ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SLATINA

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ
 

COORDONATORI:
DR. POPA CĂTĂLINA
AS. DUMITRU NADIA MARINA

ABSOLVENT
ROȘIORU CĂTĂLINA GEORGIANA
 ARGUMENT
M-am orientat asupra acestei lucrări,
datorită faptului că am constatat o incidenţă
crescută a hipertensiunii arteriale în ultima
perioadă în timpul practicii. Un alt factor
determinant, a fost suferinţa prin care a
trecut o cunoştinţă internată de multiple ori
cu diagnosticul de hipertensiune arterială .
 CAPITOLUL I
ANATOMIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR

• Inima, organul central al aparatului cardiovascular,

este situată în mediastin – între cei doi plămâni. Are
forma unei piramide triunghiulare, cu axul îndreptat
oblic în jos, la stânga şi înainte. Greutatea inimii este de
250 - 300 g. La baza inimii se află atriile, iar spre vârf,
ventriculele.
 CAPITOLUL II
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
DEFINITIE
Hipertensiunea arterială este un sindrom
caracterizat prin creşterea presiunii sistolice şi
a celei diastolice peste valorile normale. După
O.M.S. se consideră valori normale pentru
presiunea maximă 140 - 160 mm Hg,
interpretate în raport cu vârsta, sexul şi
greutatea, iar pentru presiunea minimă 90 - 95
mm Hg.
 CLASIFICARE
În funcţie de evoluţie se acceptă astăzi clasificarea
propusă de O.M.S.:
stadiul I, caracterizat prin depăşirea valorilor normale
de 140 - 160 / 90 - 95 mm Hg;
stadiul al II-lea, caracterizat prin semne de hipertrofie
cardiovasculară. Hipertrofia ventriculului stâng poate
fi constatată clinic, prin electrocardiografie, radiologie
şi prin examenul fundului de ochi (angiopatie
hipertensivă);
stadiul al III-lea, este caracterizat prin apariţia
complicaţiilor cardiace, coronariene, cerebrale şi
complicațiilor renale.
 ETIOPATOGENIE
Ereditatea
Factori ai sistemului nervos
Aportul crescut de sare
Supraalimentaţia
Factori medicamentoşi
Factori endocrini
Factori infecţioşi
HTA indusă de sarcină
 SIMPTOMATOLOGIE
cefalee occipitală (fronto-parietală);
ameţeli;
tulburări vizuale;
tulburări auditive;
tulburări cardiace;
dispneea;
durerea precordială;
palpitaţii;
anxietate;
insomnii;
iritabilitate;
vîjâieli în urechi; claudicație intermitentă;
oboseală fizică şi intelectuală, oboseală la mers.
 DIAGNOSTIC POZITIV
Examene paraclinice:
Examenul de urină.
Uree, acid uric, creatinină, trigliceride.
Hematocritul. Glicemie.Potasiu seric.
Examenul fundului de ochi
Radiografia toracică
Electrocardiograma
Ecocardiograma.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL 
Se face între HTA esentiala, pseudo-hipertensiunea
arteriala si formele secundare de HTA în:
- Afectiuni ale parenchimului renal;
- Afectiuni renovasculare;
- Aldosteronism primar;
- Sindromul Cushing;
- Feocromocitom;
- Insuficienta valvei aortice;
- Coarctatia de aorta;
- Folosirea contraceptivelor orale.
 TRATAMENT
Măsurile generale utilizate includ
reducerea stresului,
dieta,
gimnastica aerobică regulată,
căderea în greutate (daca este necesar)
controlul factorilor de risc care contribuie la dezvoltarea
arteriosclerozei.
Medicamentos:
Diureticele (Furosemid).
inhibitorii simpatici (Indapamida).
vasodilatatoare directe musculotrope (Metroprolol).
inhibitorii sistemului renina-angiotensină (Captopril, Enalapril).
 COMPLICAȚII
Complicaţiile vasculare
Complicaţiile miocardice
Complicaţiile renale
Complicaţiile cerebrovasculare
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU HTA
Asistentul medical este obigat sa noteze toate datele referiotoare la puls,
urina, T.A., edeme, dieta, medicatie etc.
El trebuie sa asigure repausul fizic si psihic al bolnavului.
Nu trebuie insa sa uite dezavantajele repausului indelungat la pat, fapt pentru
care este necesar sa se recomande alegerea pozitiei sezande sau semisezande.
Adeseori, acesti bolnavi sunt incapabili sa se ocupe singuri de dansii.
Asistentul medical este dator sa le asigure si sa urmareasca pozitia corecta in
pat,
Schimbarea lenjeriei, transportul,
Efectuarea zilnica a masajului gambelor si picioarelor, pentru prevenirea
trombozelor.
Toaleta zilnica a bolnavilor ii revine,de asemenea, lui.
La fel de important este si repausul psihic. Vizitatorii numerosi, discutiile cu
voce tare, chemarile la telefon, ca si neintelegerile familial trebuie evitate.
 
 CAPITOLUL III CAZ CLINIC
Pacientul S.V., vârsta 66 ani, sex masculin, cu domiciliul în Slatina, județul Olt, pensionar, s-a
internat la Spitalul Județean de Urgență Slatina, în data de 11.01.2019 prin Unitatea de Primiri
Urgențe pentru
Motivele internării: durere precordială însoţită de cefalee occipitală, vertij, cefalee, valori ale
tensiunii crescute (TA = 230 / 130 mm Hg);
Antecedente personale, fiziologice și patologice: -HTA, gastrită cronică. - tata HTA,
Istoricul bolii: bolnav cunoscut hipertensiv de 8 ani, cu tratament neglijat. De 5 zile prezintă
episoade de durere precordială însoţită de cefalee occipitală, vertij, valori ale tensiunii crescute
(200 / 140 mm Hg); de asemenea, dureri subscapular dr. cu iradiere stângă .
Semne particulare:
a) alergii: nu prezinta
b) comportament: nu fumeaza, nu consumă alcool.
c) înălțime 1,69 cm.
d) greutate 70 kg.
Diagnostic la internare: Hipertensiune arterială
Principalele nevoi afectate sunt:
1. Nevoia de a respira si de a avea o bună circulație
2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
3. Nevoia de a bea și a mânca.
4. Nevoia de a dormi si a se odihni.
 INTERVENŢII
DIAGNOSTIC
NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE EVALUARE
DE NURSING AUTONOME DELEGATE

NEVOIA DE A Alterarea Pacientul să-şi -Zilnic monitorizez - Recoltam probe - Ca urmare a

RESPIRA SI A AVEA O circulaţiei, redobândească TA, pulsul şi trec biologice pentru administrării
BUNA CIRCULATIE manifestată prin ritmul circulator
valorile în FO; examen de laborator. medicamente
hipertensiune normal în
-pentru - Efectuam EKG lor TA începe să
arterială decurs de 1 – 2
zile scăderea şi restabilirea -Masuram functiile scadă după 2
-Să se evite ritmului circulator vitale si le notam in zile
formarea administrez F.O.
edemelor în medicamentele -administrez la
decurs de două
prescrise de medic; recomandarea
zile
-urmăresc efectul medicului medicatie
medicamentelor corespunzatoare:
administrate. TERTENSIF 1 cp/zi
-Asigur un regim NORVASC cp/zi
hiposodat
-sfătuiesc pacientul să se
odihnească în decubit
dorsal cu picioarele ridicate
ori de câteori este posibil.
 CONCLUZII
Hipertensiunea arteriala (HTA) este o "boala tacuta", fara simptome
specifice, doar cresterile bruste si importante ale tensiunii arteriale
(salturile hipertensive) se pot manifesta prin cefalee, ameteli, zgomote in
urechi (acufene) sau tulburari de vedere - "muste zburatoare" (fosfene),
greturi, stare de rau general.
Scopul tratamentului hipertensiunii arteriale este:
- scaderea valorilor tensiunii arteriale sub 130/85 mmHg.
- pastrare tensiunii sub control constant
- prevenirea sau reducerea complicatiilor
- cresterea calitatii vietii si prelungirea ei.
Prevenirea HTA:
- modificarea obiceiurilor alimentare
- renuntarea la fumat
- reducerea greutatii corporale
- exercitiu fizic regulat
- tehnici de relaxare pentru reducerea stresului.
FLUXUL SANGVIN ASUPRA PERETELUI ARTERIAL
Vă mulțumesc!