Alina Aluculesei

AMG-I
 Ce este boala cardiovasculara (BCV)?
 Exemplu de BCV-Insuficienta cardiaca (IC), mai multe date din Romania;
 Factorii risc cardiovascular:
-factorii de risc neinfluentabili;
-factorii de risc ce pot fi influentati;
-factori de protectie;

 Profilaxia primara si secundara in bolile cardiovasculare;

 Bolile cardiovasculare (BCV) in alte tari-literatura de specialitate;
 Concluzii.
 Boala cardiovasculara:-termen larg ce descrie toate afectiunile care afecteaza inima, sistemul
circulator, inclusiv boala coronariana, accidentul vascular cerebral (AVC), atacul de cord si boliile
aortice.
 Bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauza de deces la nivel global. Boala cardiaca
ischemica si boala cerebrovasculara sunt, respectiv, prima si, respectiv, a doua cea mai frecventa
cauza de deces.

 Principalele cauze de European Heart Journal 2014.

deces in Romania!
 Cca 45.000 de persoane sunt diagnosticate in fiecare an cu IC (5 cazuri
noi/ora);

 Cca 344.000 de pacienti sunt internati pe an cu diagnosticul (principal sau

secundar) de IC;

 7.7% dintre pacientii cu IC mor in spital (1 deces pe ora);

 Cca 15% dintre pacientii cu IC sunt re-spitalizati in primele 30 de zile dupa

externare;

 Cca 33% dintre pacientii cu IC mor sau sunt re-spitalizati in primul an dupa
externare.
HF in Romania. A call to action, 2016.
 Varsta Ereditatea Sex Etnia

Hipertensiune
Obezitate
arteriala

Diabet
Fumatul zaharat

Hipercoleste- Sedentarism
rolemie

Alcoolul in
Activitatea
Stresul cantitate Estrogenii
moderata fizica
 Varsta - riscul creste odata cu înaintarea în varsta. Daca sunteti barbat peste
45 ani sau femeie peste 55 ani sau la menopauza, aveti un risc
cardiovascular crescut.

 Sexul - barbaţii au un risc mai mare de a face boli cardiovasculare mai

precoce in timpul vietii decat femeiile. Dupa menopauza dispare efectul
protector al hormonilor feminini (estrogeni) si riscul comparabil intre cele
doua sexe.

 Ereditatea (include apartenenta la rasa) – poate fi transmisa o predispozitie

de imbolnavire care impreuna cu anumiti factori de mediu si obiceiuri
comune sa favorizeze aparitia bolii.
 Fumatul-nicotina va strange vasele de sange, iar monoxidul de carbon le poate
deteriora mucoasa interioara, facandu-le mai susceptibile la ateroscleroza.

 Hipertensiunea arteriala necontrolata -poate duce la intarirea si ingrosarea arterelor,

ingustand vasele prin care curge sangele.

 Diabetul zaharat -afectează în principal arterele şi nervii şi determină în final

suferinţa mai multor organe: inimă, rinichi, ochi etc. Cei mai mulţi diabetici mor
datorită bolilor cardiovasculare.

 Obezitatea -excesul de greutate inrautateste de obicei alti factori de risc ai bolilor de

inima.

 Sedentarismul- lipsa exercitiilor fizice este, de asemenea, asociata cu multe forme de

boli de inima si cu unii dintre ceilalti factori de risc.

 Nivelurile ridicate de colesterol din sange -pot creste riscul formarii placii si
aterosclerozei.
Valorile normale pentru colesterol

 Colesterolul total:
-valoare normala – pana la 200 mg/dcl,
- valoare la limita – intre 201 – 240 mg/dcl,
-valoare de risc – peste 240 mg/dcl.

 Colesterolul HDL:
-valoare normala – peste 60 mg/dcl,
-valore la limita – intre 40 – 59 mg/dcl,
-valoare de risc – mai putin de 40 mg/dcl (riscul de aparitie a afectiunilor
inimii este ridicat pentru ca nu mai este protejata de colesterol bun.

 Colesterolul LDL :
-valoare normala – sub 100 mg/dcl,
-valoare buna – intre 100 – 129 mg/dcl,
-valoare la limita – 130 – 159 mg/dcl,
-valoare de risc – intre 160 – 189 mg/dcl,
-valoare de risc crescut – nivelul colesterolului trece de 190 mg/dcl.
 Stresul-neeliberat va poate deteriora arterele si poate agrava alti factori de
risc pentru bolile de inima.

 Activitatea fizică-scade riscul cardiovascular şi de aceea este încurajată la

orice vârstă, în funcţie de limitele individuale. În plus, ajută la controlul
celorlalţi factori de risc: HTA, obezitatea, diabetul.

 Alcoolul- consumul în cantitati moderate de alcool (adica nu mai mult de

un pahar mic de vin sau 25 ml de tarie sau 200 ml de bere pe zi) se poate
insoti de reducerea riscului cardiovascular.

 Dieta mediteraneana, constand in consumul

redus de grasimi animale,cantitati moderate
de oua, lactate si aport crescut de legume,
fructe, cereale, nuci, ulei de masline este
considerata dieta care reduce nivelul factorilor
de risc cardiovasculari si scade mortalitatea
generală si cea de cauza cardiaca.
Anumite tipuri de boli de inima, cum ar fi defectele
cardiace, nu pot fi prevenite.
 Preventie primara:
 nu fumati;
 controlati alte conditii de sanatate, cum ar fi hipertensiunea arteriala,
colesterolul ridicat si diabetul;
 exersati cel putin 30 de minute pe zi in majoritatea zilelor saptamanii;
 consumati o dieta saraca in sare si grasimi saturate;
 mentineti o greutate sanatoasa;
 reduceti si gestionati stresul;
 practicati o igiena buna.
 Preventia secundara:
 se adreseaza pacientilor care au avut un eveniment cardiovascular, presupune
consiliere in ce priveste stilul de viata sanatos;

 pacientii cu boli cardiovasculare ar trebui sa aiba acces la noua tehnologie medicala

precum și la medicamente adecvate:
-alpha si beta-blocante, aspirina, statine, inhibitori ai enzimei de conversie,
medicamente cu actiune centrala;

Organizatia Mondiala a Sanatatii – are doua tinte in prevenirea si controlul BCV:

 programe de preventie a cresterii hipertensiunii arteriale- scadere cu 25% a
persoanelor hipertensive pana in anul 2025.

 cel putin 50% dintre persoanele eligibile ar trebui sa primeasca terapie

medicamentoasa si consiliere (inclusiv controlul glicemiei) pentru a preveni
atacurile de cord si accidentele vasculare cerebrale pana in 2025.
 G. Michas et al. /Cardiovascular disease in Greece; the latest
evidence on risk factors, Hellenic Journal of Cardiology 60
(2019) 271-275

 Ratele de mortalitate prin BCV in Grecia au scazut în ultimii

15 ani, fapt ce ar putea fi atribuit scaderii fumatului și
creșterea activitatii fizice printre populatia greceasca. Cu
toate acestea, aceste rate raman nefavorabile printre restul
statelor UE. Cu toate acestea, cetatenii Greciei par sa adopte
treptat obiceiuri alimentare nesanatoase, renutand la dieta
mediteraneana.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1109966618303427
 Dieu-My T. Tran et al./Risk factors associated with cardiovascular
disease among adult Nevadans, PLoS ONE 16(2): e0247105, 2021
https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0247105
 S. Bansilal et al. /Global burden of CVD: focus on secondary prevention of
cardiovascular disease, International Journal of Cardiology 201 S1 (2015) S1–S7
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0167527315310263
 Mahmood Bakhtiyari et al./ Contribution of obesity and cardiometabolic risk factors
in developing cardiovascular disease: a population-based cohort study, Scientific
Report, (2022)
https://www.nature.com/articles/s41598-022-05536-w

 Yan Xie et al./Long-term cardiovascular outcomes of COVID-19, Nature

Medicine,(2022)
https://www.nature.com/articles/s41591-022-01689-3

 Ashish Sarraju et al./ Personalizing cholesterol treatment recommendations for

primary cardiovascular disease prevention, Scientific Report, (2022)
https://www.nature.com/articles/s41598-021-03796-6
 Riscul de a dezvolta BCV creste odata cu varsta si include varsta > 45 de ani
la barbati si > 55 de ani la femei.

 Un istoric familial de boli cardiace precoce este, de asemenea, un factor de

risc, cum ar fi boala cardiaca la tata sau la un frate diagnosticata inainte de
varsta de 55 de ani si la mama sau o sora diagnosticata inainte de varsta de 65
de ani.

 Multi factori de risc traditionali pentru BCV sunt legati de stilul de viata, prin
urmare tratamentul preventiv poate fi adaptat la modificarea unor factori
specifici. Persoanele cu BCV stabilite prezinta un risc foarte mare de
evenimente recurente.

 Intelegerea acestor factori de risc este esentiala pentru prevenirea

morbiditațtlor si mortalitatii cardiovasculare.

 Screening-ul si preventia bolilor cardiovasculare;