CENTRUL REGIONAL DE DIRECŢIA DE SĂNĂTATE

SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ PUBLICA HUNEDOARA

MINISTERULSĂNĂTĂŢII

ZIUA MONDIALĂ
DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HIPERTENSIUNII
17 mai 2021
,,Să cunoaștem starea de sănătate în comunitățile vulnerabile ! Să acționăm pentru reducerea
inechităților !”Z.M.Sanatatii- luna mai 2021

Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara

Compartiment Evaluare şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate
 In luna mai se continua campania Zilei Mondiale a Sanatatii, care are ca obiectiv principal în fiecare
dintre cele opt luni creșterea nivelului de informare cu privire la: determinanții sociali ai stării de
sănătate ai populației vulnerabile (aprilie), starea de sănătate și percepția acesteia în rândul populației
vulnerabile comparativ cu populatia generala (mai)
 Mesaje campaniei ZM Sanatatii din luna mai 2021:
 Sănătatea persoanelor vulnerabile contează!
 Doar împreună putem acționa pentru o comunitate mai echitabilă și mai sănătoasă -,,Acționează și tu
„pentru a reduce inechitățile în comunitățile pentru care lucrezi.
 Evaluează care sunt nevoile de sănătate ale persoanelor vulnerabile din aceste comunități -,,Acționează și
tu” pentru ca persoanele din întreaga comunitate să poată beneficia de serviciile de sănătate preventive și
curative de care au nevoie
 Problematica populației vulnerabile este extrem de complexă atât din punct de vedere, social,
economic, educațional și al stării de sănătate. Lipsa locului de muncă, nivelul educației, venitul,
locuința, accesul la apă de băut, hrană și energie electrică au un impact considerabil asupra sănătății, în
timp ce factori precum utilizarea serviciilor medicale au adesea un impact mai mic.
 Doar împreună putem acționa pentru o comunitate
mai echitabilă și mai sănătoasă - Acționează și tu,
pentru a reduce inechitățile în comunitățile pentru care
lucrezi.
  Evaluează care sunt nevoile de sănătate ale
persoanelor vulnerabile din aceste comunități –
Acționează și tu, pentru ca persoanele din întreaga
comunitate să poată beneficia de serviciile de sănătate
preventive și curative de care au nevoie.

Sănătatea persoanelor vulnerabile contează!

 Hipertensiunea arterială

Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de catre sange asupra peretilor arterelor atunci cand inima bate (sistolica – “mare”) si
atunci cand inima se relaxeaza (diastolica – “mica”).

Ce este hipertensiunea / tensiunea marita?

Tensiunea arteriala (TA) marita sau crescuta - hipertensiunea arteriala (HTA) inseamna cresterea presiunii in artere. Arterele sunt
vasele care transporta sangele de la pompa cardiaca la toate tesuturile si organele corpului uman, fara de care acestea nu pot primi
oxigenul si nutrientii necesari pentru a-si desfasura activitatea. In lipsa acestei presiuni in artere nu ar fi posibila circulatia sangelui
in organism, dar o crestere excesiva a sa este defavorabila.
Se considera ca tensiunea optima este sub 120/80 mmHg, insa se accepta ca valori normale si cele situate intre 120/80 mmHg si
139/89 mmHg.
Daca TA este 140/90 mmHg sau mai mult, se considera hipertensiune arteriala. In acest caz 140 mmHg reprezinta presiunea din
artere cand inima se contracta si pompeaza sange in artere in timp ce 90 mmHg este tensiunea arteriala diastolica si reprezinta
presiunea din artere cand inima se relaxeaza, dupa contractie.
A avea "tensiune mare" sau hipertensiune arteriala este deja ceva foarte comun, atat de comun incat de multe ori o tratam
superficial sau chiar nu o bagam in seama.

Care sunt simptomele?

HTA este o afectiune "tacuta", care nu da simptome specifice in mod constant, ci doar atunci cand exista cresteri bruste si
semnificative de tensiune! Astfel, multe persoane sunt hipertensive de multi ani, fara sa stie acest lucru daca nu merg la un control
cardiologic specializat.
Simptomele manifestate in cresterile bruste si importante ale tensiunii arteriale pot fi de tipul: cefalee, ameteli, zgomote in urechi,
sau tulburari de vedere, greturi, stare de rau general.

Care sunt posibilele complicatii ale HTA?

- inima: cardiopatie ischemica - infarct miocardic, aritmii, insuficienta cardiaca
- vasele cerebrale: accidente cerebrale
- rinichii: nefroangioscleroza cu insuficienta renala cronica.
Hipertensiunea arteriala NU trebuie neglijata!
 Grupe de risc ale pacienţilor cu HTA
(Conform Ghidului de diagnostic şi tratament Hipertensiunea Arterială, elaborat de
Comisia de Cardiologie) 

Grupa cu risc scăzut

 bărbaţi <55 ani şi femei <65 ani cu HTA de gradul I
 fără factori de risc
 riscul de eveniment CV major în următorii 10 ani este de 15%
Grupa de risc mediu
 pacienţi cu HTA de niveluri diferite
 prezenţa mai multor factori de risc
 riscul de eveniment CV major în următorii 10 ani este de 15%- 20%
Grupa de risc înalt
 pacienţi cu HTA de gradul 1 şi 2 care au 3 sau mai mulţi factori de risc
asociaţi, diabet sau afectarea organelor ţintă
 pacienţi cu HTA severă fără factori de risc asociaţi
 risc de eveniment CV major la 10 ani este de 20-30%
Grupa de risc foarte înalt
 pacienţi cu HTA gradul 3 şi unul sau mai mulţi factori de risc asociaţi
 toţi pacienţii cu BCV clinic manifestă sau boală renală
 Risc de evenimente CV majore de circa ≥30% în 10 ani.
 Clasificarea hipertensiunii
bazată pe criteriul cantitativ (după OMS):
 PRINCIPALII
FACTORI CARE
CONTRIBUIE LA
DEZVOLTAREA
HTA ȘI A Factori de risc comportamental Boală cardiovasculară
COMPLICAȚIILOR

Globalizarea Alimentație Presiune arterială Infarct miocardic

Urbanizarea nesănătoasă crescută AVC
Îmbătrânirea Fumat Obezitate Insuficiența cardiacă
Venitul Sedentarism Diabet zaharat
Educația Consum excesiv Lipide serice
Condiții de crescute
de alcool Boală renală
locuit

Factori de risc
Determinanți sociali metabolic
 Hipertensiunea arterială – Factori de risc

Factorii de risc în ceea ce priveşte apariţia hipertensiunii arteriale sunt de două

tipuri, precum :
- factorii nemodificabili,
nemodificabili care nu ţin de pacient - vârsta, rasa, antecedentele
familiale patologice din punct de vedere cardiologic,
- factori controlabili de către pacient, respectiv obezitatea, sedentarismul,
fumatul, aportul excesiv de sare, consumul de alcool în exces, o dietă privată de
vitamina D, stresul sau alte boli cronice.

Factorii nemodificabili

Vârsta -
Vârsta riscul apariţiei hipertensiunii arteriale creşte în cazul persoanelor
vârstnice. În timp ce bărbaţii sunt predispuşi la a suferi de hipertensiune în jurul
vârstei de mijloc, la femei hipertensiunea apare cel mai adesea la menopauză.
Rasa - hipertensiunea
 - arterială este mult mai întâlnită în rândul persoanelor de
culoare, la acestea hipertensiunea fiind mult mai frecventă decât în cazul
persoanelor albe. Complicaţiile hipertensiunii, precum accidentul vascular
cerebral sau infarctul de miocard acut sunt de asemenea mult mai întâlnite în
rândul persoanelor de culoare.
Istoricul medical al familiei - hipertensiunea
familiei arterială tinde să fie moştenită în
familie.
 Factorii de risc controlabili

Supraponderabilitatea sau obezitatea -

obezitatea Cu cât greutatea corporală este mai
mare cu atât mai mare este nevoia de sânge pentru a suplimenta oxigenul şi
nutrienţii din ţesuturi. Cu cât volumul de sânge care circulă prin vasele de sânge
creşte, cu atât creşte şi presiunea exercitată asupra pereţilor vaselor de sânge.
Lipsa activităţii fizice - Persoanele
fizice care nu sunt active din punct de vedere fizic
tind să aibă o rată cardiacă mai mare. Atunci când rata cardiacă este mare inima
trebuie să lucreze din greu la fiecare contracţie, ceea ce face ca presiunea asupra
arterelor să fie mult mai mare. Lipsa activităţii fizice este legată de asemenea de
obezitate, un alt factor declanşator al hipertensiunii.
Fumatul - Nu
Fumatul numai că tutunul creşte instantaneu tensiunea arterială, dar
chimicalele din tutun pot afecta căptuşeala pereţilor arterelor. Acest lucru duce la
îngustarea arterelor şi la creşterea tensiunii arteriale.
Sarea consumată în exces - Prea
exces mult sodiu în dietă poate duce la reţinerea
fluidelor de către organism şi implicit la creşterea tensiunii arteriale.
 Atenționare WHL http://www.whleague.org/
 Consumul ridicat de sare este una dintre riscurile majore de sănătate la
nivel mondial.
 Se apreciază că peste 300 de milioane de persoane au hipertensiune
arterială determinată de un consum ridicat de sare. 
 În plus, aportul ridicat de sare este asociat cu cancerul gastric, litiaza renală
recurentă, osteoporoză, obezitate, deteriorarea vaselor de sânge. 
 Adulții ar trebui să mănânce mai puțin de 5 g de sare (2000 mg sodiu) pe
zi. 
 OMS a indicat reducerea consumului de sare ca fiind cel mai bun mod de a
de a îmbunătăți starea de sănătate. (http://www.whleague.org/)
 Factorii comportamentali joacă un rol major în creşterea presiunii
arteriale

Se estimează că alimentaţia nesănătoasă este în relaţie cu aproximativ

jumătate dintre cazurile de HTA.
În jur de 30% sunt în relaţie cu consumul crescut de sare, 20% cu consumul
redus e potasiu = consum redus de fructe şi legume.
Sedentarismul este în relaţie cu ~ 20% dintre cazurile de HTA.
Obezitatea în relaţie cu ~ 30% dintre cazurile de HTA.
Consumul excesiv de alcool cauzează de asemenea HTA.
Renunţarea la fumat este îndeosebi importantă pentru persoanele cu HTA.
Prea puţin potasiu în dietă - Potasiul
dietă echilibrează necesarul de sodiu din celule.
Dacă nu consumaţi sau nu reţineţi suficient potasiu în corp, pentru a echilibra nivelul
de sodiu, acesta se acumulează în exces în organism favorizând apariţia
hipertensiunii.
Dieta privată de vitamina D - Ipoteza
D potrivit căreia prea puţină vitamina D în
dietă poate duce la hipertensiune este încă nesigură. Cu toate acestea, cercetătorii
consideră că vitamina D poate ataca o enzimă produsă de rinichi, enzimă
responsabilă de apariţia hipertensiunii arteriale.
Consumul excesiv de alcool - Cu
alcool timpul consumul excesiv de alcool poate afecta
inima. Două – trei pahare de alcool consumate la o masă pot de asemenea să
crească temporar tensiunea arterială, deoarece alcoolul stimulează organismul să
elimine hormoni care cresc circulaţia sanguină şi bătăile inimii.
Stresul - Poate duce la creşterea temporară, însă simţitoare, a tensiunii arteriale.
Dacă încercaţi să vă relaxaţi mâncând mai mult, fumând sau consumând alcool, nu
faceţi decât să agravaţi problemele, deoarece hipertensiunea se agravează.
Prezenţa bolilor cronice - Anumite
cronice boli cronice pot creşte de asemenea
nivelul tensiunii arteriale. Este vorba despre afecţiuni precum: nivelul crescut al
colesterolului, diabetul, bolile renale sau apneea obstructivă.
Există situaţii când sarcina poate să fie un factor declanşator al hipertensiunii
arteriale.
Date statistice din judeţul Hunedoara

Numar cazuri 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Boli Cardio-
32.320 32.752 33.396 32.621 32.156 33.002 32072
Vasculare

HTA 62.629 62.856 62.438 62.735 63.158 61.887 60410

Obezitate 4.374 4.716 5.259 5.280 4.964 4.835 4786

 ESTE NECESARĂ TRANSFORMAREA ŞI RECENTRAREA
EFORTURILOR DE REVENIRE ŞI CONTROL
Fiecare persoană: Profesioniştii în sănătate:
 Reducerea aportului de sare  Determinarea PA la toate
 Mişcare - minimum 30 de minute examinările medicale
pe zi  Evaluarea riscului cardiovascular
 Menţinerea unei greutăţi la cei diagnosticaţi cu HTA
corporale optime  Tratarea celor la risc
 Renunţarea la fumat cardiovascular înalt pentru
 Atenţie la consumul de alcool controlul valorilor PA
 Consumul frecvent de alimente
 Evaluarea tulburărilor
neprocesate sau minim procesate hipertensive în timpul gravidităţii
 Militarea pentru politici de
 Verificarea regulată a valorilor PA sănătate publică
 Militarea pentru politici de
 Încurajarea şi asistarea
comunităţii pentru programe
sănătate publică screening al PA
 ÎN LUME
ÎN ROMÂNIA

4,5 din 10 adulți au HTA

Sursa:www.cdc.gov (SEPHAR III 2016)
ÎN EUROPA
Prevalența presiunii arteriale ridicate, vârsta +18 ani, femei Afectarea
Prevalența presiunii arteriale ridicate, vârsta +18 ani, bărbați
vederii
AVC

Infarct
miocardic
Insuficiență
cardiacă

Trombi arteriali
care pot conduce
la infarct
miocardic și AVC
Afectare
renală
Sursa: European Cardiovascular Statistics 2017 (16)

Ministerul Sănătății Institutul Național de Sănătate Publică Centrul Național de Evaluare și Promovare a Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj Siglă și Nume DSP
Stării de Sănătate
Material realizat în cadrul subprogramului de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate al Ministerului Sănătății - pentru distribuție gratuită
 Bolile legate de HTA
au un impact major asupra cheltuielilor de îngrijiri medicale

 Se estimează că 10% dintre cheltuielile pentru îngrijiri medicale sunt în relaţie directă cu PA crescută şi complicaţiile ei.
Intervenţiile clinice nu au fost aplicate în mod sistematic,
atât în ţările economic dezvoltate, cât şi în cele în
dezvoltare
Cele mai multe persoane cu HTA
(conform estimărilor CDC, în
aproape jumătate dintre cazuri) nu
sunt conştiente că presiunea lor
arterială este ridicată.
O proporţie mare dintre cei care
sunt conştienţi că au valori
ridicate ale PA, rămân netrataţi,
sau chiar dacă sunt trataţi, o
proporţie mare au încă PA
controlată suboptimal.
 Consumul de alcool frecvent sau excesiv NU vă protejează împotriva infecției COVID-
19! Acesta este periculos pentru sănătatea dvs. și cei din jur!
Fumatul NU vă proteajează împotriva infecției COVID-19!Fumatul vă crește riscul de
a face o formă gravă a infecției COVID-19.
Pentru o bună sănătate emoțională preveniți stresul! Reduceți timpul alocat știrilor
despre pandemie! Faceți alte activități care vă plac!
Pentru o bună sănătate fizică, efectuați zilnic, ÎN CASĂ, cel puțin 30 minute de
activitate fizică pentru adulți și cel puțin o oră pentru copii! Urcatul și coborâtul scărilor, dansul,
exercițiile fizice, vă mențin sănătatea întregului organism!
Consumați zilnic alimente proaspete, variate, de sezon, din producția locală, pentru a
vă asigura aportul de nutrienți de care are nevoie organismul dvs.!
  Respectați regulile generale de igienă când pregătiți alimentele pentru consum si
asigurați igiena adecvată a echipamentelor, suprafețelor de lucru și ustensilelor de bucătărie.
Folosiți doar dvs. produsele personale de igienă, precum prosoape sau lenjerii,
obiectele cu care mâncați.
La intrarea în locuință, spălați-vă pe mâini cu apă și săpun.Nu folosiți în interiorul
locuinței încălțămintea și îmbrăcămintea cu care ați circulat în afara casei. Aerisiți-vă frecvent
încăperile în care lucrați și locuința.
Mențineți distanța socială (minimum 1,5/2 m) față de persoanele din jur. Purtarea
maştii in spaţiile publice inchise este obligatorie.
Vaccinarea anticovid 19 salveaza vieţi !
1 . Emdin CA, Rahimi K, Neal B, Callender T, Perkovic V, Patel A. Blood pressure lowering in type 2 diabetes: a systematic review and meta-analysis. JAMA 2015;313:603–
615.
2 . Ettehad D, Emdin CA, Kiran A, Anderson SG, Callender T, Emberson J, Chalmers J, Rodgers A, Rahimi K. Blood pressure lowering for prevention of cardiovascular
disease and death: a systematic review and meta-analysis. Lancet 2016;387:957–967.
3 . Forouzanfar MHet al.. Global burden of hypertension and systolic blood pressure of at least 110 to 115 mm Hg, 1990-2015. JAMA 2017;317: 165–182.
4 . Yusuf S, Hawken S, Ounpuu S, Dans T, Avezum A, Lanas F, McQueen M, Budaj A, Pais P, Varigos J, Lisheng L, INTERHEART Study Investigators. Effect of potentially
modifiable risk factors associated with myocardial infarction in 52 countries (the INTERHEART study): case-control study. Lancet 2004;364:937–952.
5 . Banegas JR, Lopez-Garcia E, Dallongeville J, Guallar E, Halcox JP, Borghi C, Masso-Gonzalez EL, Jimenez FJ, Perk J, Steg PG, De Backer G, RodriguezArtalejo F.
Achievement of treatment goals for primary prevention of cardiovascular disease in clinical practice across Europe: the EURIKA study. Eur Heart J 2011;32:2143–2152.
6. Kearney PM, Whelton M, Reynolds K, Muntner P, Whelton PK, He J. Global burden of hypertension: analysis of worldwide data. Lancet. 2005;365:217–223.
7 World Health Organization Chronic Disease and Health Promotion. WHO Global Infobase, https://apps.who.int/infobase/Index.aspx
8. World Health Organization. A global brief on hypertension: silent killer, global public health crisis. World Health Day 2013. Report, 1-39. 2013. Geneva, Switzerland,
World Health Organization.
9. Levy D, Larson MG, Vasan RS, Kannel WB, Ho KKL. The Progression From Hypertension to Congestive Heart Failure. JAMA 1996; 275(20):1557-1562.
10. Chen G, McAlister FA, Walker RL, Hemmelgarn BR, Campbell NR. Cardiovascular outcomes in Framingham participants with diabetes: the importance of blood pressure.
Hypertension 2011; 57(5):891-897.
11. Khan KS, Wojdyla D, Say L, Gulmezoglu AM, Van Look PFA. WHO analysis of causes of maternal death: a systematic review. Lancet 2006; 367(9516):1066-1074.
12. Seely EW, Maxwell C. Cardiology Patient Page. Chronic Hypertension in Pregnancy. Circulation 2007; 115(7):e188-e190.
13. World Health Statistics 2012, www.who.int
14. Mills Kt, Bundy JD, Kelly TN, Reed JE, Kearny PM, Reynolds K, Chen J, He J Global Disparities of Hypertension Prevalence and Control, Circulation, 2016; 134:441-
450
15 .Kearny PM, Whelton M, Reynolds K, Muntner P, Whelton PK, He J, Global burden of hypertension: analysis of worldwide data”, Lancet, vol.365, no.9455, pp. 217-223,
2005
 Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara

DIRECTOR EXECUTIV, MEDIC ŞEF DEPARTAMENT S.S.P.

Ec. Mezei Ioan Sebastian Dr. Ghiara Oana

COORDONATOR C.E.P.S.E.S.,
Dr. Roșca Daniela
Dr. Birau Cecilia
Medic primar igiena