Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diabetul Zaharat
Diabetul zaharat reprezintă un important factor de risc cardiovascular, având o pondere importantă
în cazul morbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare. Diabetul zaharat accelerează procesul de
ateroscleroză sistemică, ceea ce în timp are drept rezultat apariţia bolilor cardiovasculare de natură
aterosclerotică, precum boala cardiacă ischemică, boala arterială periferică, insuficienţa renală cronică
sau accidentul vascular cerebral. Cauza principală a mortalităţii persoanelor cu diabet zaharat este
reprezentată de bolile cardiovasculare aterosclerotice într-o proporţie de aproximativ 80%.
Simptome de diabet
• tulburari de vedere
• sete exagerata
• infectii frecvente
Bolile cardiovasculare reprezinta o amenintare reala mai ales in cazul pacientilor diabetici, deoarece
acestia sunt mai predispusi la infarct miocardic acut, 80% dintre cazuri fiind asimptomatice, adica
pacientul diabetic nu prezinta simptomele infarctului precum: durerile survenite brusc in piept, deseori
fiind confundate cu un disconfort de tipul indigestiei sau chiar moarte subita datorata unei stenoze
(depuneri ateromatoase) largi.
In cazul pacientilor diabetici se vor efectua consultatii cardiologice pentru depistarea precoce a bolilor
cardiovasculare, in special a aterosclerozei, consultatii ce implica electrocardiograme pentru
evidentierea eventualelor tulburari de ritm care sugereaza ischemia/infarctul sau insuficienta cardiaca
congestiva.
In functie de suspiciunile medicului cardiolog, se vor efectua o serie de teste minim invazive care au
rolul de diagnostic precum angiografia generala, coronarografia, arteriografia periferica sau carotidiana
etc., precum si tratamentul in cazul stenozelor ce ating proportia de 40%, dintre care enumeram
angioplastia periferica cu balon, angioplastia carotidiana etc.
Cauza aparitiei diabetului nefiind precis cunoscuta face ca prevenirea bolii sa fie dificila. Cunoastem insa
factorii care favorizeaza si declanseaza boala, iar principalul factor este ereditatea, predispozitia la
boala. In general, pacientii care au rude de sange apropiate diagnosticate cu diabet, sunt predispusi la
diabet.
Pentru a preveni aparitia bolii, pacientul trebuie sa abordeze un stil de viata sanatos, sa nu faca abuzuri
de alimente zaharoase, sa nu fie sedentar, sa urmeze un program de exercitii pentru mentinerea
greutatii si sa se prezinte la controlul periodic.
Complicatiile survenite in urma netratarii sau tratarii necorespunzatoare a diabetului pot implica, pe
langa bolile de natura cardiaca, si coma hipersomolara sau cetoacidoza diabetica. Din punct de vedere
cardiovascular, anomaliile circulatorii pot pune viata pacientului in pericol conducand la infarct, accident
vascular cerebral sau amputatie de membre, cauzata de modificarile ireversibile ale tesutului alimentat
de vasul de sange ocluzionat.
Pacientul diagnosticat cu diabet de tip I sau II trebuie sa retina faptul ca riscul de a dezvolta o boala
coronariana este de cel putin doua ori mai mare decat in cazul pacientilor nediabetici. Controalele
periodice sunt obligatorii pentru a nu isi pune viata in pericol. Analizele de laborator trebuie realizate
periodic, pentru a se vedea nivelul de glucoza din sange si nivelul de colesterol, de asemenea,
hipertensiunea arteriala trebuie apreciata corespunzator, iar consultatia cardiologica periodica este
necesara pentru depistarea eventualelor depuneri ateromatoase su schimbari de ritm cardiac.
Regimul alimentar imbunatateste considerabil starea pacientului. Renuntarea la fumat, cat si alcatuirea
unui program de exercitii pentru a contra greutatea reprezinta doua dintre metodele eficiente pentru a
preveni riscul unui infarct sau a unui accident vascular cerebral.