PAPUC GEORGIANA-MARIANA

AMG III

Epilepsia la copii

Epilepsia este o tulburare a creierului in care o persoana are convulsii

recurente. Convulsiile sunt declansate de schimbari in activitatea electrica si
chimica din creier. Convulsiile pot fi cauzate de orice lezeaza creierul, incluzand
leziuni ale capului, infectii, intoxicatii sau chiar probleme de dezvoltare a
creierului inainte de nastere. Adesea, cauza crizelor si epilepsiei nu poate fi
gasita.
Exista multe tipuri diferite de convulsii. Unele sunt foarte scurte, dureaza doar
cateva secunde, in timp ce altele pot dura cateva minute. Tipul de convulsie pe
care un copil il are depinde de locul in care apare criza si de cauza care a dus la
aparitia crizei.
Epilepsia poate aparea inca din prima zi de nastere al copilului, in primul an de
viata sau mai tarziu. Insa desi se pune diagnosticul, medicul nu prescrie un
tratament anume pana spre adolescenta deoarece doua treimi din totalul copiilor
cu epilepsie depasesc aceste convulsii dupa varsta de 12-13 ani. Cu toate
acestea, este important ca parintii sa-i ajute pe copii sa mentina un stil de viata
sanatos si sa asigure vizite medicale regulate.

Tipuri de convulsii

Exista doua mari categorii de crize epileptice ce pot fi manifestat in randul

copiilor.
Cel mai des intalnit tip de convulsie epileptica este cea tonico-clonica, ce
afecteaza intregul creier. Aceasta este si cea mai vizibila forma de epilepsie ce
se manifesta sub forma de criza generalizata, indentificata prin convulsii
involuntare ce duc la pierderea partiala sau totala a constientei pe perioada
crizei.
De asemenea, epilepsia provoaca crize focale ce afecteaza numai o anumita
parte a creierului, iar modul in care se manifesta acestea poate varia de la copil
la copil. Din aceste motive, diagnosticul poate fi dificil de stabilit, intrucat
acestia prezinta simptome foarte variate.

Cauze / Agent infecțios / Factori de risc

Cauzele epilepsiei la copii

Convulsiile la copii au multe cauze. Cauzele frecvente ale crizelor din copilarie
sau ale epilepsiei includ:

1
 PAPUC GEORGIANA-MARIANA
AMG III

 febra (convulsii febrile);

 cauze genetice;
 lovitura la cap;
 infectii ale creierului si ale acoperitoarelor acestuia;
 lipsa de oxigen pentru creier;
 hidrocefalie (exces de apa in cavitatile cerebrale);
 tulburari de dezvoltare a creierului.

Majoritatea crizelor din copilarie nu sunt totusi asociate cu o cauza

determinata. Cauzele mai putin frecvente ale epilepsiei copiilor includ tumori
cerebrale sau chisturi si tulburari degenerative (afectiuni progresive si
deteriorate, adesea asociate cu pierderea celulelor creierului). Exista o diferenta
importanta intre ceva care provoaca convulsii, cum ar fi o febra mare la un copil
mic si ceva care provoaca epilepsie, cum ar fi o vatamare grava a capului.

Factori care influenteaza aparitia epilepsiei

 Varsta;
 Tipuri de convulsii;
 Raspunsul la tratament;
 Avand alte probleme de sanatate etc.

Simptome

Simptomele epilepsiei la copii

Simptomele depind de tipul de crize pe care le face copilul, si, de foarte multe
ori, de patologia peste care este suprapusa epilepsia. In general simptomele in
randul copiilor sunt asemanatoare cu cele ale adultilor.
Iata care sunt cele mai comune simptome asociate epilepsiei:

 Absenta convulsiilor. Desi copiii de toate varstele pot avea tendinta de a privi
in gol, acesta ar putea fi un simptom de epilepsie intr-o forma mai
usoara.Crizele de absenta dureaza aproximativ 10 secunde, se incheie brusc si
constau in momente in care copilul poate fi inconstient si nereceptiv. In multe
dintre cazuri, copilul isi poate relua activitatea normala imediat dupa ce criza
s-a incheiat, dar pentru ca nu este constient ca aceasta a avut loc,
diagnosticarea poate fi dificila. Crizele de absenta pot aparea cu o frecventa
variabila de la o persoana la alta, intre 1 data si 100 de ori pe zi.
Nediagnosticate, acestea pot afecta performanta scolara si pot declansa
convulsii tonico-clonice mai tarziu in viata.

2
 PAPUC GEORGIANA-MARIANA
AMG III

 Senzatia de deja-vu. Epilepsia localizata in lobii temporali afecteaza functiile

cognitive, inclusiv sentimentele, emotiile, gandurile si experientele fiecarei
persoane. Un exemplu bun, in acest sens, sunt momentele de deja-vu.
Epilepsia ce se manifesta in partea temporala a creierului poate provoca
senzatii precum mirosul sau gustul ciudat in lipsa unei cauze existente.
 Senzatiile. Lobul pariental, cunoscut drept "cortexul de asociere", este
responsabil de recunoasterea sunetelor drept cuvinte si a imaginilor vizuale,
precum si asocierea acestora cu sensul lor specific. Convulsiile din aceasta
pare a creierului pot declansa senzatii anormale - numite convulsii senzoriale -
ce se prezinta intr-o varietate de moduri, de la dificultatea intelegerii unor
cuvinte, la halucinatii, senzatia de amorteala, caldura, presiune. Acestea pot
dura de la cateva secunde si pana la cateva minute.
 Halucinatiile. Epilepsia care se manifesta in lobul occipital poate afecta
vederea, iar acesta este unul dintre cele mai dificile simptome cand vine vorba
despre diagnosticare. Simptomele pot include observarea unor lumini
intermitente, in culori si forme ce se repeta, ce pot cauza orbire partiala.
 Rasul. Unul dintre cele mai suprinzatoare semne ale epilepsiei este rasul.
Accesul de ras isteric in lipsa unui motiv care sa declanseze aceasta reactie
este un alt semn ce indica prezenta unei epilepsii, dar acesta poate aparea mai
rar, la unul din 1.000 de copii ce sufera de aceasta boala.

Tratament

Diagnosticarea epilepsiei la copii

Un medic va diagnostica in mod obisnuit un copil cu epilepsie daca:

 Copilul are unul sau mai multe convulsii;

 Doctorul crede ca este posibil ca copilul sa aiba o noua criza;
 Convulsiile nu au fost cauzate direct de o alta afectiune, cum ar fi diabetul sau
o infectie severa;

Pentru a diagnostica corect semnele epilepsiei la copii, specialistii recomanda

prezentarea la medicul specialist pentru efectuarea testelor de sange, RMN si
EEG, proceduri standard care detecteaza activitatea electrica a creierului.
Electroencefalograma la copii

Neurologia pediatrica este specialitatea medicala care se ocupa cu

diagnosticarea si tratarea bolilor sistemului nervos central si periferic si ale
sistemului muscular la copii. Aceasta specialitate joaca un rol important in
evaluarea neurologica periodica a copiilor nascuti prematur, precum si a tuturor

3
 PAPUC GEORGIANA-MARIANA
AMG III

nou-nascutilor cu risc de a dezvolta sechele neurologice, avand drept scop

depistarea si tratarea precoce a oricarei afectari a sistemului nervos.
Inregistrarea activitatii cerebrale nu difera foarte mult de la copii la adulti. La
sugari exista un numar mai mic de electrozi si se inregistreaza mai mult pentru a
putea monitoriza activitatea creierului, dar la copiii de peste 3 ani procedura este
aceeasi ca in cazul adultilor.
Orice copil fara un diagnostic cunoscut de epilepsie care sufera o convulsie
neprovocata are nevoie de asistenta medicala de urgenta imediata si apoi
urmeaza urmarirea cu medicul pediatru de asistenta medicala primara in curand.
Daca se recupereaza convulsiile, copiii ar trebui sa vada un neurolog pediatru,
un specialist care gestioneaza convulsii si epilepsie.
Ce urmeaza dupa ce copilul este diagnosticat cu epilepsie?

Dupa efectuarea unui diagnostic de epilepsie este important ca parintii sa lucreze

impreuna cu medicul pentru a clasifica tipurile de crize pe care le are copilul si
ce tip de epilepsie are copilul, iar apoi sa discute optiunile de tratament.
Deoarece convulsiile nu se intampla adesea in cabinetul medicului, parintii si
persoanele care ii ingrijesc trebuie sa observe si sa urmareasca orice
comportament neobisnuit si sa le raporteze medicului copilului lor. Bine ar fi ca
parintii sa filmeze crizele copiilor si sa arate apoi imaginile medicului.
Tratamentul epilepsiei la copii

Epilepsia este o conditie complexa si fiecare copil este diferit. Nu fiecare copil
raspunde la tratament in acelasi mod, astfel incat nu exista un "tratament corect".
Copiii care au crize focale, adica un mic tremur al mainii de cateva secunde, iar
acestea se intampla foarte rar, nu primesc niciun tratament pentru ca la
majoritatea copiilor manifestarile dispar dupa 12-13 ani.
Exista insa multe medicamente pentru prevenirea atacurilor convulsive, numite
medicamente antiepileptice (AED) sau medicamente anticonvulsivante, pe piata
si noi in curs de dezvoltare. Cu toate acestea, uneori dureaza un timp pentru a
gasi cel care functioneaza cel mai bine pentru fiecare copil.
Aceste medicamente nu schimba susceptibilitatea de baza a creierului de a
produce crize convulsive. Ei trateaza doar simptomele epilepsiei prin reducerea
frecventei convulsiilor. Medicamentul nu va functiona corect pana cand nu
atinge un anumit nivel in organism, iar acest nivel trebuie mentinut. Din acest
motiv, este deosebit de important sa urmati instructiunile medicului specifice.