Sunteți pe pagina 1din 38

SUBIECTE EXAMEN

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE


1. Principalele entitati in patologia cardiovasculara
n mod didactic, clasificam aceste entitati n : 1. Ateroscleroza (ASC) 2. boala coronariana (boala cardiaca ischemica, cardiopatia ischemica dureroasa si nedureroasa), angor pectoris (de efort, stabil, agravat), infarctul miocardic acut (IMA) 3. Bolile vaselor periferice (arteriopatiile periferice si bolile venelor periferice)

2.Ateroscleroza sistemica:definitie,istorie naturala,complicatii frecvente


1 Ateroscleroza (ASC) Notiunea de ateroscleroza este sugerata de aspectul leziunilor vasculare. n esenta se produc : a) alterarea elasticitatii peretilor vasculari. b) scaderea lumenului vascular pna la infundarea totala a vasului prin ateroame sau prin fenomene de tromboza. a) indurarea (cartonarea) peretilor vasculari. b) osificarea unor artere de mare importanta n economia organismului. Important este faptul ca ateroscleroza (ASC) este boala si de continut si de continator! - ASC debuteaza la 20-30 ani si se agraveaza progresiv Este practic constanta la 50 ani ; dupa 70 ani, la necropsie, toti oamenii au leziuni arteriale avansate. - ASC este un flagel social care atinge subiecti din ce n ce mai tineri. - nseamna acumulare locala de lipide; gliceride complexe; snge; alte elemente (fibre neelastice, depozite calciu). - Nu se stie daca ASC este o boala autonoma sau un mod de reactie ale peretului vascular la diferite agresiuni. - Din istoria naturala a ASC cercetata la nivelul aortei coronare se pot identifica trei perioade : 1) Alterari de structura ale peretilor arteriali care exista n viata intrauterina si continua n copilarie. 2) O lunga perioada de latenta (ani-decenii) n care se evidentiaza leziunile de tip ASC la sanatosi (leziuni mergnd pna la scaderea calibrului cu 50%). 3) Perioada simptomatica n care apar manifestari majore sau minore ale bolii coronariene. ASC este o problema a medicului pediatru se spune profilaxia ar trebui sa inceapa la vrsta copilariei ! Complicatiile frecvente ale ASC sunt : 1 boala coronariana

2 accidentul vascular cerebral(acestea fiind si primele doua cauze de morbiditate ale populatiei date de cresterea sperantei de viata a oamenilor dar si de acumularea factorilor de risc) 2 artrita aterosclerotica a membrelor inferioare cu risc de cangrena si amputat

3.Factorii de risc ai aterosclerozei (factori modificabili si factori nemodificabili)


Factorii de risc ai ASC
acumularea lor nseamna cresterea n progresie geometrica a riscului de boala : 1. Boli de inima si vase ale ascendentilor (genetica) 2. Alimentatia excesiva 3. Consumul excesiv de glucide 4. Consumul excesiv de acizi grasi saturati 5. Hipercolesterolemia 6. Diabetul zaharat 7. Obezitatea 8. Acidul uric crescut in snge 9. Lipoproteinele serice crescute n snge 10. Consumul total de grasime 11. Consumul excesiv de energie 12. Grupul sanguin 13. Hematocritul crescut (vscozitate mare a sngelui) 14. Toleranta la glucide 15. Anomalii EKG 16. Ritmul cardiac crescut n repaus (tahicardia) 17. Tulburari de coagulare 18. Carenta de crom 19. Carenta de magneziu 20. Carenta de vanadiu 21. Climatul (schimbari bruste de climat, diferente mari de temperatura, vnt, umiditate, presiune atmosferica) 22. Educatia (nivelul educational) 23. Profesiunea stresanta (responsabilitatea) 24. Stressul, suprasolicitarea psihoemotionala 25. Personalitatea (tipul cortical) 26. Sexul 27. Tutunul obiceiul fumatului ASC este un fenomen sociobiologic complex, cu etiologie plurifactoriala care reprezinta o stare patologica si nu o consecinta inevitabila a mbatrnirii. ASC este diferita de mbatrnire chiar daca sunt logic asociate. mbatrnirea este un fenomen complex la nivelul tuturor tesuturilor, o pierdere de program intern si o dereglare a factorilor ce tin de informatii externe (educatie, cultura, comportament igienic, actiunea. noxelor fizice, chimice, informationale).

4.Cardiopatia ischemica definitie, manifestari anatomice,

modificari fiziopatologice, factori de risc, forme clinice


BCI( INSUFICIENTA CORONARIANA)= ansamblu de tulburari acute sau cronice datorate stenozarii progresive a lumenului arterial prin ASC (ateroscleroza) avand drept consecinta incapacitatea inimii care primeste sange insuficient, RESPECTIV APORT SCAZUT DE OXIGEN Micsorarea lumenului poate fi: - Organica - Functionala(vasospasm) BCI. face victime din ce n ce mai multe si din ce n ce mai tinere. Este cea mai gigantica epidemica ; MORTALITATEA CARDIOVASCULARA ESTE PRIMA CAUZA DE MORTALITATE , fiind responsabila de 40% din decese; Este demonstrata existenta unui debut precoce al acestei afectiuni, nu mai este considerata consecinta inevitabila a mbatrnirii . Afecteaza grupe de vrsta din ce n ce mai tinere. Exista o strnsa legatura ntre cardiopatia ischemica si gradul de dezvoltare economica a unei tari Echilibrul dintre excese si restrictii poate da un viitor optimist Entitati clinice: Stopul cardiac primar Angina de efort si angina spontana IMA Insuficienta cardiac Aritmiile Moartea subita Factorii de risc in cardiopatia ischemica 1. Tensiunea arteriala (T. A. ) crescuta . TA crescuta ramne un factor de risc foarte important. Se va urmari mentinerea unei TA la valori normale prin regim desodat si medicatie. 2. Fumatul. naintea oricarui atac coronarian, fumatul tripleaza riscul bolii coronariene. 3. Dieta si obiceiurile alimentare. 4. Stressul. 5. Sedentarismul. 7. Diabetul zaharat. De regula tulburari ale metabolismului hidratilor de carbon se asociaza cu cele ale lipidelor, implicate cu rol activ in aterogeneza. 8. Antecedentele familiale - includ factorul ereditar, genetic 9. Vrsta si sexul; pana la 45 ani mai rar la femei

5.Angina de piept(angor pectoris):definitie, modificari fiziopatologice,descrierea unei crize de angor


Definitie: o durere toracica violenta cu character constrictive, dand bolnavului senzatia de strangulare, sfasiere stare de anxietate si senzatia mortii. Modificari fiziopatologice: Solicitarea inimii prin sist. Nervos simpatic ca

Descrieti cateva forme clinice aparte ale angorului pectoris

6. Infarctul acut de miocard (accidentul coronarian acut)- definitie, forme clinice,manifestari, evolutie
Infarctul acut de miocard reprezint necroza circumscris de cauz ischemic a unei zone de miocard, aprut ca urmare a unei cderi brute a fluxului sangvin coronarian sau a unei creteri peste posibilitile de aport ale necesarului miocardic de oxigen, urmat de formarea unei cicatrici fibroase n cazurile cu evoluie favorabil. forme clinice: transmural care intereseaz toat grosimea peretelui inimii; intramural intereseaz o anumit zon n grosimea peretelui inimii; subendocardic apare sub foia care tapeteaz intern inima; subepicardic apare sub inveliul extern care mbrac muchiul Clinic: insuficiena miocardic cu afectarea funciei de pomp a inimii; durere anginoas mare, transfixiant, nitrorezistenta. Manifestari manifestri hemodinamice scderea constant a funciei de pomp i, implicit, a debitului sangvin. manifestri psiho-neuro-emoionale durere violent, anxietate, senzaia de moarte iminent. EVOLUTIE: IMEDIATA: de la primele minute-ore la primele 3-5 zile SECUNDARA: din zilele 5-7 pana in sapt.3-6 LA DISTANTA: se refera la viitor

7. Prognosticul in infarctul acut de miocard:indexul de pronostic coronarian


Prognosticul (diagnosticul viitorului): al bolii i al bolnavului. Previziunea strii de sntate a unui om, necesit o mare experien clinic din partea medicului, cunotiine teoretice de tip statistic, populaional, o judecat clar, mult bun sim (intuiie). Prognostic imediat: in primele ore pana la 3-5 zile pot apare complicatii;pacientul este supravegheat in unitatea spitaliceasca Prognosticul indepartat si cel pentru restul vietii este favorabil doar daca se respecta cu strictete regulile de igiena a vietii si alimentatiei, precum si controlul periodic si politica de influentare a factorilor de risc Prognosticul de reinsertie profesionala depinde de varsta pacientului Indexul de prognostic coronarian depinde de urmtorii factori: ereditatea cardiovascular: la un printe sau la ambii prini; hipertensiunea arterial;

dislipidemia; diabetul zaharat; obezitatea; poliglobulia; fumatul; scorul stimulrii psihologice excesive. Patru din zece bolnavi mor: doi, nainte de spitalizare; doi, datorit complicaiilor i extensiunii infarctului.

8. Portretul robot al omului cu mare risc de infarct miocardic


este un om n plin maturitate; hipertensiv (TA mai mare de 160/90mmHg); diabetic (sau cu diabet chimic); mare fumtor; valori crescute n snge de: colesterol, trigliceride, betalipoproteine; se supraalimenteaz sistemic; bea sistematic alcool (mai mult de 10 g/zi); n familia acestuia se ntlnesc cazuri de boli de inim i vasculare la vrste medii, care au condus la deces; realizeaz o reacie inadecvat sau disproporionat n condiii stresante cotidiene, reacie exprimat prin comportament prin: logoree; gestic excesiv; grab excesiv; verulen; nemulumire generalizat; activitate dezordonat; au insactisfacii profesionale reale, fiind frnai n dezvoltarea i plasarea socioprofesional; au insatisfacii deseori imaginare; ocup poziie superioar pregtirii sau posibilitii lor de decizie; au stimulare psihologic excesiv; duc orice activitate banal la paroxism, inducnd o stare de agitaie anxiogen, nevrozant lor i celor din jur.

9. Atitudinea in fata unui infarct miocardic


Cardiopatia ischemica are deasupra ei riscul de infarct miocardic pentru ca n evolutia sa un anginos poate face oricnd un infarct de miocard. Un coronarian, cnd apare o durere toracica intensa are de parcurs urmatorii pasi : I. ntrerupe efortul care a provocat durerea se aseaza sau se se culca. Pune sub limba un comprimat de nitroglicerina sau aplica un puf de Nitromint spray durerea trebuie sa dispara n 1-5 minute. Pacientii trebuie sa stie ca Nitroglicerina si medicatia asemanatoare Nitroglicerinei dilata toate arterele din corp, inclusiv ale capului si de aceea poate apare: 1. Senzatia de caldura la nivelul capului.

2. Ameteala trecatoare. 3. Greutate a capului. 4. Senzatie de caldura. Daca durerea dispare, bolnavul poate ncepe sa-si reia activitatea. Daca durerea nu a disparut mai ia o tableta de Nitroglicerina si sta asezat sau culcat nca 10 minute. Daca durerea nu dispare nici acum : se suna la Salvare trebuie nregistrat neaparat EKG iar n timpul drumului catre spital se ia Nitroglicerina din cinci n cinci minute. 5. Apare si anxietate mare si senzatia mortii iminente de aceea pacientul trebuie sedat. n spital : Repausul la pat este obligatoriu n primele. Se pot realiza n aceste zile numai : mobilizarea membrelor inferioare. masaj usor. toaleta la pat - pentru evitarea escarelor, evitarea constipatiei. Oxigenoterapia - obligatorie initial. analgezice si sedative alimentatie lichida primele 2-5 zile, fara sare,hipocalorica,hipolipidica,nefermentescibila mobilizare precoce

10. Recuperarea (reabilitarea)cardiacilor: definitie,metode de recuperare, rezultate

11. Metodologia generala de recuperare in patologia cardiovasculara


Recuperarea sau reabilitarea cardiacilor a fost definit de ctre OMS drept un ansamblu de msuri ce au ca obiectiv s redea sau s amelioreze capacitatea fizic i mental anterioar a pacienilor, permindu-le s ocupe prin mijloace proprii un loc ct mai normal posibil n societate. Pe de o parte, inactivitatea fizic i intelectual poate duce la degradarea strii fizice i intelectuale, indiferent de natura i severitatea bolii cardiace. Pe de alt parte, activitatea fizic este benefic dac este: controlat, progresiv; supravegheat; difereniat, n funcie de gradul severitii bolii cardiace.

Restantul funcional cardiac trebuie exploatat la maximum, lucru care se poate realiza prin programe de recuperare fizic. Cel mai frecvent, aceast metodologie s-a aplicat la cardiopatia ischemic cronic i infarctul miocardic acut. Sunt necesare cteva precizri importante: n afar de recuperarea fizic se face i recuperare psihologic; starea psihic a bolnavului este aceea care face diferena ntre bolnavi sunt necesare i msuri educaionale: pentru creterea complianei la tratament; pentru profilaxia secundar a bolilor cardiovasculare. - tehnicile de revascularizare miocardic (bypassul aortocoronarian i angioplastia transluminal percutan) sunt msuri importante de recuperare. - Astzi, chiar boli ca insuficiena cardiac i cardiomiopatia dilatativ sunt indicate pentru recuperarea fizic. Recuperarea fizica poate incepe in primele 24-48 ore de la debutul bolii si imediat dupa externare Exista mai multe tipuri de recuperare fizica: 1. Program informativ: cu sfaturi medicale si prescrierea antrenamentului fara supraveghere acasa 2. Program informativ: cu sfaturi ale recuperatorului pentru antrenamentul nesupravegheat acasa 3. Program formal: cu sfaturi medicale si de recuperare, si program de antrenament supravegheat fara monitorizare EKG 4. Program formal cu monitorizare EKG Durata programului e de 8-12 saptamani

12.

Indicatiile recuperarii fizice in bolile cardiovasculare

I. cardiopatia ischemica cronica: 1. infarctul miocardic acut. 2. by passul aorto-coronarian. 3. angioplastia coronariana. 4. angina pectorala stabila de efort. 5. ischemia miocardica silentioasa. II. Starea post chirurgie valvulara pentru cardiopatia congenitala. III. Cardiopatia hipertensiva. IV. Indicatie speciala vrstnicul cu boala cardiaca la care se considera ca recuperarea fizica poate fi cea mai ieftina cale de a evita internare n centre medicale. V. Arteriopatii periferice n asociere cu fizioterapia VI. Bolnavi cu tulburari ale circulatiei venoase. nceperea recuperarii fizice n primele 24-48 ore de la debutul unui eveniment cardiac acut este indicata ! tot din primele zile dupa faza acuta se indica nceperea programului educational pentru preventia secundara si aderenta la tratament (inclusiv la antrenamentul fizic). programul de recuperare se ncepe imediat dupa nceputul perioadei de convalescenta

(externarea din spital) la maxim o saptamna de la externare. Echipa de recuperare are un rol esential pentru viitorul pacientului ; sunt necesare nsa in plus : 1 loc pentru antrenament 2 echipament pentru recuperare fizica 3 echipament medical minim pentru asigurarea asistentei de urgenta n cazul aparitiei unor incidente sau accidente. Exista mai multe feluri de programe de recuperare fizica : 1. Program informativ sfaturi acordate pacientului de catre medic si prescriere antrenamentuluifara supravegherea acasa sau pe terenuri de sport si n cluburi. 2. Program informativ: sfaturi ale recuperatorului,antrenamentul nesupravegheat, acasa, sau ntrun serviciu de recuperare. 3. Program formal: Sfaturi ale medicului cardiolog si de recuperare, program supravegheat de antrenament fizic fara monitorizarea EKG. Se aplica n cazul infarctului miocardic acut cu risc scazut si cu stare de deconditionare fizica in special prin lipsa de antrenament. 4. Program formal cu monitorizare EKG. Durata programului este de 8-12 saptamni. Bolnavul iese din recuperare cnd se ating obiectivele adica atingerea capacitatii de efort maxim n raport cu deficitul functional cardiac. De o mare importanta n alegerea unuia dintre programe se bucura testarea de efort a cardiacului

13.

Adaptarea la efort a coronarianului

La bolnavul cardiac intervin aceleasi mecanisme de adaptare la efort ca si la individul sanatos nsa cu imposibilitatea cresterii debitului coronarian peste un anumit nivel numit PRAG ANGINOS cae e cu att mai redus cu ct severitatea bolii e mai mare. De multe ori nivelul efortului care poate fi prestat de coronarieni este sub limita pragului anginos real (prin durere sau alte manifestari) ca urmare a lipsei de antrenament fizic. La pacientul coronarian exista obstructie sau stenoza intr-un teritoriu sau n mai multe teritorii.(chiar si n repaus) si de aceea apare ischemia miocardiaca n situatia n care debitul coronarian de repaus n teritoriile stenozate nu reuseste sa fie compensat apar dureri anginoase de repaus, tulburari de ritm cardiac, fenomene de insuficienta cardiaca.. Exista mari diferente la efort ale coronarianului n functie de mai multi factori. 1) Circulatia colaterala coronariana. a) e importanta n obstructiile cronice, inclusiv dupa infarctul miocardic acut. b) n ocluziile acute circulatia coronariana nu e dezvoltata ! (acest lucru duce la o simptomatologie si o evolutie grava) c) poate compensa o mare parte din rezerva coronariana de debit. 2) Maldistributia debitului coronarian ,, fenomenul de furt coronarian. Normal straturile subepicardice sunt mai bine irigate dect cele subendocardiace exista deci o maldistributie fiziologica sanguina. n efort maldistributia se accentueaza datorita cresterii presiunii miocardiace, predominent subendocardiac si de aceea apare subdenivelarea ST. la coronarieni : n cursul cresterii debitului cardiac, o mare parte a debitului

coronarian este deviat catre teritoriile fara stenoza . 3) Spasmul coronarian nainte de efort , spasmul poate sa fie declansat de catre: a) frig b)emotii c)stress mental. Rezerva coronariana de debit si asa scazuta prin stenoza e si mai scazuta prin spasm deci pragul anginos va fi atins rapid, iar nivelul efortului scazut Efortul produce spasm coronarian ; de aceea, orice angor de efort cu prag variabil trebuie sa conduca la suspectarea vasospasmului ca element patogenic adaugat.

14.

Efectul repausului prelungit la pat

scaderea capacitatii de efort cu 20 -25% dupa trei saptamni. studiile au aratat ca sunt necesare nca trei saptamni pentru atingerea unei performante egale cu cea initiala. Mecanismele scaderii capacitatii de efort : 1) hipovolemia _ scade volumul sanguin cu 600-800 ml _ scade presarcina _ scade debitul cardiac. 2) scad reflexele vasomotorii _ pierderea tonusului venos al membrelor inferioare determina sechestrarea la acest nivel n pozitie ortostatica a aproximativ 500 ml snge, deci scade semnificativ debitul sistolic n ortostatism. 3) scad reflexele arteriale baroceptoare _ ramne vasodilatatie n ortosatism _ se ntrzie vasoconstrictia arteriala ortostatica _ se produce hipotensiunea arteriala, scade tonusul muscular. 4) reducerea masei musculare determina scaderea fortei contractile n urma repausului la pat. La nivelul cordului pentru a mentine debitul cardiac de repaus se va recurge la tahicardie. Astfel,consumul maxim de oxigen (VO2 max) va fi atins la valori mai mici de efort. hipotensiunea arteriala ortostatica reducerea volumului sanguin e pe seama plasmei scade debitul cardiac se produce decalcifierea osoasa apare constipatie ceea ce este este similar cu manevra Valsalva (expir cu glota nchisa) . psihologic apar sentimente de anxietate si deprimare. Miscarile n clinostatism miscarile active si pasive ale musculaturii sunt foarte utile pentru tromboze , decalcifiere, tonus psihic.Evita atrofia musculara si creste circulatia la acest nivel, dar capacitatea de efort ramne redusa. Miscarile n ortostatism prezerva capacitatea de efort -mai mult ortostatismul dect miscarile musculare active prin prezervarea reflexelor vasomotorii si al tonusului venos. daca pacientii au fost tinuti n picioare zilnic de 2 ori de cte 30 minute capacitatea de efort a fost scazuta numai cu 7% (fata de 20-25%). chiar la infarctele miocardiace grave este recomandat ca pacientii sa fie tinuti n fotoliu lnga pat de doua ori/zi (aceasta manevra simpla poate nlatura din deconditionarea fizica).

15. Efectul antrenamentului fizic asupra capacitatii de efort si asupra functiei cardiace

cresterea capacitatii de efort si cresterea consumul maxim de oxigen (VO2 max). cu ct bolnavii erau mai sedentari nainte de producerea accidentului coronarian acut - cu att beneficiul antrenamentului fizic este mai mare. exista cazuri n care capacitatea de efort postantrenament o depaseste pe cea avuta naintea declansarii bolii! eforturile permise sunt izotonice si izometrice (eforturile izometrice sunt acceptate dovedindu-se ca de fapt influenteaza functia ventricului stng si mai putin circulatia coronariana - deci nu sunt riscante). efortul, pentru a fi eficient, trebuie sa aiba o anume intensitate, durata, frecventa. efectul principal al antrenamentului se exercita prin intermediul mecanismelor periferice de adaptare. se dezvolta circulatia coronariana stimulul ischemic determina o vasodilatatie coronariana maxima care nu mai poate fi influentata prin antrenament. pacientul nu poate fi supus unui efort care ar precipita fenomenele de ischemie acuta., insuficienta de pompa a ventricului stng sau tulburarile de ritm care pot fi fatale alte efecte - care au actiune asupra factorilor de risc ai cardiopatiei ischemice.: asupra greutatii, asupra lipidelor scade cu 10-15% lipidemia totala, scad mai mult trigliceridele, dar si colesterolul total (creste HDL colesterolul.care este protector) , asupra hipertensiunii arteriale, asupra coagularii sanguine- asupra psihicului asupra respiratiei scade travaliul respirator si contribuie la scaderea dispneei scade mortalitatea generala a coronarianului cu 20-25%. Efectul de antrenament apare la 8-12 saptamni. Mentinerea efectului se relizeaza prin continuarea antrenamentului pe perioada nedeterminata la nivelul de trei antrenamente/saptamna. Efectul benefic al antrenamentului dispare dupa 3-10 saptamni de aceea trebuie continuat ca un mod de viata (promovarea exercitiilor fizice a sportului).

16.

Testarea de stress in orientarea recuperarii cardiacilor

Cresterea capacitatii de efort se traduce prin scaderea deficitului aerobic functional. (DAF) - un efort aditional al antrenamentului fizic este influentarea sistemului nervos vegetativ, realiznd o predominenta parasimpatica (PS), vagala ceea ce: scade frecventa cardiaca repaus. scade consumul maxim de oxigen (VO2 max) pentru fiecare nivel al efortului. DAF # DAM ( deficitul anaerobic miocardiac.) 1 ca urmare a antrenamentului fizic, apare tendinta de egalizare a DAM si DAF dar niciodata nu scade DAF sub DAM pentru ca aceasta reprezinta limita eficientei efortului fizic. 2 cnd DAF e mult mai mare DAM sunt necesare : antrenamentul fizic. droguri antiischemice. mijloace de revascularizare miocardiaca.

3 cu ct ischemia miocardiaca e mai severa cu att pacientii au tendinta sa si restrnga activitatea mai mult dect impune boala de frica! acest lucru e valabil si la insuficienta cardiaca.

17. Recuperarea in infarctul acut de miocard (accidentul coronarian acut) generalitati, fazele recuperarii
Intensitatea antrenamentului depinde i de severitatea bolii coronoraniene. Se ine cont de: scderea performanelor ventricului stng sunt n funcie de masa miocardic necrozat; ischemia miocardiac restant; tulburrile de ritm secundare. Antrenamentul este corespunztor pragului anginos, care reprezint limita maxim, peste care capacitatea fizic nu poate fi crescut. Conteaz i performanele ventricului drept n cazul infarctelor inferioare, n care se asociaz frecvent i infarctul ventricului drept. Tulburri de ritm sever n cursul efortului Monitorizarea EKG Medicaia cardiologic din clasa beta blocantelor (propranolol, metoprolol, atenolol) poate scdea capacitatea de efort. Blocanii de calciu (nifedipina) cresc frecvena cardiac de repaus i reduc rezerva de frecven cardiac, deci limiteaz capacitatea de efort. Exist 3 faze ale recuperare ale infarctului miocardic acut: 1) faza I recuperarea intraspitaliceasc - scop autongrijire, deplasarea n spitale fr ajutor. 2) faza a-II-a recuperarea propriu-zis - de la 3-12 sptmni. - scop: s asigure bolnavului capacitatea maxim de efort 3) faza a-III-a dureaz toat viaa. - scop: s prezerve capacitatea de efort obinut n faza a II-a i, eventual, n continuare.

18. 4

Recuperarea in faza I a infarctului miocardic acut treptele 1-

Spitalizarea medie este de 8-14 zile, pn la 21 de zile. Unele externri se pot face la 5-8 zile doar la pacienii cu coronarografie efectuat. Pentru formarea cicatricei de infarct sunt necesare 4-6 sptmni. Obiective ale fazei I: - limitarea efectelor generale ale decubitului; - combaterea repercusiunilor psihice; - pregtirea funcional a aparatului cardiovascular pentru urmtoarea etap const n reluarea de ctre bolnavul asistat de medic, kinetoterapeut, cadrele medii a msurilor de autongrijire, a unor eforturi mici, n ortostatism, de mers pe scri; Recuperarea n faza I cuprinde apte trepte cte trei zile pentru fiecare treapt.

frecvenei cardiaca de repaus ( nu trebuie s depeasc 120 bti/ minut) i ale tensiunea arteriala sistolica (s fie peste 90 mm Hg). Treapta I ziua 1 micri pasive ale extremitilor n pat pedalare, rotaii n articulaia tibiotarsian (de cteva ori pe zi); ridicare la 45 grade cu patul; pacientul st n ezut n pat (ajutat la ridicare), cu picioarele atrnnd 10-15 minute; se alimenteaz singur de dou ori pe zi; la aceste micri, frecvena cardiac trebuie s nu depaeasc cu 10 frecvena cardiac iniial; micrile de pedalare i rotaie n articulaia gleznei s fie efectuate din or n or, ct este treaz; pentru nceptori ederea n fotoliu, lng pat, o dat sau de dou ori pe zi. Treapta II zilele 3-4 este permis s fac tot ce a fcut n treapta anterioar, plus alte activiti caracteristice acestei etape; pacientul culcat sau eznd execut micri active ale extremitilor,repetndu-le de 1015 ori/zi st n fotoliu, lng pat, de 2-3 ori pe zi, timp de 15 30 min.; i face singur toaleta n pat. La sfritul treptei a II-a bolnavul este ridicat n ortostatism, urmrindu-se: s nu apar scderea tensiunii arteriale; frecvena cardiac s nu depeasc cu mai mult de 20 bti frecvena cardiac bazal. - pacientul va fi transferat de la unitatea de terapie intensiv coronarian, n salon. Treapta III (zilele 5-6) - continu exerciiile fizice din treapta anterioar; - st n fotoliu ct vrea; - se deplaseaz n salon, n scaunul cu rotile. Momentul important este: nceputul mersului n pas de plimbare, timp de 30 40 min. i napoi. Treapta IV (zilele 7 8) - activitile treptei a III-a, n plus: - merge la baie, unde i efectueaz singur o toalet parial; - se deplaseaz singur n salon, de 2 ori pe zi (i i ia singur pulsul); - merge singur pe coridor 60 m, sub supraveghere, de 2 ori pe zi.

19. 7

Recuperarea in faza I a infarctului miocardic acut treptele 5-

Treapta V ncepe din ziua a 9-a; - exerciiile le efectueaz de 3 ori pe zi, pn la intensitatea de 3 MET; - merge singur n salon i pe holul spitalului; - distana de mers crete la 200 250 metri, de 2 ori pe zi, supravegheat; - la sfritul treptei i este permis s fac du. Treapta VI - realizeaz toate activitile anterioare i, n plus, i este permis s coboare singur un etaj (urc cu liftul i coboar singur un etaj compus din 10-12 trepte); - distana de mers crete la 400 m, supravegheat;

- parcurge aceast distan de 2 ori pe zi; - este instruit asupra activitii fizice pe care urmeaz s o desfoare la domiciliu. Treapta VII - desfoar toate activitile din treptele anterioare i, n plus, urc i coboar singur 1-2 etaje; - parcurge 500 m, de 2 ori pe zi; - la sfritul treptei este supus unui test de efort low level preexternare pentru a vedea dac pacientul va fi ncadrat n clasa cu risc crescut sau sczut. Testul se va efectua pe cicloergometru sau pe covor rulant.Va fi de nivel sczut nu se va depi 70% din frecvena maximal cardiac teoretic. Frecvena maximal nu trebuie s depeasc 140 bti/min., ceea ce corespunde unui nivel al efortului de 75 W maxim 100 W, la care consumul de oxigen maxim este de 5 MET. - testul este limitat de apariia durerii, dispneei, tulburrilor de ritm;

20. Particularitati ale recuperarii in infarctul miocardic acut peste 65 ani


Recuperarea e special din trei motive: capacitatea de efort e sczut din cauza bolii cardiace de fond; boala coronarian este mai sever, infarctul miocardic acut are mai frecvente complicaii; efectele negative ale repausului sunt mai bine exprimate la vrstnici. 1)Scderea capacitii de efort: este fiziologic; VO2 maxim scade cu 0,5 ml O2/kg; din cauza scderii debitului cardiac i a scderii frecvenei cardiace maximale scade contractilitatea miocardic, scade fora de contracie a inimii datorit fibrozei miocardiace i crete rezistena periferic i postsarcin. 2)Aceti bolnavi, de obicei, nu se afl la primul accident coronarian, de aceea, fenomenele de insuficien ventricular stng (IVS) sunt frecvente inclusiv edemul pulmonar acut. tulburrile de ritm sunt frecvente; blocurile (tulburri de conducere intracardiac); ischemia miocardic restant e mai sever; mortalitatea prin infarctul miocardic acut la peste 70 ani este dubl fa de pacientul sub 60 ani. 3) Repausul prelungit la pat are consecine mai severe: scade mai mult capacitatea de efort; apare rapid demineralizarea osoas; scderea mobilitii articulare e mai accentuat; crete riscul complicaiilor; constipaia este constant ntlnit; depresia e mai sever. Aspectul recuperrii postinfarct miocardic acut apare astfel contradictoriu: riscurile efortului sunt mai mari, putnd pune n pericol viaa bolnavului; vrstnicii necesit reabilitatea fizic mai mult dect bolnavii tineri. Recuperarea propriu-zisa -recuperarea din faza I va cuprinde toate treptele, dar acestea vor fi parcurse mai lent n 14 21 zile. - faza a II-a se bazeaz pe mers, care permite obinerea unui efect de antrenament.

mersul pe covorul rulant cu controlul pulsului; mers n pas de plimbare, supravegheat sau nu; se pune accent pe exerciii fizice de flexibilitate; perioadele de antrenamente vor fi mai scurte de numai 2-3 minute; pauzele mai lungi de 3-4 minute; nclzirea i revenirea vor fi mai lente 10-15 minute; aceste recomandri permit antrenamentul fr apariia senzaiei de oboseal i alte complicaii;

21. Recuperarea pacientului cu IMA in faza de postexternare (tranzitia intre faza I si II)
Pacientul este externat dup aproximativ dou sptmni de la debutul infarctului miocardic acut, dac aceasta nu este complicat; - urmeaz o sptmn n care bolnavul este la domiciliu, dar nu a fost nc inclus ntr-un program organizat de reabilitare; - este perioada n care ceea ce s-a obinut n faza intraspitaliceasc este consolidat din punctul de vedere al nivelului de efort; de aceea, aceast perioad aparine tot fazei I a reabilitrii. - faza este totui este diferit, ntruct: bolnavul nu este supravegheat; necesit autocontrol i control din partea familiei care trebuie instruit. n aceast perioad se efectueaz 3 tipuri de activiti: 1. Continuarea exerciiilor fizice pe care bolnavul le-a efectuat n spital de 2 ori/zi, cte 1520 minute. - important este s se urmreasc ca frecvena cardiac s nu depeasc 20 peste frecvena cardiac de repaus. 2. Prestaii casnice, gospodreti: s nu depeasc consumul energetic de 2-4 MET; un bolnav care a avut test de efort negativ la externare poate desfura activiti casnice fr probleme; sunt utile pentru psihicul bolnavului, dar i pentru meninerea efectului de antrenament fizic obinut n timpul spitalizrii; nu este permis ridicarea de greuti, efortul izometric fiind contraindicat n aceast faz recuperatorie; este permis numai ridicarea i transportarea a 1-2 kg (cumprturi); sunt permise urmtoarele activiti: - curenia cu aspiratorul este permis; - activitatea la buctrie este permis; - splat cu maina de splat este permis; ntre activiti, este indicat ca pacientul s se odihneasc n fotoliu. somnul de noapte este obligatoriu, s dureze 8 ore aceast durat se poate obine chiar cu somnifere! odihn diurn la pat cel puin 10 ore/zi; n plus, pentru aceast perioad este permis mersul nesupravegheat n afara locuinei, dar cu condiia s nu existe intemperii atmosferice sau o temperatur sub 00C. mersul este permis de 2 ori/zi 15-30 minute n pas de plimbare sub controlul frecvenei cardiace i al scalei autoperceperii efortului. relurii activitii sexuale dect pacientul nsui.

22. Programul individualizat de antrenament al pacientului cu IMA in faza a II-a de recuperare


Reprezint recuperarea propriu-zis sau faza de convalescen. se desfoar ntre sptmna 4 12 postinfarct miocardic acut sau ntre momentul externrii i cel al relurii activitii obinuite, inclusiv profesionale. prima sptmn de la ntoarcerea la domiciliu este considerat aparinnd fazei I sau tranziiei la faza a II-a. faza a II-a de recuperare este perioada cea mai important; scopul su este s redea pacientului maximum posibil din capacitatea sa fizic Programul de antrenament nclzirea; antrenamentul propriu-zis; rcirea (revenirea). Pe parcursul antrenamentului, doi parametri sunt studiai n mod deosebit: 1) frecvena cardiac de antrenament s nu depeasc, dar nici s fie mult inferioar frecvenei cardiace prestabilite. 2) scala de autopercepere a intensitii efortului (scala este mprit n 20 de grade de percepere a efortului). Intensitatea antrenamentului clasic se consider c este necesar s se presteze un effort fizic de 70% din capacitatea maxim de efort a individului (VO2), valoare care corespunde aproximativ pragului anaerob (care nu trebuie s fie depit n cursul antrenametului fizic). intensitatea se apreciaz practic prin frecvena cardiac a efortului. Durata antrenamentului iniial este de 5-10 minute, se crete progresiv n funcie de tolerana bolnavului pn la 30 minute. La pacienii care sunt bine antrenai, dup terminarea antrenamentului propriu-zis, se pot aduga jocuri recreative, la o frecven cardiac sub cea atins n timpul antrenamentului. Frecvena antrenamentului antrenamentul trebuie s fie repetat de cteva ori/sptmn (3-4 edine/sptmn, desprite de o zi liber.) creterea numrului de antrenamente peste aceast valoare nu este benefic, dar creterea disconfortului muscular al pacientului este o regul; n ziua liber este bine, totui, ca pacientul s fac exerciii uoare de gimnastic, activiti gospodreti, s mearg pe jos;

23. Parametrii de urmarire al antrenamentului pacientului cu IMA in faza a II-a de recuperare

24. Caracteristicile antrenamentului fizic al pacientului cu IMA in faza a II-a de recuperare

25. Metodologia antrenamentului fizic al pacientului cu IMA in faza a II-a de recuperare

26. Tipuri de efort in antrenamentul fizic al pacientului cu IMA in faza a II-a de recuperare
Moduri de realizare a efortului fizic in faza a II-a de recuperare a IMA
Moduri de realizare a efortului - Bicicleta ergometric - Aparatul de vslit - Covorul rulant - Cicloergometrul de brae. - Exerciiile de gimnastica - Mersul rapid i joggingul - Efortul fizic efectuat n ap i notul - Efortul izometric - Sritul corzi

27. Descrieti metodologia de realizare a efortului la bicicleta ergometrica si aparatul de vaslit


Bicicleta ergometrica Este tipul clasic de antrenament si ea aduce avantajul interesarii unui mare numar de grupe musculare. Aceste grupe musculare apartin nsa,aproape n totalitate membrelor inferioare desi intr-o mai mica masura, este interesata musculatura torsului sau chiar musculatura membrelor superioare( deoarece bolnavul n timpul antrenamentului,strnge ghidonul bicicletei). Trebuie avut grija nsa ca aceasta strangere a ghidonului sa nu fie excesiva deoarece n acest caz se adauga un efort izometric. Frecventa cardiaca, tensiunea arteriala se controleaza n timpul lucrului la cicloergometru si este de multe ori necesara si nregistrarea electrocardiogramei. Intensitatea antrenamentului

poate fi usor reglata, prin variatia ncarcaturii , aceasta putnd fi adaptata prin paliere mici de efort(din 5 n 5 W). Viteza de pedalare variaza, dar de obicei ea va fi de minimum 45 turatii sau, mai bine, de 60 de turatii/min. Dezavantaje: In afectiuni osteo-articulare, destul de frecvente ntlnite, mai ales la vrstnici (cu precadere gonartroze). In ateroscleroza periferica concomitenta, ceea ce poate duce la aparitia precoce a claudicatiei intermitente, nainte de atingerea frecventei tinta monotonia antrenamentului pe parcursul unui program de antrenament de 30-45 min., sunt incluse 2 sau 3 reprize a 4 min. pe cicloergometru, restul antrenamentului fiind efectuat prin alte mijloace. Aparatul de vslit. Are avantajul fata de alte moduri de antrenament de a interesa n efort ntreaga musculatura a corpului, inclusiv musculatura membrelor superioare. n conditiile n care rezistenta la vslit nu este prea mare, efortul izometric este neglijabil, aproape intreg efortul prestat fiind de tip izotonic (cel de care avem nevoie!). Frecventa cardiaca e greu de supravegheat, monitorizarea EKG e imposibila, de aceea introducerea acestui tip de antrenament se face mai trziu dupa 1 -2 saptamni de la introducerea fazei a II-a. Se include ,de regula, o perioada de 4 minute de antrenament cu acest aparat,restul antrenamentului fiind rezervat altor tipuri de efort. Importanta acestui aparat creste spre sfrsitul fazei a II-a sau in faza a III-a, atunci cnd bolnavul continua sa presteze efort, n cadru institutionalizat sau n cadrul unui club al coronarienilor. (este bine si daca poate sa-si achizitioneze aparatul acasa) .

28. Descrieti metodologia de realizare a efortului cu ajutorul covorului rulant si a cicloergometrului de brate
Covorul rulant. Reprezinta nu numai un mijloc de testare de efort, ci si un bun mijloc de antrenament, fiind echivalentul mersului cu viteza variabila. Avantaje: nu necesita nici o pregatire speciala, indiferent de vrsta si de pregatirea fizica anterioara. antreneaza, practic majoritateagrupelor musculare (mai putin a membrelor superioare) n efortul fizic. Intensitatea efortului este reglata in functe de viteza de mers si de nclinarea covorului rulant inct, ca si in cazul bicicletei ergometrice, efortul poate fi crescut progresiv si n trepte mici. creeaza conditii similare cu cele ale bolnavului care umbla nesupravegheat, n afara institutiei de recuperare se folosesc una sau 2 perioade de 4 minute de efort prestat pe covorul rulant . Ca un echivalent al covorului rulant reamintim mersul, ca forma de antrenament, cu viteza si pe distante progresiv crescnde. Poate fiutilizat n zilele in care bolnavul nu participa la antrenament institutionalizat.

Mersul poate fi programatic, n sensul ca bolnavul merge special pentru a se antrena, sau poate constitui o alternativa de utilizat in cursul activitatilor zilnice prestate de bolnavi. Importanta lui a crescut, desi, si n cursul mersului, chiar n pas alert, frecventa cardiaca nu atinge dect intre 60-70% din frecventa maximala realizata la testul de efort. Cicloergometrul de brate. Cicloergometrul de brate poate fi construit special n acest scop sau poate fi adaptat dintrun cicloergometru pentru membrele inferioare. Principiile de functionare si de antrenament sunt aceleasi cu ale cicloergometrului pentru membrele inferioare. Trebuie tinut cont de faptul ca, pentru fiecare nivel de efort, frecventa cardiaca va fi mai ridicata dect n cazul efortului depus cu membrele inferioare. De aceea, antrenamentul se va desfasura la un wattaj redus fata de cicloergometrul clasic. Se va avea n vedere obtinerea aceleiasi frecvente cardiace tinta (de antrenament), stabilita n urma testului de efort maximal limitat de simptome. Se utilizeaza pentru realizarea unui antrenament complet, dar devine indispensabil pentru subiectii la care, n cursul activitatii profesionale, domina efortul cu membrele superioare. n cursul unei sedinte de antrenament se va efectua o singura perioada de 4 minute de efort cu membrele superioare, n rest folosindu-se celelalte mijloace de antrenament anterior expuse.

29. Descrieti metodologia de realizare a efortului cu ajutorul exercitiilor de gimnastica si a mersului rapid si joggingului
Exercitiile de gimnastica Sunt de mult folosite n faza I-a a reabilitarii ca si n faza a II-a, n perioada de ncalzire si de racire. Exercitiile fizice pot fi folosite si pentru antrenamentul propriuzis, desi frecventa cardiaca n cursul acestora nu depaseste, de regula, 120/min.( corespunznd la 60% din frecventa cardiaca maximala teoretica) dar totusi se obtine efectul de antrenament mai ales la indivizii peste 50 ani. n acest caz,exercitiile sunt de durata mai lunga si mai usor viguroase. Clasificarea tipurilor de exercitii de gimnastica : 1 exercitii de respiratie, 2 exercitii pentru forta si rezistenta musculara, 3 exercitii pentru dezvoltarea mobilitatii articulare si a supletei musculare, 4 exercitii de relaxare, 5exerc. izometrice Mersul rapid si joggingul. Sunt dovedite ca utile n cresterea capacitatii de efort . Mersul rapid si joggingul sunt folosite numai n faza a III-a a recuperarii deoarece solicitarea aparatului cardiovascular este relativ mare si posibilitatile de supraveghere, n cursul acestora, reduse. Totusi, n cazul antrenamentului desfasurat n centre de recuperare, exista posibilitatea aplicarii acestui tip de antrenament nspre sfrsitul acesteia.

n cursul alergarii frecventa cardiaca este urmarita de catre bolnav, care se autocontroleaza pentru a nu depasi frecventa de antrenament sau prin telemetrie (la distanta). Sunt mai putin indicate la subiectii n vrsta, deoarece pot precipita crize de dispnee, solicita intens musculatura si sunt dificil de completat pentru bolnavii cu probleme osteomusculare asa cum este frecvent cazul subiectilor vrstnici.

30. Descrieti metodologia de realizare a efortului prin efort fizic in apa si prin inot
Efortul fizic efectuat n apa si notul. notul necesita, ndeosebi la persoanele neexperimentate, un mare consum de energie, care depaseste 7 METs. Se nregistreaza, de asemenea, frecvente cardiace apropiat maximale, sau care depasesc semnificativ frecventa tinta de antrenament. n schimb, efectuarea unor exercitii simple n apa, sau mersul prin apa poate avea avantajele asupra altor exercitii fizice, deoarece, n cursul acestora, este favorizata ntoarcerea venoasa, iar consumul de energie nu depaseste pe cel permis bolnavilor coronarieni. n plus, pentru bolnavii cu probleme osteo-musculare, deplasarea prin apa este mult mai facila fata de celelalte tipuri de efort utilizate. Cum sa urmarim frecventa cardiaca a pacientului aflat n apa? Tot prin metode telemetrice.

31. Descrieti metodologia de realizare a efortului prin exercitii izometrice


Efortul izometric. Este ultimul dintre tipurile de efort utilizate n antrenamentul fizic si este relativ recent introdus n programele de reabilitare. se realizeaza n principal, si cvasiexclusiv, prin ridicarea de greutati sau exercitii fizice efectuate cu greutati. Greutatile vor fi initial de 1-2 kg., iar ulterior de 3-4 kg.. Utilizarea lor este nepericuloasa mai ales daca se aplica n a doua parte a fazei a II-a a recuperarii post infarct miocardic. Frecventa cardiaca nu creste excesiv n cursul folosirii greutatilor, iar pragul ischemic nu este de regula atins deoarece, prin cresterea rezistentelor periferice creste si debitul coronarian, secundar cresterii presiunii intraaortice. n general cnd sunt disponibile mai multe posibilitati de antrenament: 6 perioade de antrenament de cte 4 minute fiecare = 24 minute ntre ele cte 2 minute pauza: 5*2 =10 minute exemplu : un covor rulant un cicloergometru un aparat de vslit

un cicloergometru de brate un covor rulant un cicloergometru varianta de efort izometric combinat cu efort izotonic o reprezinta mersul purtnd greutati de 2-4 kg, n fiecare dintre mini. n acest caz, purtarea de greutati antreneaza pe de o parte bolnavii pentru efortul izometric ulterior, iar pe de alta parte face ca frecventa cardiaca n timpul mersului sa fie mai ridicata nct si un mers n pas vioi sau rapid permite atingerea frecventei cardiace de antrenament. Mersul rapid, cu sau fara purtare de greutati, eventual joggingul, va fi efectuat separat si suplimentar, ntr-o alta perioada a zilei. La sfrsitul fazei a-II-a a recuperarii pot fi introduse jocuri recreative. Jocurile se pot desfasura, ca succesiune, imediat dupa antrenamentul propriu-zis, dupa o pauza. mersul rapid + purtarea de greutati va fi efectuat separat si suplimentar ntr-o alta perioada a zilei.

32. Intocmiti un program de antrenament practic pentru un pacient post IMA aflat in faza a II-a de recuperare
Program de gimnastica la sala care cuprinde: Incalzirea : efort minim Gimnastica terapeutica: efort intens Descresterea activitatii: efort in scadere Relaxare: efort minim 1. Incalzirea Exercitii de gimnastica respiratorie. -Din pozitia sezand: se inspira pe nas 3 sec. si se expira pe gura 5-6 sec ; -Din pozitia sezind: Flexia trunchiului cu membrele superioare incrucisate pe abdomen, inspiratie, revenirea din flexie concomitent cu abductia membrele superioare, expiratie (5 repetri); Cu mainile sprijinite pe genunchi, expiratie impusa, apoi inspiratie concomitent cu flexia membrului superior stang, expiratie concomitent cu extensia membrului superior stang; acelai exercitiu cu membrul superior drept (5 repetari pentru fiecare membru); jocuri de emitere a unor sunete onomatopeice insotite de miscari ca imitarea fasaitului frunzelor (sss) sau a vantului. 2. Gimnastica terapeutica Numarul de repetari va creste treptat in functie de toleranta; -Din ortostatism cu picioarele departate: Mainile pe umeri, rotatia bratelor inainte si inapoi; [4-6 repetari] Membrele superioare in flexie maxima, extensii ale bratelor; [4-6 repetari] Mainile prinse la spate, aplecarea trunchiului la orizontala, privirea inainte.[3-5 repetari] -Din sezand pe gymball: Mainile pe solduri, inclinari laterale si rotatii ale trunchiului;[ 4-10 repetari] Extensia gambei cu rezistenta.[4-6 repetari]

-Din decubit dorsal: Inclinarea capului spre stanga si spre dreapta pana cand urechea atinge umarul; [3-5 repetari] Ducerea barbiei in piept, revenire; [3-5 repetari] Flexia gambelor pe coapse si a coapselor pe bazin[4- 6 repetari] Membrele superioare abduse, ridicarea ambelor membre inferioare la verticala cu genunchii in extensie[4-6 repetari] Mainile la ceafa, picioarele fixate, ridicarea trunchiului la verticala (abdomene ) [3-5 repetari] -Din decubit lateral: Flexia i extensia ambilor genunchi [4-10 repetari] Abductia si adductia membrului inferior liber (controlateral), repetarea exercitiului cu celalalt membru. [3-5 repetari] -Din patrupedie: Flexia si extensia coatelor[4-6 repetari] 3. Efort in scadere Bicicleta ergonomica: pedalare 5 10 minute; 4. Relaxare:Timp de 5 minute 1. Scuturarea membrelor; 2. Plimbare lenta cu balansarea membrelor superioare, pe inspir si expir.

33. Descrieti metodologia de antrenament in faza a IIa de recuperare post IMA prin efort fizic moderat

34. Probleme speciale ale recuperarii cardiace in faza a II-a post IMA (postaccident coronarian acut):bolnavii varstnici
Recuperarea e special din trei motive: capacitatea de efort e sczut din cauza bolii cardiace de fond; boala coronarian este mai sever, infarctul miocardic acut are mai frecvente complicaii; efectele negative ale repausului sunt mai bine exprimate la vrstnici. 1)Scderea capacitii de efort: este fiziologic; VO2 maxim scade cu 0,5 ml O2/kg; scade contractilitatea miocardic, scade fora de contracie a inimii datorit fibrozei miocardiace i crete rezistena periferic i postsarcin. 2)Aceti bolnavi, de obicei, nu se afl la primul accident coronarian, de aceea, fenomenele de insuficien ventricular stng (IVS) sunt frecvente inclusiv edemul pulmonar acut. tulburrile de ritm sunt frecvente; blocurile (tulburri de conducere intracardiac);

ischemia miocardic restant e mai sever; mortalitatea prin infarctul miocardic acut la peste 70 ani este dubl fa de pacientul sub 60 ani. 3) Repausul prelungit la pat are consecine mai severe: scade mai mult capacitatea de efort; apare rapid demineralizarea osoas; scderea mobilitii articulare e mai accentuat; crete riscul complicaiilor; constipaia este constant ntlnit; depresia e mai sever. Aspectul recuperrii postinfarct miocardic acut apare astfel contradictoriu: riscurile efortului sunt mai mari, putnd pune n pericol viaa bolnavului; vrstnicii necesit reabilitatea fizic mai mult dect bolnavii tineri. Recuperarea propriu-zisa -recuperarea din faza I va cuprinde toate treptele, dar acestea vor fi parcurse mai lent n 14 21 zile. - faza a II-a se bazeaz pe mers, care permite obinerea unui efect de antrenament. mersul pe covorul rulant cu controlul pulsului; mers n pas de plimbare, supravegheat sau nu; se pune accent pe exerciii fizice de flexibilitate; perioadele de antrenamente vor fi mai scurte de numai 2-3 minute; pauzele mai lungi de 3-4 minute; nclzirea i revenirea vor fi mai lente 10-15 minute; aceste recomandri permit antrenamentul fr apariia senzaiei de oboseal i alte complicaii; se evit la bolnavii cu tensiune arterial sczut, bradicardie, ischemie cerebral la ncetarea efortului; toat faza a II-a este mai lung dureaz 10-12 sptmni.

35. Aspecte ale recuperarii recuperarii cardiace in faza a II-a post IMA (postaccident coronarian acut)la bolnavii cu diabet zaharat
nclzirea s dureze 2 pn la 10 minute; intensitatea efortului trebuie s s fie la nivelul de 50 60% din valoarea efortului fizic maximal la cicloergometru (ghidat de puls); dup terminarea efortului se scade progresiv intensitatea acestuia timp de 10 minute, pentru a facilita o recuperare treptat; antrenamentul se efectueaz zilnic timp de 20 40 minute, de 5 6 ori/sptmn; este bine ca edina de antrenament fizic s se desfoare la aceeai or, pentru a crea un nou nivel al reglrii vasomotorii i metabolice; rezultatele se obin n 16 21 sptmni de antrenament. Antrenamentul fizic, n general: nu se face pe durata afeciunilor acute de alt natur dect cardiac cnd afeciunea s-a rezolvat, antrenamentul va fi reluat de la un nivel al efortului mai redus dect cel notat n timpul ntreruperii antrenamentului; n cazul edinelor de antrenament n aer liber trebuie s in cont de factorii climatici cnd temperatura este sub 00C sau cnd este vnt nu se fac antrenamente; cnd temperatura aerului este peste 240C, crete frecvena cardiac n mod fiziologic i de aceea se impune scderea intensitii antrenamentului

naintea antrenamentului nu se consum coca-cola, cafea, alcool; la sfritul antrenamentului nu se fac duuri sau bi fierbini, ci un du cldu, dar nu imediat dup oprirea antrenamentului, ci la 15 30 minute; intensitatea efortului se menine aceeai pe parcursul a 23 edine; ulterior, creterea efortului se va face n trepte mici In faza a II -a a recuperrii, dac totul a decurs fr evenimente, nu mai este necesar o nou testare de efort. la sfritul fazei se face testul maximal limitat de simptome: n funcie de rezultatele obinute se stabilete capacittea de efort a bolnavului, se face inclusiv expertizarea capacitii de munc. pentru acei bolnavi care fac recuperare la domiciliu este important s se prezinte o dat pe lun ntr-un centru de recuperare, pentru cel puin o edin. este util i obligatorie testarea de efort periodic.

36.

Criteriile de terminare ale fazei a II-a de recuperare post IMA

1. Nivelul absolut al capacitii de efort obinut n perioada recuperrii se obine atunci cnd pacientul este capabil s depun un efort de 7METs faza poate fi considerat ncheiat, iar bolnavul necesit doar un antrenament fizic de meninere a capacitii de efort. 2. Nivelul activitii fizice pe care bolnavul urmeaz s o desfoare n activitatea cotidian. - urmeaz s mearg la slujb sau s se pensioneze? (e o mare diferen!) - recuperarea poate dura mai puin la bolnavii cu profesiuni sedentare, dar dureaz 8 12 sptmni la bolnavii cu munc fizic grea. 3. Diferena deficitul aerobic funcional deficitul aerobic miocardic - se urmrete ca aceast diferen s fie ct mai mic deficitul aerobic funcional e ntotdeauna mai mare dect deficitul aerobic miocardic; - cnd deficitul aerobic funcional = deficitul aerobic miocardic faza e considerat terminat; - deficitul aerobic funcional se determin printr-un test de effort maximal, limitat de simptome! - capacitatea de efort n faza a II-a a recuperrii poate fi crescut cu 20 30% (limite maxime: 10 40%), dar depinde de nivelul activitii fizice anterioare - la pacientul cu insuficien ventricular stng patent creterea capacitii de efort e posibil cu aproximativ 10%. - la vrsta de peste 60 ani capacitatea de efort crete cu aproximativ 10%. - beneficiul creterii capacitii de efort: crete calitatea vieii, beneficiu psihologice: posibilitatea de reintegrare n viaa social i profesional; dispariia fricii bolnavului; de fapt, acesta este cel mai important rezultat al antrenamentului fizic.

37.

Faza a III-a de recuperare postIMA

NR.1 Faza a III- de recuperare in IMA Este faza de meninere a recuperrii fizice. Faza a III-a urmeaz imediat fazei a II-a i ncepe la 8-12 sptmni de la debutul infarctului miocardic acut. Este un moment n care capacitatea de efort a atins 7 METs, iar consumul energetic este suficient de mare pentru a asigura bolnavului o via activ.

Pacientul se poate reintegra profesional acum (numai cei care au atins 7 METs). Exist pacieni la care capacitatea de efort nu poate fi crescut la 7 MET, din cauze obiective. La aceti pacieni creterea capacitii de efort se face lent i progresiv n 6-12 luni. Recomadri practice: - pentru nc 4-6 sptmni se practic recuperea din faza a II-a (chiar dac au fost depite cele 8 12 sptmni). - recuperarea se desfoar n centre de recuperare, la un nivel de 2-3 edine/sptmn sau la domiciliu, unde efortul va fi nestandardizat i nesupravegheat; antrenamentul trebuie s se desfoare minim de dou, chiar de trei ori pe sptmn; durata edinei de antrenament este de o or i, cu jocurile recreative de la sfritul edinei, se ajunge la 1,5 2 ore; n perioada de nclzire se fac exerciii de gimnastic, cicloergometru de nclzire, iar frecvena cardiac trebuie s fie de 100 110 bti/minut; antrenamentul propriu-zis se face la fel cu cel din faza a II-a; la terminarea antrenamentului se acord 5 minute de revenire i 5-10 minute de odihn; - pacientul trebuie s fac gimnastic zilnic, timp de 1015 minute - pacientul trebuie s mearg la slujb i s vin pe jos sau cu bicicleta, iar dac starea atmosferei permite, s parcurg zilnic 6 -7 km cu bicicleta sau 5-6 km pe jos sau mcar s parcheze maina la o distan de civa km de locul de interes, distan pe care trebuie s o parcurg pe jos; - o alt variant dup mas, este plimbarea ntr-un ritm de 56 km/or pentru meninerea efectului de antrenament; - faza a III-a de recuperare postinfarct miocardic acut se prelungete pe perioad nedefinit, practic, toat viaa! - sporturile de agrement sunt indicate, fr atitudini excesive ns! nataia; ciclismul; patinajul; schiul nordic; mersul vslit. Sporturi contraindicate: alpinism; atletism; pilotaj; baschet; fotbal; judo are contracii izometrice! srituri; rugby; yahting. Sporturi indiferente: ski alpin; tenis de cmp, tir sportiv; tenis de mas; volei. Aderena la tratament n faza a III-a atinge procentul de 50%; supravegherea bolnavului este n continuare necesar aceast supraveghere nseamn refacerea TE maximal limitat de simptome pentru infarctul miocardic acut, la intervale de 3 luni.

38. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca (post by pass aorto-coronarian) faza I
Postoperator: ziua 1 pacientul este intubat orotraheal apoi detubat; se mobilizeaz membrele inferioare i superioare i centura scapular; ziua 2 kinetoterapie respiratorie; pacientul este inut eznd la marginea patului sau eznd n fotoliu; i se permite mersul prin camer; ziua 3 pacientul va fi nsoit la mersul pe culoar; ziua 4 mers pe culoar, nensoit; ziua 5 nceperea micrilor de gimnastic; ziua 6 urcarea unui palier cu trepte; antrenament pe biciclet;

ziua 7 urcarea unui etaj; ziua 8-10 se efectueaz un test de efort precoce (dac sunt ntrunite condiiile); ziua 12-14 se face pregtirea pentru externare. Regul: ritmul fiecrei faze postoperatorii este modulat n funcie de starea pacientului. A nu se uita preceptul cel mai important al medicinei: primum non nocere. A nu se uita nici necesitatea extrem a individualizrii fiecrui caz! Pacienii cu BCI au capacitatea de efort sczut, datorit sedentarismului vieii anterioare i a convingerilor c efortul fizic este factor declanator al suferinelor lor. Chiar unii medici recomand reducerea drastic a efortului fizic, ceea ce nu este benefic pentru pacieni. Testul de efort este efectuat la mai puin de o lun dup intervenia chirurgical. Este foarte important pentru admiterea pacientului n faza a II-a de recuperare, dar i pentru redarea ncrederii pacientului n forele proprii

39. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca (post by pass aorto-coronarian) faza a II-a
Dup externarea din clinica de chirurgie cardiac pacientul trebuie s fac o perioad de antrenament de 3-4 sptmni, care conine: gimnastic respiratorie; exerciii fizice uoare (iniial supervizate de kinetoterapeut); plimbri scurte, de 10-20 minute, de 2-3 ori/zi. n funcie de: starea subiectiv starea de oboseal; respiraia i frecvena cardiac se poate crete progresiv durata mersului la 30 minute. n general, faza a II-a este constituit din 20 edine de antrenament n 3 sptmni. 50% dintre pacieni necesit 10-20 edine suplimentare. Primele edine sunt de tatonare i recomandarea este s nu se depeasc 60-80% din nivelul efortului atins la testul de efort. Prima edin se realizeaz sub monitorizarea EKG. La urmtoarele edine este suficient monitorizarea frecvenei cardiace Controlul sistematic al TA este indicat n primele edine, fiind facultativ la celelalte. Pacientul va respecta indicaiile de cretere sau diminuare a efortului, fiind instruit s-i urmreasc singur frecvena, simptomele:- angor;- dispnee;- oboseal;- durere n gamb;ameeal;- disconfort precordial sau respirator;- palpitaii. Programul de antrenament propriu-zis cuprinde: 1. Cteva minute (5-10 minute) de nclzire i exerciii respiratorii. 2. Bicicleta ergonomic: 2 minute nclzire, cu ncrcare progresiv la 50-60% din efortul maxim tolerat, determinat la TE (frecvena cardiac atins); 4 perioade de 2 minute la 80-90% din efortul maxim tolerat; 3 minute la 50-60% din efortul maxim tolerat; 5 minute recuperare la 30-60% din ncrcarea maxim. 3. Exerciii relaxare. Durata medie a edinei de antrenament este de 45-60 minute.

40.

Bilantul functional cardiorespirator al coronarianului operat

Bilantul functional cardiorespirator al coronarianului la externare 1. Funcia respiratorie Spirograma efectuat nainte de operaie i la o sptmn dup operaie pune n eviden o evoluie restrictiv a volumelor pulmonare i o scdere a capacitii de transfer a monoxidului de carbon. Testul de efort precoce este indicat la toi pacienii ce nu prezint complicaii postoperatorii; testul de efort se efectueaz cu cicloergometrul, la 1 h dup micul dejun, fr a modifica tratamentul medicamentos zilnic; se ncepe cu ncrcarea iniial a zero W, se crete cu 10W/minut sau n trepte de 25 W/3 minute; se monitorizeaz: - frecvena cardiac; - EKG (n 12 derivaii); - tensiunea arterial; - parametrii respiratori; - parametrii metabolici Testul poate fi: limitat la simptome; submaximal (atingerea unei frecvene cardiacede 80% din frecvena cardiac maxim). Rezultatele obinute la acest TE vor fi interpretate innd cont de: 1. decondiionarea fizic dat de evoluia BCI (bolii cardiac ischemice) aceast decondiionare este i mai crescut n perioada postoperatorie imediat prin: statul la pat; perioada de catabolism intens; scderea apetitului. 2. anemia consecutiv interveniei chirurgicale 3. motivaia pacientului coronarian, pentru care efortul pe biciclet este sinonim cu angina pectoral, cu apariia simptomului neplcut, numit dispnee i frica de apariie a unui IMA.

41. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca (post by pass aorto-coronarian) faza a III-a
Scopul este meninerea de lung durat a beneficiilor obinute n faza a II-a. Pacientul are n aceast faz o capacitate aerob suficient pentru desfurarea unei viei normale din punct de vedere profesional, dar i social. Dup antrenamentul din faza a II-a nu mai este posibil creterea capacitii de efort. Cei care doresc creterea capacitii de efort trebuie s investeasc mai mult timp i s efectueze exerciii de mai mare intensitate pentru atingerea acestui scop. Programele de antrenament sunt cu o mai mare autonomie, dar trebuie s fie verificate periodic de ctre specialiti. Tipuri de exercitii: 1.Stnd deprtat, rotarea lateral a membrelor superioare (20 ori). 2.Decubit dorsal, cu un scule de nisip pe abdomen, se execut inspir cu mpingerea abdomenului, expiraie cu coborrea i relaxarea abdomenului (20 ori).

3.Decubit dorsal, ducerea genunchiului la piept cu apropierea capului de genunchiul flectat cu expir, revenire cu inspir i extensia genunchilor (20 ori). 4. Aparat de vslit (5-10 min.) pauz (2 min.). 5. Cicloergometru (5-10 min.) pauz (2 min.). 6. inerea unei greuti de 3-5 kg cu membrele superioare ntinse la orizontal, n faa pieptului, 10-20 sec. (5 ori). 7.Exerciii de relaxare: cscat, surs, streching, poziie de relaxare stnd, seznd, rezemat. 8. Metoda Schultz: Jocurile sportive sunt permise. Jocurile sportive care trebuie evitate sunt: - cele care presupun eforturi izometrice intense; - cu ritm de joc foarte rapid; - cele care nu permit o adaptare cardiorespiratorie: judo, lupte, fotbal, baschet, rugby. Mersul pe jos rmne recomandat zilnic, timp de 30-60 minute, la viteza 5 km/h. Este permis chiar i joggingul, dar progresiv i, iniial, alternat cu perioade de mers. Viteza de alergare trebuie s se fac n funcie de confortul respiraiei (poate s susin o conversaie) i de frecvena cardiac. Alte sporturi permise: ciclismul, nataia, ski fond.

42. Recuperarea fizica a pacientului postangioplastie transluminala percutana


Angioplastia este o tehnica operatorie ce consta in introducerea prin vena safena a unui cateter cu balonas care destenozeaza coronarele si ulterior implantarea unui stent. Prin angioplastie se disloca si se fragmenteaza placa aterosclerotica. n evaluarea succesului de lung durat al angioplastiei, trebuie luate n considerare recidivele, acestea apar, de regul, n primele 6 luni, fapt ce a condus la efectuarea celei de-a doua angioplastii. La 14 zile, 3, 6 i 9 luni dup PTCA se efectueaz: testarea ECG la efort; evaluarea perfuziei miocardice n efort cu TI201. Cei suspeci de stenoza recidivant vor fi pregtii pentru o nou angioplastie. Conduita postangioplastie: Pacientul e mentinut sub terapie antiplachetara timp de 1-6 luni. La 3-5 zile se face TE. Maximal limitat de simptome. Exista pacienti deconditionati fizic cu DAF> DAM si pacienti cu DAF=DAM. Pacientii deconditionati fizic sunt cei care trebuie sa faca in primul rand recuperare fizica. Recuperarea dureaza 6-12 saptamani si este identica cu cea din faza a-2-a a IMA. Pentru pacientii cu angor restant timp de 1-2 saptamani se face in spital, pentru cei asimptomatici se poate ambulator direct. Dar in toate cazurile se face institutionalizat. Faza a II-a de recuperare post-PTCA Costul energetic al etapei este intre 5-7 METs; cand a atins aceasta limita faza a -2-a este terminata. Orice edin de antrenament fizic se incepe cu testul de effort limitat de simptome, si este alctuit din trei pri distincte:

1. nclzirea respectiv exercitii pregatitoare care sa nu determine o FC care sa depaseasca cu peste 20 batai\min FC de baza iar FC in timpul incalzirii sa nu depaseasca 100-110 b.\min; dureaza 5-10 min. 2. Antrenamentul propriu-zis cu effort de anduranta; este faza propriu-zisa a recuperarii; dureaza pana la 30 min. 3. Perioada de rcire (revenire); dureaza 5-10 min. Intensitatea antrenamentului - Frecvena trebuie s fie de aproximativ 120-130/min. pentru indivizii peste 40 ani i 135-140/min. pentru sub 40 ani Durata antrenamentului - iniial de 5-10 minute, crescnd apoi progresiv, n funcie de tolerana bolnavului, pn la 30 minute, limit care, n general, nu va fi depait. Frecvena antrenamentului - sunt necesare cel puin 3-4 antrenamente pe sptmn, desprite, dac este posibil, prin cte o zi liber. Creterea frecvenei de antrenament peste acest numr nu este benefic. Poate fi introdus efortul izometric progresiv sub forma ridicarii unor greutati in a -2-a parte a feazei. Faza a III-a de recuperare post-PTCA Este faza de meninere a recuperrii fizice. Antrenamentele fizice : de 3 ori pe sptmn (minimum de dou ori pe sptmn) . Durata edinelor de antrenament : minimum o or, dar poate s creasc pn la 1,5-2 ore;. se vor practica sporturi recreative, jogging, jocuri cu mingea, n funcie de capacitatea de efort i preferinele individului.

43. Recuperarea in arteriopatiile periferice:metode pasive de recuperare


A. Metode pasive Metodele pasive sunt msuri de protecie cutanat, cu scopul de a preveni agresiunile cutanate, mecanice, fenomenele de maceraie, infeciile de la nivelul piciorului, deci, n ultim instan ischemia. Metodele pasive constau n: purtarea de pantofi din piele supl, care s nu strng degetele de la picioare; meninerea cald a picioarelor (osete de ln moale); splatul zilnic apoi uscarea foarte atent a picoarelor (inclusive cu fehn); ngrijirea foarte riguroas i tierea cu mare atenie a unghiilor, cu att mai mult dac exist diabet zaharat. Masaje n sensul circulaiei arteriale i venoase. - eficacitatea este limitat - este de preferat efleurajul superficial, dar i petrisajul i presiuni profunde alunectoare. Exerciiile de postur Cea mai eficient este gimnastica Brger, descris nc din 1924. Aceste exerciii caut s creasc debitul sanguin al unui membru prin golire i apoi umplere! - pacientul st n decubit dorsal cu membrele n poziie la 50 grade un minut; - se produce apoi umplerea, n poziie aezat i gambele atrnate un minut; - se efectueaz alternativ golire-umplere, apoi decubit dorsal n timp dublu - se repet de cinci-ase ori/zi, consecutiv; - se pot asocia micri circulare ale picioarelor. Metode fizice

Termoterapia pentru afeciuni mai puin evoluate: - bi calde zilnice 25-280C; durat: 30-45 minute; - lamp de infraroii; - unde scurte; - parafin. Nu se aplic pe zonele ischemice, ci numai pe zonele reflexe: - plex lombar; - plex tipogastric. Mecanoterapia Se folosesc aparate pneumatice care cresc fora undei sistolice arteriale sau faciliteaz returul venos (sistem de presiune depresiune ritmic tip vasculator). Hidroterapia la 300C solicit global membrul prin micri de contrarezisten, n condiii de echilibru termic. oxigenarea are avantajul de a crete rapid perimetrul de mers.

44. Recuperarea in arteriopatiile periferice: metode active de recuperare

45. Metodologia recuperarii in functie de stadiul arteriopatiei periferice

46.

Recuperarea in tromboflebite.

Definiie: Prin tromboflebit se inelege stanjenirea circulaiei prin vene determinat de inflamarea peretelui venos. Semne: - durere pe traiectul venei, accentuat in punct fix i la palparea venei; - ven varicoas cu eritem inflamator pe traiect, vizibil pe piele, edem i cldur local. Obiective: 1. aplicarea msurilor profilactice in scopul activrii circulaiei periferice 2. prevenirea edemului 3. activarea circulaiei venoase 4. tonifierea musculaturii extremitilor inferioare

Mijloace: - mobilizrilor passive analitice a membrelor inferioare, mobilizri pasivo-active analitice, a mambrelor inferioare, poziionarea membrului inferior in plan procliv, mobilizri active ale membrelor inferioare, exerciii respiratori, masaj cu scop hiperemiant la nivelul circulaiei superficiale a extremitii bolnave, mers n convalescen: - masaj uor, progresiv, iniial superficial apoi profund sub form de glisri cu presiune i periaj de activare a stazei i edemului veno-limfatic; - contracii statice i mobilizri pasive ca in stadiul anterior, mobilizri active cu rezisten in decubit dorsal i ventral sau in poziia aezat, pentru extensia gambei pe coaps, prin aplicarea de greuti; - exerciii respiratorii; - aplicarea bandajului elastic, instituindu-se mersul ca mijloc terapeutic de stimulare a circulaiei de intoarcere, prin punerea in funciune a pompelor musculare.

47.

Recuperarea in sindromul posttrombotic

48.

Recuperarea posttransplant cardiac (pre si postoperator)

Particulariti ale pacientului cu transplant cardiac: - FC de repaus la cordul denervat este, in general, mai crescut decat la cordul sntos; - FC se adapteaz mai lent la efort, ea nu mai reflect la fel de fidel intensitatea efortului fizic iar revenirea la - FC de repaus este mai lent (pan la 20 de minute), - la sfaritul efortului maximal, transplantul are o FC inferioar celei maximale teoretice; - instalarea metabolismului anaerob este mai precoce; - randamentul ventilator este sczut; - rejetul moderat impune reducerea intensitii antrenamentului iar rejetul sever implic oprirea antrenamentului. FAZA I A. Preoperator. Obiective: - furnizarea de informaii privind intervenia chirurgical - reducerea anxietii. B. Postoperator:

Dup intervenie, pacientul este internat in secia de terapie intensiv, pentru o perioad de cateva zile, in funcie de evoluia parametrilor hemodinamici. Pacienii cu transplant cardiac au o hemodinamic intens perturbat, cu creterea rezistenelor vasculare sistemice i pulmonare, prezint deseori insuficien renal, ficat de staz, ascit i deseori caexie. Semnele de insuficien cardiac nu sunt rare in primele zile postoperator. Dup transplantul cardiac poate surveni o insuficien respiratorie major, in cadrul unui edem pulmonar, ducand la hipoxie i necesitatea ventilaiei asistate. Un rejet precoce sau o infecie pulmonar pot prelungi ederea in terapia intensiv. Obiective: 1. limitarea la maxim a efectelor nefaste unui decubit prelungit 2. realizarea unei toalete bronice satisfctoare 3. inceperea treptat a antrenamentului fizic Mijloace: - mobilizri pasive, mobilizri active, exerciii de respiraie, tusea eficient, bicicleta ergometric, mers prin salon, pe coridor Indicaii metodice: - durata antrenamentului va fi de 12 18 minute, cu incrcarea de 15 30 W (monitorizarea EKG). - edinele urmtoare, tot de intensitate sczut, vor fi din ce in ce mai prelungite - programul de recuperare se va adopta in funcie de particularitilor fiecrui pacient. - inainte de externare, pacientului i se va efectua un bilan funcional cardiorespirator printr-un test de efort limitat de simptome, msurand parametrii respiratori i metabolici

49. Recuperarea in hipertensiunea arteriala (HTA) testul de efort:conturarea profilelor tensionale


Testul de efort n hipertensiunea arterial
Valoarea tensiunii arteriale se coreleaz frecvent cu frecvena cardiac i mai puin cu intensitatea efortului. Proba de efort n hipertensiunea arterial este o practic mai recent. Dintre concluziile desprinse pn n prezent, cu caracter de aplicabilitate clinic, reinem: 1) proba de efort n hipertensiunea arterial permite cunoaterea reactivitii aparatului cardiovascular; 2) suprim factorul emoional (hipertensiunea de halat alb) la msurarea tensiunii arteriale i datele care se obin sunt reale i reproductibile; 3) proba de efort este urmrit prin frecvena cardiac; 4) proba de efort se va ntrerupe dac tensiunea arterial crete mai mult de 230/120 mmHg.

Protocolul probei de efort n hipertensiunea arterial cuprinde paliere de 25W, timp de trei minute, lund tensiunea arterial la sfritul fiecrui palier. Nu se trece la urmtorul palier dect dac exist o stare stabil pentru tensiunea arterial i frecvena cardiac. Se contureaz cteva profile tensionale: 1) Hiperkineticul prezint chiar la nceputul probei o frecven cardiac crescut, 130/minut inexplicabil prin emotivitate; la al doilea palier frecvena crete la 150/minut. va necesita adaptare la efort prin antrenament fizic: dac nu este posibil un medicament beta blocant (propranolol, metoprolol etc.) 2) Emotivul n primul palier are frecvena cardiac nalt, dar nu crete prea mult n urmtoarele dou trei stadii. 3) Bolnavul cu capacitate a miocardului limitat poate realiza un efort de 150-180 W fr a crete valoarea tensiunii arteriale; este evident patologic. 4) Etilicul la primul palier, la cel mai mic efort, prezint o frecven rapid i o cretere tot att de rapid a valorii tensiunii arteriale.

50.

Antrenamentul fizic in hipertensiunea arteriala (HTA)

51.

Exercitiile respiratorii terapeutice in HTA si efectele acestora

52. Mijloace de terapie in HTA din domeniul medicinei fizicale si a balneoclimatologice


Mijloacele de medicin fizic . Electroterapia 1) Ionizri transorbitare cu sulfat de Mg 2%. electrozi speciali de tip oculari sunt aplicai printr-un strat hidrofil (tifon) pe pleoape (ochiul nchis durata edinei: 30 minute. serii edine: 15-25 repetate la intervale mari. serii scurte: 6-10 la intervale mici. Perioada de tratament este de luni sau ani. 2)Bi galvanice celulare temperatura apei este de 37-380C durata: 20-30 minute; zilnic sau la dou zile. 3)Bile galvanice generale: temperatura apei este: 36-370C;

durata procedurii: 15-20 minute; ritmul edinelor: de la una la trei zile; se repet luni sau ani de zile. 4) Magnetodiafluxul n aplicaii cervicale i lombare: durata edinei: 20 minute; 18-20 edine repetate la dou patru sapt. Hidrotermoterapia Implic mecanismul de reglare a aparatului cardiovascular, prin jocul vascular periferic i central, aprut n mecanismul de termoreglare. o baie cald la picioare duce la decongestionarea circulaiei cerebrale, pentru c exist un mecanism vicariant ntre circulaia corpului i membrele inferioare. aplicaiile calde generale bi generale; bi de lumin; saun. 6.4. Cura balneoclimateric n hipertensiunea arterial Staiunile balneare utilizate sunt complexe de tratament, unde, alturi de factorii naturali de cur, specifici fiecrei staiuni, n cadrul curelor balneare de 18-20 zile, mai pot fi folosite: - medicina fizic; - dietoterapia; - terapia medicamentoas; - ritmicitatea somnului i a alimentaiei; - reducerea consumului de alcool, tutun, cafea; - activiti recreative pentru relaxarea psihic; - antrenamentul la efort. Este un mijloc important de lupt antistres

53.

Recuperarea fizica a pacientilor cu valvulopatii neoperate

Experienta in acest domeniu este restransa; totusi sedentarismul prelungit care produce deconditionare fizica poate indica antrenament fizic in anumite conditii: Indicarea antrenamentului fizic pe termen scurt se poate face la: Valvulopatia compensata Insuficienta cardiaca, clasa 1 si 2,NYHA. Este necesara individualizarea stricta si TE Submaximal( 80% din FC MAX. TEORETICA, iar TA sistolica max. 200mmHg). Pacientului I se va face deasemenea un bilant riguros: Examen clinic EKG Rx. Toracic

Ecografie cardiac Cateterism cardiac daca se poate realiza


Metodologia recuperrii: - se lucreaz n echip: medic, kinetoterapeut, maseur. - modaliti: kinetoterapia respiratorie, antrenamentul fizic. Kinetoterapia respiratorie

- este bun pentru toi pacienii cu valvulopatie, inclusiv pentru cei la care msurile de recuperare fizic sunt contraindicate. - duce n timp la ameliorarea CPT i a VEMS-ului (capacitatea pulmonar total i volumul expirator maxim pe secund) - este capabil s antreneze toat musculatura respiratorie, cu participarea preponderent a diafragmului i a musculaturii abdominale. Antrenamentul fizic Se desfoar n edine cu intensitate, ritmicitate, durat asemntoare cu cea a coronarianului. Intensitatea apreciat prin testul efort iniial, pe baza toleranei i a bilanului respirator. Se indic drept limite: 70% din capacitatea funciilor apreciat prin testul efort la valvulopatiile uoare. 50-55% la formele cu rsunet funcional marcat. - Durata antrenamentului: 45 minute. - Micrile propriu-zise: (exerciii) trebuie s fie alternate cu micrile respiratorii. - La sfrit se practic tehnici de relaxare i de masaj. Dac apar dispnee, tahicardie/aritmii, ritm de galop (n trei timpi), se ntrerupe antrenamentul fizic. se practic serii de 10-20 edine maximum. exerciiile fizice trebuie s fie repetate chiar dac sunt limitate, pentru c amelioreaz n timp randamentul i ajut pacienii cu dezadaptare cardiovascular indus de o inactivitate prelungit

54.

Contraindicatiile recuperarii pacientilor cu valvulopatii neoperate

55.

Obiectivele recuperarii pacientilor cu valvulopatii operate

Obiectivele recuperrii: n primele zile postoperatorii, msurile de recuperare vor fi centrate pe kineziterapie respiratorie, pentru o corect ventilare i pentru a preveni complicaiile decubitului. Dup 4-8 sptmni, se constat o ameliorare hemodinamic este etapa n care recuperarea va realiza obiectivele sale generale: adaptarea progresiv la efort ajut pacientul s depeasc faza de anxietate permite reconsiderarea tratamentului medicamentos prin aprecierea comportamentului hemodinamic la efort: tahicardie i ritm cardiac de galop, aritmii (absente n repaus); sfaturi ergonomice n funcie de gradul readaptrii la efort.

56. Metodologia recuperarii fizice a pacientilor cu valvulopatii operate


Pregtirea preoperatorie. Obiective:

1. Elementul recuperator esenial in aceast etap il reprezint kinetoterapia respiratorie, 2. sigurarea nu numai a unui drenaj bronic eficient ci i invarea respiraiei diafragmatice, 3. corectarea respiraiei prin exerciii respiratorii, 4. furnizarea de informaii generale privind intervenia chirurgical i modalitile de recuperare postoperatorie. Mijloace: - gimnastic respiratorie, Postoperator. Obiective: 1. asigurarea unei ventilaii corecte 2. prevenirea complicaiilor decubitului 3. readaptarea progresiv la efort 4. obinerea rapid a autonomiei funcionale Mijloace: - exerciiile fizice de mobilizare a centurilor i a membrelor, exerciii pentru mobilizarea musculaturii respiratorii. Faza I intraspitaliceasc Obiective: 1. profilaxia complicaiilor de decubit 2. asigurarea permeabilitii cilor respiratorii. Mijloace: - mobilizare pasiv a membrelor inferioare; mobilizare activ a membrelor inferioare; exerciii respiratorii; mobilizri active ale centurilor scapulare si pelvine - la cei care au o evoluie favorabil se ncepe mersul n a treia zi; - din ziua ase se ncepe programul de recuperare precoce. - dup ziua a asea (ntre 6-10) se poate ncepe plimbarea prin salon, i pe holuri; - programul antrenamentului cuprinde: bicicleta ergometric 50-60 w, timp de zece minute. - ameliorarea capacitii de efort dup ase luni este relative modest i este mai bun la proteza aortic dect la cea mitral. Faza a 2-a convalescena: - marcheaz trecerea de la perioada acut (postoperator) la revenirea la viaa socioprofesional. Obiective: - precizarea programului antrenamentului: frecvena, durata, tipul efortului muscular, n funcie de particularitile evolutive i modalitile de rspuns la recuperarea iniial. - trebuie acordat o mare atenie riscului bolilor reumatice evolutive! - deprinderea tehnicilor de relaxare. - programul de antrenament n faza a 2-a este precedat de un test de efort maximal limitat de simptome. - n funcie de acest test programul recuperator va fi astfel: a) program uor exerciii de respiraie i plimbri scurte; b)program mediu exerciii de respiraie, gimnastic uoar, mers normal, bicicleta: 50-60w; c) program normal dac VS (ventriculul stng) e normal i nu exist complicaii postoperatorii. - dup luna a doua postoperator, se poate aplica acest program, dar numai sub supravegherea medical a tensiunii arteriale i a frecvenei cardiace.

n ce const programul de antrenament: cteva minute de nclzire, gimnastic respiratorie, mobilizarea centurii scapulare, exerciii fizice globale. 30 minute de efort: 2 minute cicloergometru, cu creterea progresiv a sarcinii 4 x 2 minute la 80-90% VO2 maxim; 3 minute la 50-60% VO2 maxim; 5 minute la 50-30% VO2 maxim. exerciii fizice de intensitate medie uoar, n revenire 5 minute. - Se practic 3 edine pe sptmn la cicloergometru, timp de opt sptmni, la nivelul de 70% din frecvena cardiac maxim teoretic i nc 2 sptmni la 80% din frecvena cardiac maxim. - n insuficiena cardiac antrenamentul este lent progresiv, intervalul de timp n care se atinge efectul de antrenament este de peste ase luni i se efectueaz numai n centre medicale specializate. Faza a 3-a de ntreinere - util pacientului valvular ce urmeaz s-i reia activitatea profesional. - el trebuie s depeasc faza activitilor fizice minime. - intensitatea antrenamentului optim este de 50-70% din frecvena cardiac calculat potrivit rspunsului la efort. - util este prescrierea unui medicament antiartmic, care s se ia ca tratament de ntreinere n timp ce face antrenament fizic. - exerciiile fizice sunt cele din recuperarea coronarianului. - se va continua cu gimnastica respiratorie i se va insista asupra grupelor musculare ce urmeaz a fi solicitate cu predilecie n profesia pacientului

57. Recuperarea in insuficienta cardiaca: metodologie practica, indicatii,contraindicatii, rezultate


n insuficiena cardiac obiectivul principal este mpiedicarea decondiionrii fizice a bolnavului peste limita impus de suferina miocardic. este necesar aprecierea prealabil a capacitii de efort a bolnavului. Aceasta va fi fcut prin testarea de efort, obligatorie pentru orice bolnav cu insuficien cardiac. Metodologiei testrii de efort Aceasta se va efectua fie pe covorul rulant, fie pe cicloergometru, n funcie de posibilitile bolnavului. Metodologia testrii de efort poate fi cea clasic, n trepte de 25 W i trei minute. Se urmresc n cursul testrii de efort aceiai parametri ca i n cursul testrii de efort la bolnavii cu cardiopatie ischemic dureroas.Se pune ns un accent deosebit pe VO2 maxim i pe comportarea tensiunii. n urma testrii de efort se va stabili programul concret de antrenament. n ceea ce privete frecvena antrenamentului, avnd n vedere intensitatea mic a efortului care se depune, se indic: antrenamentul zilnic, cel puin pentru antrenamentului efectuat la domiciliu; de cel puin 3-4 ori pe sptmn, n cadrul instituionalizat, dac bolnavul este ambulator, sau zilnic, dac bolnavul este spitalizat.

Intensitatea efortului va fi redus, urmrindu-se obinerea unei frecvene cardiace de 70-85% din frecvena cardiac maxim atins n cursul testrii de efort. Aceasta FC. nu trebuie sa depaseasca 135-140 batai\min si trebuie sa fie inferioara cu 10 b.\min FC .la care apar simptomele de insuficienta cardiaca, respective dispneea. durata antrenamentului propriu-zis pentru inceput va fi de 5- 10 min. crescand pana la 30 de minute.Se desfasoara cu pauze fiecare perioad de antrenament va fi precedat de o perioad de nclzire, de 5-10 minute, efectuat prin exerciii respiratorii i de stretching. antrenamentul va fi terminat tot printr-o perioad de 5-10 minute de rcire, prin aceleai exerciii respiratorii i de stretching. Exist trei tipuri de activiti care se practic n scopul antrenrii bolnavilor cu insuficien cardiac. cel mai utilizat dintre ele este mersul pe jos cu o viteza de 4-5 km/or. - se vor intercala scurte perioade de jogging. astfel, bolnavul va fi ncurajat s alerge uor, cte 25 m la fiecare 500 metri parcuri prin mers pe jos. n sfrit, a treia posibilitate este aceea a aplicrii doar a gimnasticii medicale.Se folosesc aceleasi exercitii din perioada de incalzire si racier, dar mai viguros. Dup o perioad de antrenament instituionalizat, pe o perioad de 3-6 luni, bolnavul i poate continua singur antrenamentul, la domiciliu, att n scopul creterii n continuare a capacitii de efort, dar, mai ales, n scopul meninerii capacitii de efort obinute n perioada de antrenament instituionalizat.

58.

Metodologia specifica a recuperarii in insuficienta cardiaca

59.

Recuperarea fizica a pacientilor cu tulburari de ritm cardiac

dureaza 6 12 sptmni, este identic cu cea aplicat bolnavilor cu angin pectoral stabil de efort sau cu cea aplicat n faza a doua de recuperare a infarctului miocardic acut. Se tine cont de capacitatea de efort iniial, care va condiiona i va determina: nivelul iniial de efort; capacitatea de efort final, propus i atins prin antrenament. se va desfura cvasiobligatoriu ntr-o perioad de 1-2 sptmni n mediu spitalicesc,ndeosebi pentru bolnavii cu angor restant (dar cu prag anginos ridicat), iar uneori poate fi de la nceput ambulatorie, pentru bolnavii total asimptomatici. n toate situaiile ea va fi ns instituionalizat, desfurat n servicii de specialitate n care sunt disponibili att specialistul n recuperare, ct i medicul cardiolog.

Dup traversarea celor 6-12 sptmni de antrenament fizic propriu-zis, bolnavii vor fi trecui n faza a III-a de recuperare cnd, de la caz la caz, prestarea activitii fizice va fi efectuat n acelai cadru instituional (cnd exist condiii pentru acesta), bolnavului va reveni la 3, 6 luni i, ulterior, anual n serviciul cardiologic riscurile recuperrii fizice sunt mult mai mari dect la alte categorii de bolnavi; ei trebuie s se afle sub influena medicaiei antiaritmice prescrise de ctre cardiolog, iar n sala de kinetoterapie trebuie s existe posibiliti de resuscitare cardiorespiratorie. Modul de realizare a efortului n antrenamentul fizic propriu-zis cuprinde aceleai modaliti descrise la recuperarea postinfarct miocardic i postrevascularizare miocardic

60. Indicatii si contraindicatii in recuperarea pacientilor cu tulburari de ritm cardiac

61.

Contraindicatii ale recuperarii fizice la bolnavii cardiaci

Contraindicaiile antrenamentului fizic sunt: Infarcte complicate Insuficienta cardiaca Emfizem pulmonar, bronsita cronica Boli pulmonare cornice in antecedente HTA netratata Tulburari ritm Angor spontan valoarea glicemiei peste 200 300 mg%; retinopatia avansat care ar putea favoriza dezlipirea de retin; nefropatia diabetic; hipertensiunea cu valoare diastolic peste 120130 mmHg. Efortul fizic este util pentru profilaxia primar a cardiopatiei ischemice cronice i a cardiopatiei diabetice n diabetus melitus. pentru diabetul zaharat tip I, efectul hipoglicemiant al efortului fizic va fi mai mare dac va fi fcut la 3 4 ore de la injectarea insulinei cristalinei i la 8 12 ore de la injectarea insulinei semilente.