură un pat corespunzator -se administrează la indicaţia Pacientul a înţeles
se mişca şi a mişca şi a avea o recupera tonusul importanţa
afecţiunii care să se poată adapta la orice medicului:
avea o bună bună postură muscular şi forţa mişcării pentru
postură. datorită stării musculară. poziţie a pacientului ; -Algocalmin refacerea fizică a
generale alterate şi organismului.
-se aeriseşte periodic salonul; (analgezic, antipiretic) 3f/zi,
obezităţii
manifestată prin -se execută toaleta pacientului frecvent i.m la 8 h.
limitarea
sub formă de baie generală sau parţială
mişcărilor,
curbatură. la pat;
-se asigură igiena gurii, a părului prin
spălare periodică şi periere zilnică;
- se va aşeza pacientul într-o poziţie
comodă care să-i faciliteze respiraţia;
- se va manifesta înţelegere şi răbdare cu
pacientul şi verific reactivitatea acestuia
la stimulii externi.
22
7.Nevoia de a Lipsa cunoştinţelor Pacientul să aibă - Se furnizeaza explicaţii clare şi deschise Pacientul datorită
învăţa să-şi despre boală cunoştinţe despre asupra îngrijirilor programate; lipsei de
păstreze datorită lipsei boală şi mijloace - Se încearcă implicarea pacientului în informaţii nu are
sănătatea. surselor de de investigare în anumite activitaţi\ discuţii cu ceilalţi cunoştinţe despre
informare decurs de 2-3 zile. pacienţi pentru a alunga starea şi gîndurile afecţiunea sa,
manifestată prin negative; mijloacele de
cerere de - Se foloseşte un limbaj cunoscut de pacient; investigare şi
informaţii. - Se alege momentul potrivit pentru a îl tratamentul
învaţa; aplicat.
- Se ţine cont de atitudinea exprimarii prin
gesturi ( expresia, poziţia corpului, Obiectiv parţial
vestimentaţia, atingerea, apropierea ); atins.
- Mesajul transmis pacientului trebuie sa fie
scurt şi clar;
- Se educă pacientul şi familia asupra
importanţei regimului alimentar în
menţinerea sănătăţii (fără alcool, cafea);
- Se învaţă pacientul şi familia pentru a ştii
ca nu are restricţii în ceea ce priveşte
regimul dietetic;
- Se educă pacientul şi familia privind
importanţa vestimentaţiei în identificarea
personalităţii.
23
A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE a III-a ZI DE SPITALIZARE
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
1. Nevoia de a Probabilitate de Pacientul să - se măsoară funcţiile vitale ale Pacientul se simte
evita pericolele. atingere a beneficieze de un în siguranţă în
pacientului şi se notează in foaia de
integrităţii fizice şi mediu de mediul
psihice datorită siguranţă faţă de temperatură ; spitalicesc.
stării generale accidente şi
- se iau măsuri sporite de evitare a
alterate, obezităţii infecţii
şi mediului transmiterii infecţiilor( respectarea R =22 r/min
spitalicesc TA=100/90
circuitelor, măsuri de igienă
manifestată prin mmHg
risc de complicaţii spitalicească, condiţii de cazare, P = 70 b/ min.
şi anxietate.
alimentaţie, sterilizare, curăţenie,
dezinfecţie );
- se favorizează adaptarea pacientui la
noul mediu;
- se crează un mediu optim pentru ca
pacientul să-şi exprime emoţiile,
nevoile, gândurile;
- se ajută pacientul să- şi recunoască
anxietatea.
24
A DOUA ZI DE INGRIJIRE a III-a ZI DE SPITALIZARE
AFECATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
2.Nevoia de a Alterarea respiraţiei Pacientul să -se aşează pacientul în decubit dorsal - se va administra la indicaţia Pacientul are
respira şi a avea şi circulaţiei datoriă prezinte o cu capul în hiperextensie; medicului : perioade în care
o bună bolii manifestată circulaţie -se măsoară funcţiile vitale la fiecare 4 Furosemid diuretic ½ f/zi im, dipsneea dispare
circulaţie. prin dipsnee la efort adecvată h şi se trec în foaia de temperatură; Rythmonorm 150 mg iar respiraţia este
minim. să respire - se asigură condiţii igienice în antiaritmic 1 cps de 3ori/zi mai puţin dificilă
eficient şi să încăpere (aerisire); Gladycor hipertensiv 1 tb de în cursul nopţii.
se observe - pacientul să-şi menţină tegumentele 2 ori/zi
ameliorarea curate, integre; Corlentor 7.5 mg 1 tb de 2
semnelor - se evită tutunul, consumul exagerat ori/zi
clinice. de alcool; Spironolactonă diuretic 25 mg
- se învaţă pacientul să poarte 1 tb/zi
îmbrăcăminte lejeră, care să nu Digoxin hipertensiv 1 cps/zi.
stânjenească circulaţia;
3.Nevoia de a Insomnie datorită Pacientul să aibă -se va creea condiţii de microclimat Se administra la indicaţia Pacientul este
dormi şi a se orelor insuficiente de un somn necesare odihnei pacientului; medicului : odihnit, cu tonus
odihni. somn manifestată corespunzător - se va aprecia somnul pacientului din Diazepam sedativ 1cp seara la fizic şi psihic bun.
prin treziri frecvente, cantitativ şi punct de vedere cantitativ şi calitativ; culcare.
insomnii. calitativ pe durata -se va urmării somnul pacientei;
spitalizării. - se va adopta un program de odihnă
echilibrat;
-se va liniştii pacientul şi se va
încuraja pentru eliminarea stării de
anxietate;
-se va observa somnul pacientului,
calitatea acestuia, raportul între starea
de veghe şi somn.
25
AFECATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
4.Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să fie - regimul în primele 24h trebuie să -se va administra la Pacientul respectă
bea şi a neadecvată din punct hidratat şi conţină lapte, ceai, sucuri de fructe, piure indicaţia medicului: regimul alimentar
mânca de vedere cantitativ alimentat de legume; Ser glucozat 5% prescris de cadrele
şi calitativ datorită corespunzător. - se respectă regimul alimentar prescris (1000ml/24h) în perfuzie; medicale .
stării generale de medic ; Vitamina B1 ( 100mg) Obiectiv atins.
alterate manifestată - dimineaţa o cană de ceai cu lămâie +B6 (250mg)
prin greaţă şi fierbinte; +Vitamina C 500mg câte
hidratare - la prânz supă de pui caldă şi orez fiert o fiolă zi în perfuzie de ser
insuficientă. cu carne fiartă; glucozat.
- seara o cană de lapte cald atât pentru
hidratare cât şi pentru odihnă;
- se efectuează bilanţul hidric şi se scrie
în foaia de observaţie;
- se înlătură la ora mesei din salon
factorii dezagreabili (ploscă, urinare,
scuipătoare);
- pacientul să fie aşezat în poziţie
semişezând cu ajutorul rezemătorului de
pat sau în decubit dorsal cu capul uşor
ridicat şi aplecat înainte pentru a-i uşura
deglutiţia;
- se asigură necesităţile calorice de 2500-
3000 cal/24h prin administrarea de
preparate lichide hipercalorice.
26
AFECATĂ NURSING AUTONOME DELEGATE
5.Nevoia de a Lipsa cunoştinţelor Pacientul să aibă -se va explica pacientului anumite lucruri, Pacientul a
învăţa să-şi despre boală datorită cunoştinţe despre trebuie să ne asigurăm că a înţeles ceea ce acumulat noi
păstreze lipsei surselor de boală şi mijloace am spus ; cunoştinţe.
sănătatea. informare de investigare în - trebuie să-i explicăm ceea ce trebuie să ştie
manifestată prin decurs de 2-3 zile. cu fraze simple pe înţelesul lui;
cerere de informaţii. - se stimulează dorinţa de cunoaştere şi se
motivează importanţa acumulării de noi
cunoştinţe ;
- se conştientizează bolnavul asupra
propriilor responsabilităţi privid starea de
sănătate viitoare;
- se oferă mijloace şi resurse pentru o mai
bună informare despre afecţiunea sa: reviste,
broşuri;
- se verifică dacă a înţeles corect informaţiile
transmise şi dacă şi-a însuşit noile
cunoştinţe;
- se educǎ pacientul despre importanţa pe
care o are igiena corporalǎ asupra sǎnǎtǎţii ;
- se educă pacientul cum să-şi ia medicaţia în
spital şi după externare;
- se educǎ pacientul ce regim igieno-dietetic
trebuie sǎ urmeze ;
- se educǎ pacientul să evite frigul,
umezeala, eforturile fizice mari;
- se informează familia cum să se comporte
cu pacientul, ce alimente pot să-i aducă, cum
să îl încurajeze şi să-i fie suport psihologic.
27
A TREIA ZI DE ÎNGRIJIRE – a V a ZI DE SPITALIZARE
1.Nevoia de a Alterarea respiraţiei Pacientul să - se asigură condiţii de mediu adecvate Pacientul nu mai
respira şi a avea şi circulaţiei datoriă prezinte o prezintă are dipsnee
pentru a evita pericolele prin accidentare;
o bună bolii manifestată circulaţie iar respiraţia este
circulaţie. prin dipsnee la efort adecvată - se recomandă evitarea situaţiilor stresante, normală.
minim. să respire
emoţiilor ;
eficient şi să
se observe - se asigură îngrijire în condiţii de perfectă
ameliorarea
asepsie;
semnelor
clinice. - se explică pacientului importanţa unei
igiene riguroase şi se asigură lenjerie de pat
şi de corp curată;
- se educă pacientul cu privire la alimentaţia
adecvată ;
- se stabileşte împreună cu pacientul planul
de recuperare al stării de sănătate şi
administrarea medicaţiei după externare;
- mesajul transmis pacientului trebuie să fie
scurt şi clar ;
- se educă pacientul şi familia asupra
menţinerea sănătăţii (fără alcool, cafea).
28
2.Nevoia de a Lipsa cunoştinţelor Pacientul să aibă -se va explica pacientului anumite lucruri, Se va externa cu reţetă Pacientul şi familia
învăţa. despre boală datorită cunoştinţe despre trebuie să ne asigurăm că a înţeles ceea ce care constă în: beneficieaza de
lipsei surselor de boală şi mijloace am spus ; Digoxin 1 tb/zi sursă de informare.
informare de investigare în - trebuie să-i explicăm ceea ce trebuie să ştie Diurocard 50 mg
manifestată prin decurs de 2-3 zile. cu fraze simple pe înţelesul lui; 2x1/zi
cerere de informaţii. - se stimulează dorinţa de cunoaştere şi se Colentor 7,5 mg
motivează importanţa acumulării de noi 2x1/zi
cunoştinţe ; Santepirin 75 mg 1/zi
- se conştientizează bolnavul asupra Gladycor 6,25 mg
propriilor responsabilităţi privid starea de 2x1/4/zi
sănătate viitoare; Rythmonorm 150 mg
- se oferă mijloace şi resurse pentru o mai 3x1/zi.
broşuri;
-pacientul va respecta regimul alimentar care
constă într-o dietă hiposodată, hipolipidică
săracă în carne şi preparate;
-pacientul va evita efortul fizic stresul,
temperaturi extreme;
-pacientul va fi dispensarită cardiologic.
29
CAZ II
DATE PERSONALE
NUME : B.I
SEX : F
Vârstă: 70 ani.
Diagnostic curent: Tulburare de ritm .
Domiciliul: mediul urban
Responsabilităţi şi roluri în familie: soţie.
Peroane pe care se poate bizui: soţ.
Ocupaţia prezentă: pensionară.
Asigurări de sănătate: pacienta asigurată prin CNAS.
Planuri de viitor: pacienta doreşte să fie sănătoasă.
Atitudine faţă de boală: Pacienta este afectată deoarece nu-şi poate desfăşura activitatea zilnică
nevoile fundamentale depinzând de soţul ei.
STIL DE VIAŢĂ
Factori de risc: .Situaţia familiară este bună.
Locuinţa: locuieşte împreună cu soţul într-un apartament cu trei camere frumos amenajat.
DATE PSIHOLOGICE
Orientare tempoto-spaţială: bună.
Atenţia: bună.
Memoria: bună.
Somnul: insomnii.
Mobilitatea: dependentă, nu-şi poate coordona mişcările din cauza durerilor musculare .
30
SIMŢURI
Vedere: normală.
Auz: normal.
Miros: normal.
Gust: neafectat.
Vocabular: bogat, rezervată în comunicare.
Expresia feţei: îngrijorată şi palidă.
Părerea sa de sine: deprimată de când i s-a pus diagnosticul.
Adptare la mediu: s-a adaptat foarte greu la postura actuală de bolnav care necesită tratament.
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Doamna B.I în vârstă de 70 de ani din mediul urban a fost internată cu diagnosticul de
tulburare de ritm.. De câteva zile prezintă cefalee, astenie fizică, insomnii. La indicaţia medicului
de familie se prezintă la Spitajul Judeţean de urgenţă secţia Cardiologie pentru investigaţii şi
tratament de specialitate.
STARE DE NUTRIŢIE
Greutate: 98 Kg.
Părul: îngrijit.
Oboseală: insomnie, stare generală alterată.
31
PROBLEMELE PACIENTEI
- ameţeli - stare generală alterată

- insomnii - tulburări de echilibru
- palpitaţii Respiraţia =27/min
- durere precordială TA = 180/100mmHg
- teamă P = 100/ min
- transpiraţii
- adinamică
32

manifestată prin risc de complicaţii şi anxietate .
2.Nevoia de a respira şi a avea o Alterarea respiraţiei şi circulaţiei manifestată prin valori

bună circulaţie. tensionale mari, dispnee, senzaţie de sufocare, palpitaţii,
insomnii, cefalee
datorită stării generale alterate manifestată prin inapetenţă,
greaţă şi hidratare insuficientă.
4.Nevoia de a menţine Dificultatea pacientei de a-şi menţine igiena tegumentelor

tegumentele curate şi integre. manifestată prin greutate şi imobilitate în a-şi acorda îngrijiri
igienice zilnice datorită durerilor şi stării generale alterate .
5.Nevoia de a dormi şi a se Insomnie din cauza orelor insuficiente de somn datorită

odihni. valorilor tensionale mari manifestată prin treziri frecvente.
33
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a Probabilitate de Asigurarea -se măsoară înălţimea şi funcţiile se recoltează la indicaţia medicului Pacienta este
integrităţii fizice şi pacientei pe vacutainer; legătură cu
-se plasează pacienta într-un salon
şi mediului Prevenirea cu microclimat optim (aer effectuate.
manifestată prin
următorele valori:
TA=190/100mm
Hg
auditivi; prevazută cu instalaţie de P = 100 b/ min.
oxigen;
34
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
2.Nevoia de a Alterarea respiraţiei Pacienta să -.se măsoară respiraţia şi se - se va administra la indicaţia Pacienta are
respira şi a avea şi circulaţiei prezinte o apreciază culoarea tegumentelor; medicului în urgenţă: perioade în care
o bună manifestată prin circulaţie -se aşează pacienta în poziţie Furosemid diuretic 1f/zi im, dispneea dispare,
circulaţie. valori tensionale adecvată semişezând în pat pentru a-i ajuta a- Tertensif diuretic1,5 mg 1 tb/zi dar respiraţia este
mari, dispnee, să respire i uşura dispneea; per os dificilă mai ales în
senzaţie de eficient şi să -se efectuează exerciţii respiratorii; Rompirin antitrombotic100 mg 1 decursul nopţii.
sufocare, palpitaţii, se observe -se aeriseşte salonul ori de câte ori cp/zi per os
insomnii, cefalee. ameliorarea este nevoie; Exforge 10/160 hipertensiv 1 R =28 r/min
semnelor se va aşeza pacienta în poziţia cp/zi per os TA=190/100mm
clinice. decubit dorsal cu pernă la cap; Cordil 40mg nitrat organic Hg
-se va asigura condiţii de mediu 1 tb de 3 ori/zi, P = 100 b/ min
Pacienta să-şi linişte în salon şi o temperatură de Nolet ( betablocant) 5mg 1 cp/zi
crească 18-20°C; per os
toleranţa la - se va instrui pacienta să reducă -Oxigen pe sondă nazală 5l/min. Obiectiv parţial
efort. clorura de sodiu şi grăsimile din atins.
alimentaţie ;
în oră;
Promovarea unei -se va aşeza pacienta într-o poziţie
bune oxigenări a care să-i favorizeze respiraţia;
ţesuturilor. -se va asigura pacientei confortul
fizic şi expansiunea plămânilor;
35
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
3.Nevoia de a Alimentaţie Pacienta să fie -se cântăreşte pacienta; -se va administra la indicaţia S-a asigurat
bea şi a mânca. neadecvată din hidratată şi -regimul în primele 24h trebuie să medicului : hidratarea corectă
punct de vedere alimentată conţină lapte, ceai, sucuri de fructe, Ser glucozat 5% (1000ml/24h) în pentru a evita
cantitativ şi corespunzător în piure de legume; perfuzie; dezechilibrele
calitativ datorită următoarele 24 h. -regimul alimentar trebuie ales la Vitamina B1 ( 100mg) +B6 hidro-electrolitice.
stării generale preferinţele pacientei, dar în acelaşi (250mg) +Vitamina C 500mg
alterate manifestată timp ţinând cont de regimul impus câte o fiolă zi în perfuzie de ser G=98 kg
prin inapetenţă, de obezitate; glucozat. Obiectiv parţial
greaţă şi hidratare -se efectuează bilanţul hidric şi se atins.
insuficientă. scrie în foaia de observaţie;
-se are grijă mereu ca la ora mesei
salonul să fie aerisit, curat cu
ambianţă plăcută;
-se prezintă alimentele într-un mod

cît mai estetic şi curat;
-senzaţia de sete a pacientei se va
exploata folosind: lapte, sucuri de
fructe cu legume.;
-se asigură necesităţile calorice de
preparate lichide ;
-se asigură un aport lichidian de
2500 ml/zi din care 1500 ml peros;
36
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
4.Nevoia de a Dificultatea Pacienta sa -se asigură temperatura camerei (20- Pacienta a înţeles
menţine pacientei de a-şi prezinte 22 ºC) şi a apei (37-38 ºC); importanţa
tegumentele menţine igiena tegumentele si -se ajută pacienta să se îmbrace, să igienei, dar
curate şi tegumentelor mucoasele curate se pieptene, să-şi facă toaleta doreste sa fie
integre. manifestată prin şi integre. cavităţii bucale să-şi taie unghiile; informată in tot
greutate şi ceea ce priveşte
imobilitate în a-şi -se identifică împreună cu pacienta igiena .
acorda îngrijiri cauzele şi motivaţia preocupării
igienice zilnice pentru aspectul fizic şi îngrijirile
datorită durerilor şi igienice;
stării generale -se ajută pacienta să-şi schimbe
alterate . atitudinea fată de aspectul fizic şi
faţă de ingrijirile igienice;
-se explică pacientei importanţa Beneficiează de
menţinerii curate a tegumentelor; ajutor în
- se verifică aspectul cutanat zilnic; acordarea
- se schimbă lenjeria de pat şi cea îngrijirilor
personală, ori de câte ori este nevoie; igienice zilnice.
- se încurajează pacienta să participe
la igiena sa personală în limitele
fizice permise pentru a nu se simţi
dependentă.
37
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
5.Nevoia de a Insomnie din cauza Pacienta să aibă - se va identifica cauzele care au Pacienta
dormi şi a se orelor insuficiente un somn determinat nesatisfacerea nevoii; beneficiază de
odihni. de somn datorită corespunzător -se va creea condiţii de microclimat somn
valorilor tensionale cantitativ şi necesare odihnei pacientei; corespunzător cu
mari manifestată calitativ în decurs - se va aprecia somnul pacientei din un număr de ore
prin treziri de 24h. punct de vedere cantitativ şi în conformitate cu
frecvente. calitativ; vârsta ei.
- se va adopta un program de odihnă
echilibrat;
- se va elabora un program de odihnă Pacienta este
care să corespundă vârstei şi stării odihnită, cu tonus
pacientei; fizic şi psihic bun.
-se va urmării poziţia de somn a
pacientei şi se va corecta atunci
când aceasta nu este corespunzătoare
-se va liniştii pacienta şi se va
anxietate;
-se va observa şi nota toate
schimbările care survin în starea
pacientei;
-se va observa somnul pacientei,
calitatea acestuia, raportul între
starea de veghe şi somn;
- se va planifica un program de
exerciţii în funcţie de toleranţa la
efort a pacientei, exerciţii care
mult mai bine.
38
6.Nevoia de a Lipsa cunoştinţelor Pacienta să aibă -se va educa pacienta să-şi menţină poziţia Pacienta datorită
învăţa să-şi despre boală cunoştinţe despre corpului într-o postură comodă; lipsei de
păstreze datorită lipsei boală şi mijloace - se va educa pacienta ca la intervale scurte informaţii nu are
sănătatea. surselor de de investigare în să de mobilizeze pentru a prevenii escarele; cunoştinţe despre
informare decurs de 2-3 zile. - se educă pacienta să consume mai puţine afecţiunea sa,
manifestată prin grăsimi şi sare să aibă o alimentaţie bogată mijloacele de
cerere de în fibre alimentare legume fructe; investigare şi
informaţii. - se educă pacienta să-şi verifice aportul tratamentul
hidric cu monitorizarea ingestiei şi excreţiei; aplicat.
- se va învăţa pacienta să-şi verifice
tensiunea arterială; Obiectiv parţial
- se va explica pacientei importanţa evitării atins.
infecţiilor ;
- se va instrui pacienta să-şi menţină o
igienă cât mai riguroasă;
- se verifică dacă a înţeles corect
informaţiile transmise şi dacă şi-a însuşit
noile cunoştinţe;
- se educă pacienta cum să-şi ia medicaţia în
cu pacienta ,ce alimente pot să-i aducă ,cum
să o încurajeze şi să-i fie suport psihologic;
- se educă pacienta asupra propriei
responsabilităţi privind sănătatea ;
- se antrenează pacienta la discuţii cu echipa
de îngrijire.
39
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
1. Nevoia de a Probabilitate de Pacienta să - Se măsoară funcţiile vitale ale Pacienta se simte
pacientei şi se notează in foaia de
- Se iau măsuri sporite de evitare a
alterate a durerilor, infecţii. Pacienta nu a
obezităţii şi transmiterii infecţiilor( respectarea devenit sursă de
mediului spitalicesc infecţie în urma
manifestat Ameliorarea îngrijirilor
prin risc de suprimării spitalicească, condiţii de cazare, acordate de către
complicaţii. anxietăţii. cadrele medicale
de specialitate.
dezinfecţie );
R =22 r/min
- Se favorizează adaptarea pacientei la
TA=140/170mm
noul mediu; Hg
P = 70 b/ min.
- Se crează un mediu optim pentru ca
pacienta să-şi exprime emoţiile, nevoile,
gândurile;
- Se ajută pacienta să- şi recunoască
anxietatea.
40
AFECATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
2.Nevoia de a Alterarea respiraţiei Pacienta să -se aşează pacienta în decubit dorsal cu - se va administra la indicaţia Pacienta are
respira şi a avea şi circulaţiei prezinte o capul în hiperextensie; medicului : perioade în care
o bună manifestată prin circulaţie -se măsoară funcţiile vitale la fiecare 4 Tertensif diuretic1,5 mg 1 dipsneea dispare
circulaţie. valori tensionale adecvată h şi se trec în foaia de temperatură; tb/zi per os iar respiraţia este
mari, dispnee, să respire - se asigură condiţii igienice în Rompirin antitrombotic100 mai puţin dificilă
senzaţie de sufocare, eficient şi să încăpere (aerisire); mg 1 cp/zi per os în cursul nopţii.
palpitaţii, insomnii, se observe - pacienta să-şi menţină tegumentele Exforge 10/160 hipertensiv 1
cefalee. ameliorarea curate, integre; cp/zi per os
semnelor - se evită tutunul, consumul exagerat Miofilin ( bronhodilatator)
clinice. de alcool; 1f/zi. i.v;
- se invaţă pacienta să poarte Sermion (vasodilatator)30 mg
îmbrăcăminte lejeră, care să nu 2 cp/zi per os
stânjenească circulaţia; Piracetam (neotrop) 2 cp/zi
per os.
3.Nevoia de a Insomnie din cauza Pacienta să aibă -se va creea condiţii de microclimat Se administra la indicaţia Pacienta este
dormi şi a se orelor insuficiente de un somn necesare odihnei pacientei; medicului odihnită, cu tonus
odihni. somn datorită corespunzător - se va aprecia somnul pacientei din Diazepam sedativ 1cp seara la fizic şi psihic bun.
valorilor tensionale cantitativ şi punct de vedere cantitativ şi calitativ; culcare.
mari manifestată calitativ pe durata -se va urmării somnul pacientei ;
prin treziri frecvente. spitalizării. - se va adopta un program de odihnă
echilibrat;
-se va urmarii poziţia de somn a
pacientei şi se va corecta atunci când
aceasta nu este corespunzătoare;
-se va linistii pacienta şi se va încuraja
pentru eliminarea stării de anxietate
-se va observa somnul pacientei,
de veghe şi somn.
41
AFECATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
4.Nevoia de a Pacienta să fie Pacienta să fie - regimul în primele 24h trebuie să -se va administra la Pacienta respectă
bea şi a hidratată şi hidratată şi conţină lapte, ceai, sucuri de fructe, piure indicaţia medicului : regimul alimentar
Mânca. alimentată alimentată de legume; Ser glucozat 5% prescris de cadrele
corespunzător în corespunzător pe - regimul alimentar trebuie ales la (1000ml/24h) în perfuzie; medicale .
următoarele 24 h. durata spitalizării. preferinţele pacientei, dar în acelaşi timp Vitamina B1 ( 100mg) Obiectiv atins.
ţinând cont de regimul impus de boală; +B6 (250mg)
- se respectă regimul alimentar prescris +Vitamina C 500mg câte
de medic ; o fiolă zi în perfuzie de ser
- dimineaţa o cană de ceai cu lămâie glucozat.
fierbinte;
- la prânz supă de pui caldă şi orez fiert
cu carne fiartă;
scuipătoare);
- pacienta să fie aşezată în poziţie
ridicat şi aplecat inainte pentru a-i uşura
deglutiţia;
preparate lichide hipercalorice;
42
5.Nevoia de a Lipsa cunoştinţelor Pacienta să aibă -se va explica pacientei anumite lucruri, Pacienta a
învăţa să-şi despre boală datorită cunoştinţe despre trebuie să ne asigurăm că a inteles ceea ce acumulat noi
păstreze lipsei surselor de boală şi mijloace am spus; cunoştinţe.
manifestată prin decurs de 2-3 zile. cu fraze simple pe înţelesul ei;
cunoştinţe ;
- se conştientizează bolnava asupra propriilor
responsabilităţi privid starea de sănătate
viitoare;
broşuri;
cunoştinţe;
- se educǎ pacienta despre importanţa pe care
o are igiena corporalǎ asupra sǎnǎtǎţii ;
- se educǎ pacienta ce regim igieno-dietetic
- se educǎ pacienta să evite frigul, umezeala,
eforturile fizice mari;
cu pacienta, ce alimente pot să-i aducă, cum
să o încurajeze şi să-i fie suport psihologic.
43
1.Nevoia de a Alterarea respiraţiei Pacienta să - se asigură condiţii de mediu adecvate Pacienta nu mai
respira şi a avea şi circulaţiei prezinte o prezintă are dipsnee
o bună manifestată prin circulaţie iar respiraţia este
circulaţie. valori tensionale adecvată - se recomandă evitarea situaţiilor stresante, normală.
mari, dispnee, să respire
emoţiilor ;
senzaţie de sufocare, eficient şi să
palpitaţii, insomnii, se observe - se asigură îngrijire în condiţii de perfectă
cefalee. ameliorarea
asepsie;
semnelor
clinice. - se explică pacientei importanţa unei igiene
riguroase şi se asigură lenjerie de pat şi de
corp curată;
- se educă pacienta cu privire la alimentaţia
adecvată ;
- se stabileşte împreună cu pacienta planul de
recuperare al stării de sănătate şi
scurt şi clar ;
44
2.Nevoia de a Lipsa cunoştinţelor Pacienta să aibă -se va explica pacientei anumite lucruri, Se va externa cu reţetă Pacientul şi familia
învăţa. despre boală datorită cunoştinţe despre trebuie să ne asigurăm că a inteles ceea ce care constă în: beneficieaza de
lipsei surselor de boală şi mijloace am spus ; Tertensif 1.5 mg 1 sursă de informare.
informare de investigare în - trebuie să-i explicăm ceea ce trebuie să ştie cp/zi
manifestată prin decurs de 2-3 zile. cu fraze simple pe înţelesul ei; Rompirim 100 mg 1
cerere de informaţii. - se stimulează dorinţa de cunoaştere şi se cp/zi
motivează importanţa acumulării de noi Deplatt 75 mg 1 cp/zi
cunoştinţe ; Nolet 5 mg 1 cp/zi
- se conştientizează bolnava asupra propriilor Exforge 10/160 mg 1
responsabilităţi privid starea de sănătate cp/zi.
viitoare;
broşuri;
-pacienta va respecta regimul alimentar care
-pacienta va evita efortul fizic stresul,
-pacienta va fi dispensarită cardiologic.
45
CAZ III
DATE PERSONALE
NUME : A.E
SEX : M
Vârstă: 58 ani.
Diagnostic curent: Tulburare de ritm.
Domiciliul: mediul urban.
Responsabilităţi şi roluri în familie: soţ.
Peroane pe care se poate bizui: soţie.
Ocupaţia prezentă: şofer.
Asigurări de sănătate: pacient asigurat prin CNAS.
Planuri de viitor: pacientul doreşte să fie sănătoas.
Atitudine faţă de boală: Pacientul este afectat deoarece nu-şi poate desfăşura activitatea
zilnică nevoile fundamentale depinzând de soţie.
STIL DE VIAŢĂ
Factori de risc: fumător.
Locuinţa: locuieşte împreună cu soţia într-un apartament cu două camere frumos
amenajat.
DATE PSIHOLOGICE
Orientare tempoto-spaţială: afectată.
Atenţia: bună.
Memoria: bună.
Somnul: insomnii.
Mobilitatea: dependent, nu-şi poate coordona mişcările din cauza durerilor .
46
SIMŢURI
Vedere: normală.
Auz: normal.
Miros: normal.
Gust: neafectat.
Vocabular: bogat, rezervat în comunicare.
Expresia feţei: îngrijorat şi palid.
Părerea sa de sine: deprimat de când i s-a pus diagnosticul.
Adaptare la mediu: s-a adaptat foarte greu la postura actuală de bolnav care necesită
tratament. ISTORICUL BOLII ACTUALE
Domnul A.E în vârstă de 58 de ani din mediul urban a fost internat cu diagnosticul
de tulburare de ritm. De câteva zile prezintă cefalee, astenie fizică, insomnii, dispnee. La
indicaţia medicului de familie se prezintă la Spitajul Judeţean de urgenţă secţia Cardiologie
pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
STARE DE NUTRIŢIE
Greutate: 98 Kg.
Părul: îngrijit.
Oboseală: insomnie,stare generală alterată.
47
PROBLEMELE PACIENTULUI
- dispnee la efort minim - stare generală alterată

- greaţă - tulburări de echilibru
- cefalee Respiraţia =23/min
-ameţeli TA = 190/90mmHg
- fibrilaţie arterială. P = 81/ min
48

manifestată prin risc de complicaţii şi anxietate .
2.Nevoia de a respira şi a avea o Alterarea respiraţiei şi circulaţiei datoriă bolii manifestată prin
bună circulaţie. dipsnee la efort minim.
datorită stării generale alterate manifestată prin greaţă şi
hidratare insuficientă.
4.Nevoia de a menţine Dificultatea în a-şi menţine igiena tegumentelor manifestată prin

tegumentele curate şi integre. greutate şi imobilitate în a-şi acorda îngrijiri igienice zilnice
datorită durerilor şi stării generale alterate .
5.Nevoia de a dormi şi a se Insomnie datorită orelor insuficiente de somn manifestată prin

odihni. treziri frecvente, insomnii.
49
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a Probabilitate de Asigurarea -se măsoară permanent funcţiile -se recoltează la indicaţia medicului Pacientul este
integrităţii fizice şi pacientului pe vacutainer. legătură cu
-se plasează pacientul într-un salon
şi mediului Prevenirea cu microclimat optim (aer efectuate.
manifestată prin
următorele valori:
TA=190/80mmH
g
auditivi; prevazută cu instalaţie de P = 81 b/ min.
oxigen;
-se deserveşte la pat pacientul şi se
efectuează igiena corporală;
-se explică familiei imobilizarea
pacientului pentru a prevenii riscul
de accident;
52
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
2.Nevoia de a Alterarea respiraţiei Pacientul să-şi -se măsoară respiraţia şi se apreciază - se va administra la indicaţia Pacientul are
respira şi a avea şi circulaţiei datoriă crească medicului în urgenţă: perioade în care
culoarea tegumentelor;
o bună bolii manifestată toleranţa la Furosemid diuretic ½ f/zi im, dispneea dispare,
circulaţie. prin dipsnee la efort. -se aşează pacientul în poziţie Rythmonorm 150 mg antiaritmic dar respiraţia este
efort minim. 1 cps de 3ori/zi dificilă mai ales în
semişezând în pat pentru a-i ajuta a-
Gladycor hipertensiv 1 tb de 2 decursul nopţii.
i uşura dispneea; ori/zi
Promovarea unei Corlentor 7.5 mg 1 tb de 2 ori/zi R =21 r/min
-se efectuează exerciţii respiratorii;
bune oxigenări a Spironolactonă diuretic 25 mg 1 TA=190/80mmH
ţesuturilor. -se aeriseşte salonul ori de câte ori tb/zi g
Digoxin hipertensiv 1 cps/zi P = 81 b/ min
este nevoie;
-Oxigen pe sondă nazală 5l/min.
Obiectiv parţial
în oră;
atins.
-se va aşeza pacientul într-o poziţie
care să-i favorizeze respiraţia;
-se va asigura pacientului confortul
fizic şi expansiunea plămânilor;
53
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
3.Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să fie -se cântăreşte pacientul; -se va administra la indicaţia S-a asigurat
bea şi a mânca. neadecvată din hidratat şi medicului : hidratarea corectă
-regimul în primele 24h trebuie să
punct de vedere alimentat Ser glucozat 5% (1000ml/24h) în pentru a evita
cantitativ şi corespunzător în conţină lapte, ceai, sucuri de fructe, perfuzie; HHC 200 mg dezechilibrele
calitativ datorită următoarele 24 h. Vitamina B1 ( 100mg) +B6 hidro-electrolitice.
piure de legume;
stării generale (250mg) +Vitamina C 500mg
alterate manifestată -se masoară zilnic greutatea câte o fiolă zi în perfuzie de ser G=70kg
prin greaţă şi glucozat Obiectiv parţial
pacientului;
hidratare Metoclopramid antiemetic1 f/12 atins.
insuficientă. -se masoară BH; ore.
-se va alimenta pacientul după
încetarea vărsăturilor treptat cu un
regim hepatic care trebuie să fie
normocaloric, normoprotidic,
normoglucidic, hipolipidic care
constă în iaurt, brânză de vaci, carne
slabă fiarta peşte pui, compot pasat,
supe;
-se asigură pacientului o alimentaţie
adecvată care să cuprindă cele 45-60
calorii/zi.
54
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
4.Nevoia de a Dificultatea în a-şi Pacientul să -se asigură temperatura camerei (20- Pacientul a înţeles
menţine menţine igiena prezinte 22 ºC) şi a apei (37-38 ºC); importanţa
tegumentele tegumentelor tegumentele si -se ajută pacientul să se îmbrace, să igienei.
curate şi manifestată prin mucoasele curate se pieptene, să-şi facă toaleta
integre. greutate şi şi integre. cavităţii bucale să-şi taie unghiile;
imobilitate în a-şi -se asigură intimitatea necesară când
acorda îngrijiri se efectuează toaleta generală a
igienice zilnice pacientului imobilizat la pat;
datorită durerilor şi -se verifică sistematic zonele
stării generale predispuse la escare;
alterate . -se schimbă poziţia pacientului la 2
ore;
-se efectuează baia parţială la pat
care constă în spălarea corpului pe
regiuni;
-se va începe cu faţa, gâtul,
membrele superioare, toracele
anterior, abdomenul,toracele
posterior, regiunea sacrală, coapsele,
membrele inferioare, organele
genitale, regiunea perianală;
-se şterg bine tegumentele prin
tamponare pentru că umiditatea
favorizează apariţia escarelor.
55
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
5.Nevoia de a Insomnie datorită Pacientul să aibă - se va identifica cauzele care au Se administrează la indicaţia Pacientul
dormi şi a se orelor insuficiente un somn determinat nesatisfacerea nevoii; medicului : beneficiază de
odihni. de somn corespunzător -se va creea condiţii de microclimat Fenobarbital sedativ 1 tb seara . somn
manifestată prin cantitativ şi necesare odihnei pacientului; corespunzător cu
treziri frecvente, calitativ în decurs - se va aprecia somnul pacientului un număr de ore
insomnii. de 24h. din punct de vedere cantitativ şi in conformitate cu
calitativ; vârsta lui.
- se va elabora un program de odihnă
care să corespundă vârstei şi stării
pacientului; Pacientul este
- se va planifica un program de odihnit, cu tonus
exerciţii în funcţie de toleranţa la fizic şi psihic bun.
efort a pacientului, exerciţii care
mult mai bine;
-se observă şi se notează funcţiile
vitale perioada somn odihnă şi
comportamentul pacientului;
-se observă şi se notează calitatea
somnului, orarul somnului;
-se promovează confortul pacientului
asigurând condiţii de duş, baie,
igiena cavităţii bucale;
-se asigură o temperatură optimă în
salon.
56
6.Nevoia de a Lipsa cunoştinţelor Pacientul să aibă - se furnizeaza explicaţii clare şi deschise Pacientul datorită
învăţa să-şi despre boală cunoştinţe despre asupra îngrijirilor programate; lipsei de
păstreze datorită lipsei boală şi mijloace - se încearca implicarea pacientului în informaţii nu are
sănătatea. surselor de de investigare în anumite activitaţi\ discuţii cu ceilalţi cunoştinţe despre
informare decurs de 2-3 zile. pacienţipentru a alunga starea şi gîndurile afecţiunea sa,
manifestată prin negative; mijloacele de
cerere de - se foloseşte un limbaj cunoscut de pacient; investigare şi
informaţii. - se alege momentul potrivit pentru a îl tratamentul
învaţa; aplicat.
- se ţine cont de atitudinea exprimarii prin
gesturi ( expresia, poziţia corpului, Obiectiv parţial
vestimentaţia, atingerea, apropierea ); atins.
- mesajul transmis pacientului trebuie sa fie
scurt şi clar;
- se educa pacientul şi familia asupra
menţinerea sanataţii (fără alcool, cafea);
- se învaţa pacientul şi familia pentru a ştii
ca nu are restricţii în ceea ce priveşte
regimul dietetic;
- se educa pacientul şi familia privind
importanţa vestimentaţiei în identificarea
personalitaţii.
57
AFECTATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
1. Nevoia de a Probabilitate de Pacientul să - se măsoară funcţiile vitale ale Pacientul se simte
pacientului şi se notează in foaia de
- se iau măsuri sporite de evitare a
alterate, obezităţii infecţii.
şi mediului transmiterii infecţiilor( respectarea R =22 r/min
spitalicesc TA=100/90
manifestată prin mmHg
risc de complicaţii spitalicească, condiţii de cazare, P = 70 b/ min.
şi anxietate .
dezinfecţie );
- se favorizează adaptarea pacientui la
noul mediu;
- se crează un mediu optim pentru ca
pacientul să-şi exprime emoţiile,
nevoile, gândurile;
- se ajută pacientul să- şi recunoască
anxietatea.
58
AFECATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
2.Nevoia de a Alterarea respiraţiei Pacientul să -se aşează pacientul în decubit dorsal - se va administra la indicaţia Pacientul are
respira şi a avea şi circulaţiei datoriă prezinte o cu capul în hiperextensie; medicului : perioade în care
o bună bolii manifestată circulaţie -se măsoară funcţiile vitale la fiecare 4 Furosemid diuretic ½ f/zi im, dipsneea dispare
circulaţie. prin dipsnee la efort adecvată h şi se trec în foaia de temperatură; Rythmonorm 150 mg iar respiraţia este
minim. să respire - se asigură condiţii igienice in antiaritmic 1 cps de 3ori/zi mai puţin dificilă
eficient şi să încăpere (aerisire); Gladycor hipertensiv 1 tb de în cursul nopţii.
se observe - pacientul să-şi menţină tegumentele 2 ori/zi
ameliorarea curate, integre; Corlentor 7.5 mg 1 tb de 2
semnelor - se evită tutunul, consumul exagerat ori/zi
clinice. de alcool; Spironolactonă diuretic 25 mg
- se învaţă pacientul să poarte 1 tb/zi
îmbrăcăminte lejeră, care să nu Digoxin hipertensiv 1 cps/zi.
stânjenească circulaţia.
3.Nevoia de a Insomnie datorită Pacientul să aibă -se va creea condiţii de microclimat Se administra la indicaţia Pacientul este
dormi şi a se orelor insuficiente de un somn necesare odihnei pacientului; medicului odihnit, cu tonus
odihni. somn manifestată corespunzător - se va aprecia somnul pacientului din Diazepam sedativ 1cp seara la fizic şi psihic bun.
prin treziri frecvente, cantitativ şi punct de vedere cantitativ şi calitativ; culcare.
insomnii. calitativ pe durata -se va urmării somnul pacientei
spitalizării. - se va adopta un program de odihnă
echilibrat;
-se va liniştii pacientul şi se va
anxietate;
-se va observa somnul pacientului,
de veghe şi somn.
59
AFECATĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE
4.Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să fie - regimul în primele 24h trebuie să -se va administra la Pacientul respectă
bea şi a neadecvată din punct hidratată şi conţină lapte, ceai, sucuri de fructe, piure indicaţia medicului : regimul alimentar
mânca. de vedere cantitativ alimentată de legume; Ser glucozat 5% prescris de cadrele
şi calitativ datorită corespunzător. - se respectă regimul alimentar prescris (1000ml/24h) în perfuzie; medicale .
stării generale de medic ; Vitamina B1 ( 100mg) Obiectiv atins.
alterate manifestată - dimineaţa o cană de ceai cu lămâie +B6 (250mg)
prin greaţă şi fierbinte; +Vitamina C 500mg câte
hidratare - la prânz supă de pui caldă şi orez fiert o fiolă zi în perfuzie de ser
insuficientă. cu carne fiartă; glucozat.
scuipătoare);
- pacientul să fie aşezat în poziţie
ridicat şi aplecat inainte pentru a-i uşura
deglutiţia;
preparate lichide hipercalorice.
60
5.Nevoia de a Lipsa cunoştinţelor Pacientul să aibă -se va explica pacientei anumite lucruri, Pacientul a
învăţa să-şi despre boală datorită cunoştinţe despre trebuie să ne asigurăm că a inteles ceea ce acumulat noi
păstreze lipsei surselor de boală şi mijloace am spus ; cunoştinţe.
manifestată prin decurs de 2-3 zile.
cu fraze simple pe înţelesul lui;
cunoştinţe ;
- se conştientizează bolnavul asupra
propriilor responsabilităţi privid starea de
sănătate viitoare;
broşuri;
cunoştinţe;
- se educǎ pacientul despre importanţa pe
care o are igiena corporalǎ asupra sǎnǎtǎţii ;
- se educǎ pacientul ce regim igieno-dietetic
- se educǎ pacientul să evite frigul,
umezeala, eforturile fizice mari;
cu pacienta, ce alimente pot să-i aducă, cum
să-l încurajeze şi să-i fie suport psihologic.
61
1.Nevoia de a Alterarea respiraţiei Pacientul să - se asigură condiţii de mediu adecvate Pacientul nu mai
respira şi a avea şi circulaţiei datoriă prezinte o prezintă are dipsnee
o bună bolii manifestată circulaţie iar respiraţia este
circulaţie. prin dipsnee la efort adecvată - se recomandă evitarea situaţiilor stresante, normală.
minim. să respire
emoţiilor ;
eficient şi să
se observe - se asigură îngrijire în condiţii de perfectă
ameliorarea
asepsie;
semnelor
clinice. - se explică pacientului importanţa unei
igiene riguroase şi se asigură lenjerie de pat
şi de corp curată;
- se educă pacientul cu privire la alimentaţia
adecvată ;
- se stabileşte împreună cu pacientul planul
de recuperare al stării de sănătate şi
scurt şi clar ;
62
2.Nevoia de a Lipsa cunoştinţelor Pacientul să aibă -se va explica pacientului anumite lucruri, Se va externa cu reţetă Pacientul şi familia
învăţa. despre boală datorită cunoştinţe despre trebuie să ne asigurăm că a inteles ceea ce care constă în: beneficieaza de
lipsei surselor de boală şi mijloace am spus ; Digoxin 1 tb/zi sursă de informare.
informare de investigare în - trebuie să-i explicăm ceea ce trebuie să ştie Diurocard 50 mg
manifestată prin decurs de 2-3 zile. cu fraze simple pe înţelesul ei; 2x1/zi
cerere de informaţii. - se stimulează dorinţa de cunoaştere şi se Colentor 7,5 mg
motivează importanţa acumulării de noi 2x1/zi
cunoştinţe ; Santepirin 75 mg 1/zi
- se conştientizează bolnavul asupra Gladycor 6,25 mg
propriilor responsabilităţi privid starea de 2x1/4/zi
sănătate viitoare; Rythmonorm 150 mg
- se oferă mijloace şi resurse pentru o mai 3x1/zi.
broşuri;
-pacientul va respecta regimul alimentar care
-pacientul va evita efortul fizic stresul,
-pacientul va fi dispensarită cardiologic.
63
BIBLIOGRAFIE
1) GHERASIM L,BOLILE APARATULUI RESPIRATOR, EDITURA MEDICALĂ ,

BUCUREŞTI 2002;
2) LUCREŢIA TITIRCĂ, ,,URGENŢE MEDICO CHIRURGICALE PENTRU CADRE

MEDII”,EDITURA ALMATEA, 2010
3) CORNELIU BORUNDEL, ,,MEDICINĂ INTERNĂ PENTRU CADRE MEDII’’,

EDITURA BIC ALL , BUCUREŞTI,2007.
64

Proiect Tulburari de Ritm Si de Conducere

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Tulburari de Ritm Si de Conducere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL I : TULBURARI DE RITM SI DE CONDUCERE

1.4. TULBURARI IN FORMAREA STIMULILOR ................................................pag. 3

1.4.1. ARITMII ATRIALE SI VENTRICULARE ..........................................................pag.4

1.4.2. SIMPTOME ..........................................................................................................pag.5

1.4.3. DIAGNOSTIC ......................................................................................................pag.6

1.4.4. TRATAMENT .....................................................................................................pag.7

1.5. TULBURĂRI DE CONDUCERE .....................................................................pag.9

1.6. EDUCATIA SANITARA ....................................................................................pag.11

CAPITOLUL II - PREZENTĂRI DE CAZ

TRATAMENTUL ÎN ARTMII VENTRICULARE

Aplicarea șocului electric

1.6. EDUCATIA SANITARA A BOLNAVULUI CU TULBURARI DE RITM SI DE

DATE SUBIECTIVE DATE OBIECTIVE

- dispnee la efort minim - stare generală alterată

NEVOIA AFECTATĂ CONSIDERAŢII NURSING

4.Nevoia de a menţine Dificultatea în a-şi menţine igiena tegumentelor manifestată prin

5.Nevoia de a dormi şi a se Insomnie datorită orelor insuficiente de somn manifestată prin

DATE SUBIECTIVE DATE OBIECTIVE

- ameţeli - stare generală alterată

NEVOIA AFECTATĂ CONSIDERAŢII NURSING

2.Nevoia de a respira şi a avea o Alterarea respiraţiei şi circulaţiei manifestată prin valori

4.Nevoia de a menţine Dificultatea pacientei de a-şi menţine igiena tegumentelor

5.Nevoia de a dormi şi a se Insomnie din cauza orelor insuficiente de somn datorită

-se prezintă alimentele într-un mod

DATE SUBIECTIVE DATE OBIECTIVE

- dispnee la efort minim - stare generală alterată

NEVOIA AFECTATĂ CONSIDERAŢII NURSING

4.Nevoia de a menţine Dificultatea în a-şi menţine igiena tegumentelor manifestată prin

5.Nevoia de a dormi şi a se Insomnie datorită orelor insuficiente de somn manifestată prin

A DOUA ZI DE INGRIJIRE a III-a ZI DE SPITALIZARE

A DOUA ZI DE INGRIJIRE a III-a ZI DE SPITALIZARE

A DOUA ZI DE INGRIJIRE a III-a ZI DE SPITALIZARE

A DOUA ZI DE INGRIJIRE a III-a ZI DE SPITALIZARE

1) GHERASIM L,BOLILE APARATULUI RESPIRATOR, EDITURA MEDICALĂ ,

2) LUCREŢIA TITIRCĂ, ,,URGENŢE MEDICO CHIRURGICALE PENTRU CADRE

3) CORNELIU BORUNDEL, ,,MEDICINĂ INTERNĂ PENTRU CADRE MEDII’’,

S-ar putea să vă placă și