Buna ziua.

Numele meu este BEA, sunt absolventa a scolii postliceale Cuza Corabia, avand ca indrumatori
ai lucrarii pe dna dr Tapurin Doina si dna asistent Mirea Ramona. Tema lucrarii de licenta este
“Ingrijirea pacientului cu cardiopatie ischemica” si este structurata in 2 parti, o parte teoretica si o parte
practica.
Am ales aceasta tema a lucrarii deoarece bolile cardiovasculare ar trebui sa fiu un semnal de
alarma, iar intreaga populatie ar trebui sa constientizeze pericolul acestor boli cardiovasculare si sa
cunoasca masurile necesare de prevenire si tratament.
Partea teoretica incepe prin prezentarea notiunilor genereale ale cordului, care este organul
reprezentativ al aparatului cardiovascular, ea fiind situata in cutia toracica in mediastin,Cordul este un
organ cavitar cu 2 atrii si 2 ventricule, avand forma de con. Cordul prezinta 3tunici: una externa numita
epicard, una mijlocie numita miocard si una interna numita endocard.
De asemenea sistemul vasculat al inimii este format din vasele sanguine, care dupa structura si
functiile lor sunt de 3 tipuri: artere, capilare si vene. Ele se continua unele cu altele formand un sistem
inchis prin care sangele circula de la inima la tesuturi si inapoi la inima. Intreaga circulatie a sangelui in
corp se imparte in 2 circuite vasculare distincte care pornesc si se termina la nivelul inimii.
Acestea constituie circulatia sistemica adica marea circulatie si circulatia pulmonara adica mica
circulatie fiecare fiind formata din vasele proprii.
Mica circulatie este un circuit sanguin scurt cuprins intre inima si plamani, incepe in ventriculul
drept prin trunchiul arterei pulmonare care prin ramurile sale transporta sangele neoxigenat la plamani
si se termina prin venele pulmonare care aduc sangele oxigenat in atriul stang.
Marea circulatie este un circuit sanguin mult mai lung pe care il urmeaza sangele de la inima la
toate organele si tesuturile corpului, inainte de a se intoarce iarasi la inima. Incepe in ventriculul stang
prin artera aorta care prin ramurile sale transporta sangele oxigenat la toate organele si tesuturile
corpului. Din reteaua capilara sangele venos este dus prin sistemul venelor cave superioara si inferioara
in atriul drept.
La un adult frecventa cardiaca la repaus este cuprinsa intre 60-80 batai pe minut. Totusi inima
poate sa bata si de 3 ori mai repede peste 200 batai pe minut atunci cand persoana depune effort fizic.
Presiunea sistolica este cuprinsa intre 115 – 140 mm Hg iar cea diastolica intre 75-90 mmm Hg.
Boala coronariana ischemica reuneste un grup de afectiuni care au in comun o suferinta cardiaca
de origine ischemica produse de un dezechilibru intre aportul de oxigen la miocard si necesitatile
acestuia.
CI este suferinta muschiului cardiac (miocard) produsa de ingustarea (stenoza) sau blocarea
(ocluzia) arterelor coronare.
CI poate fi nedureroasa sau asimptomatica ( tulburari de rim sau conducere, moarte subita,
insuficienta cardiaca de etiologie ischemica) si dureroasa ( angina pectorala si IMA).
Cauza principala a CI o constituie ateroscleroza coronariana (95-98 % din cazuri). Factorii de
risc pt CI sunt:
- Factorii individuali intriseci (varsta, sex, rasa, defecte sau anomalii genetice specifice)
- factorii de mediu fizic si socio economic
- anomalii metabolice, HTA, modul de viata (fumat, obezitate, sedentarism, tip de alimentatie),
inflamatia/infectia cronica
Formele clinice de manifestare ale CI sunt:
1. Angina pectorala stabila (cronica) – caracterizata prin crize dureroase, paroxistice, cu sediul
retrosternal, apare la effort sau la emotii, dureaza cate va minute si dispare la administrarea de
nitroglicerina.
Simptomatologia principala este durerea, are caracter cnstrictiv, ca o gheara, arsura sau
sufocare. Iradieaza in umarul si membrul stang , de-a lungul marginii interne pana la ultimele 2 degete.
Examenul fizic nu evidentieaza deseori nimic, EKG evidentieaza diagnosticul. Durata medie de
supravietuire e de 4-5 ani. Prognosticul nefavorabil in cazurile cu ereditate incarcata.
2. Angina pectorala instabila – manifestarile clinice constau in angor sever, crize mai frecvente, mai
lungi, la effort sau angor de repaus. Dureaza 20-30 minute si raspunde greu la nitroglicerina.
3. IMA – este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni de miocard. Cauza
principala e ateroscleroza, apare in general la barbati, trecuti de 40 ani cu crize de angina pectorala in
ultimele luni sau ani. Factorii de risc care favorizeaza aparitia IM sunt: varsta, sexul, HTA, diabetul
zaharat, hiperglicemia, obezitatea, fumatul, stresul.
Simptomatologia caracteristica este durerea care este insotita de anxietate extrema, senzatie de
moarte iminenta, greata si varsaturi, transpiratii reci, ameteli, paloare, tegumente reci si umede.
Diagnosticul se bazeaza pe durerea violenta prelungita si neinfluentabila de administrarea
nitroglicerinei, modificarea EKG, cresterea enzimelor serice. Prognosticul este sever cu mortalitate de
20% in faza acuta.
Pacientul cu CI necesita o atentie deosebita din partea asistentei medicale, deoarece spitalizarea
bolnavului in cazul bolilor cardiovasculare necesita o spitalizare indelungata iar pentru a-si indeplini
menirea ,asistenta nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice diferite tehnici de ingrijire a
bolnavului ci trebuie sa cunoasca notiuni teoretice care sa ii permita depistarea unui semn precoce,
interpretarea acestuia si interventia in situatia in care viata bolnavului depinde de cunostiintele sale.
Asistenta medicala este obligata sa cunoasca toate datele referitoare la: P, TA, R,urina, edeme,
dieta, medicamentatie. Ea trebuie sa asigure repausul fizic si psihic albolnavului, care aproape in toate
aceste categorii de afectiuni este indispensabil. Nu trebuie insa sa uite dezavantajele repausului la pat,
fapt pentru care este necesar sa se recomande alegerea pozitiei sezande sau semisezande.Asistenta
medicala trebuie sa asigure si sa urmareasca pozitia corecta in pat,schimbarea lenjeriei, transportul,
efectuarea zilnica a masajului gambelor si picioarelor,pentru prevenirea trombozelor. Toaleta zilnica a
bolnavilor ii revine de asemenea ei. La fel de important este si repausul psihic.
Bolnavul cardiac are o alimentatie variata, bogat vitaminizata , oferita atragator la fiecare masa ,
cu un aport caloric pe masura consumatorului, energetic pe care inima il permite mai mult sau mai
putin compensata, regim hiposodat.
Psihoterapia utilizata la cardiaci inca din primele zile ale readaptarii medicale este necesar sa
indeparteze spaima de moarte subita ca si obsesia celei mai neinsemnate miscari.
Asistenta medicala este responsabila de masurarea functiilor vitale: masurarea TA , masurarea
pulsului, masurarea temperaturii, masurarea si observarea respiratiei, pregatirea fizica si psihica a
pacientului pentru recoltarea analizelor.
Etapele principale necesare pentru recuperarea oricarui bolnav cardiac:
1. Eliminarea anxietatii determinate de boala de cord.
2. Aplicarea unui tratament medical si chirurgical adecvat.
3. Evacuarea starii medicale psihice, profesionale si sociale a bolnavului.
4. Prognosticul de lunga durata si de intoarcere la viata normala.
5. Individualizarea prescriptiilor cu privire la activitatea fizica si solicitare nervoasa
in functie de natura bolii, sex, varsta, conditii profesionale de mediu.
6. Incurajarea in trairea vietii celei mai normale la limitele impuse de boala.
7. Obtinerea cooperarii bolnavului, care constituie factorul cel mai important intr-o
recuperare satisfacatoare.
Recuperarea medicala a bolnavilor cardiaci :
Prin aceasta notiune intelegem masurile recomandate sau aplicate de medic, in scopul refacerii cat mai
complete, anatomica si functionala, a organismului, utilizand:
- medicatia, interventiile chirurgicale, gimnastica medicala, psihoterapia.
Sarcinile medicinei moderne, care sa vrea si trebuie sa fie in primul rand profilactica, vizeaza:
Prevenirea primara consta in evitarea aparitiei afectiunilor cardiovasculare fapt care demonstreaza
insemnatatea cunoasterii si combaterii factorilor de risc: efortul fizic, aportul mare de sodiu, obezitatea,
stresul, fumatul, sedentarismul, hipercoterolemia.
Tendinta actuala este sa se depisteze factorii de risc intr-o faza cat mai precoce, tinerii si chiar copii
fiind in centrul atentiei. Este important sa se surprinda trecerea de la starea de sanatate la starea de
boala si sa se identifice subiectii predispusi la boala.