Sunteți pe pagina 1din 12

Bolile netransmisibile- problemă de sănătate publică

Curs studenți anul V Facultatea de Medicină

Bolile netransmisibile- problemă de sănătate publică Curs studen ți anul V Facultatea de Medicină
Bolile netransmisibile- problemă de sănătate publică Curs studen ți anul V Facultatea de Medicină
publică Curs studen ți anul V Facultatea de Medicină 2015 Disciplina de Sănătate Publică și Management,

2015

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

1

1

No țiuni generale (1)  Problemă importantă de sănătate publică - principala cauză de mortalitate

Noțiuni generale (1)

Problemă importantă de sănătate publică -principala cauză de mortalitate şi de morbiditate la nivel mondial

Estimari OMS privind BNT :

determină aprox 60% din decese/an la nivel mondial (38 mil. decese./an in 2012), 40% din ele- premature

determina aprox. 46% din povara globală a bolilor; care va creşte la 60 – 70% în anul 2020.

80% din decese – det de BCV, cancere, boli respiratorii, DZ

75% din decese – in tarile cu venituri mici si medii.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

3

3

Noțiuni generale (3)

No țiuni generale (3) OMS estimează că principalii factori de risc pentru bolile cronice sunt: 

OMS estimează că principalii factori de risc pentru bolile cronice sunt:

Fumatul,

Inactivitatea fizica,

Dieta nesanatoasa

Consumul de alcool.

Impact major în scăderea incidenţei bolilor cronice pe termen scurt:

Schimbarea obiceiurilor alim.,

Creşterea activităţii fizice

Renunţarea la fumat

pot preveni

80% din bolile coronariene,

90% din cazurile de diabet zaharat tip 2 şi

1/3 din cancere

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

5

5

Structura morbidităţii generale pe clase de boli - Romania 2011 2% 3% 4% 6% Ap.
Structura morbidităţii generale pe clase de
boli - Romania 2011
2%
3%
4%
6%
Ap. Respirator
Ap. Digestiv
6%
Sist. Nervos şi org. De simţ
44%
Sist. Osteomuscular
7%
Org. Genito-urinare
Ap circulator
De piele şi ţesut subcutanat
Infecţioase şi parazitare
9%
Endocrine de nutriţie şi metabolism
Traumatisme, otrăviri
9%
10%
Disciplina de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti

Noțiuni generale (2)

Creşterea marcată a prevalentei bolilor cronice este responsabilă de:

a prevalentei bolilor cronice este responsabilă de:  scăderea duratei medii a vieţii ,  creşterea

scăderea duratei medii a vieţii,

creşterea nivelului de mortalitate,

scăderea calităţii vieţii atât în regiunea europeană cât şi în întreaga lume.

În Europa, 75% din povara bolii exprimată prin DALY în anul 2000 este atribuibilă acestor afecţiuni şi se aşteaptă ca, până în anul 2020, să crească până la 80%.

Disciplina de Sănătate Publică și

4

Management, UMF ”Carol Davila”

4

Caracteristici epidemiologice (1) 1. Nu au o etiologie cunoscută; 2. Perioada de latenţă mare; 3.

Caracteristici epidemiologice (1)

1. Nu au o etiologie cunoscută;

2. Perioada de latenţă mare;

3. Debutul greu de reperat în timp;

4. Necesită un management susţinut, pe o perioadă de mai mulţi ani, chiar decenii;

5. Apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace - modificarea comportamentului alimentar, scăderea nivelului de activitate fizică şi creşterea consumului produselor din tutun la nivel mondial, ca rezultat al urbanizării, industrializării, dezvoltării economice şi globalizării pieţei alimentare;

6. Responsabile de mari disparităţi in starea de sănătate atât între state, cât şi în interiorul acestora (cea mai mare parte a deceselor prin boli cronice provine din ţările sărace - impact mult mai mare în populaţiile sărace sau marginalizate)

Disciplina de Sănătate Publică și Management,

UMF ”Carol Davila”

6

6

Caracteristici epidemiologice (2) 7. Au caracter plurifactorial (asocierea diabetului zaharat cu h ipertensiunea

Caracteristici epidemiologice (2)

7. Au caracter plurifactorial (asocierea diabetului zaharat cu hipertensiunea arterială creşte de 19 ori riscul de accident vascular cerebral) 8. Factorii de risc au efecte diferite, în raport cu diferiţi bolnavi; 9. Cea mai mare parte a poverii acestor boli în populaţie este determinată de un număr relativ redus de factori de risc :

fumatul,

consumul de alcool,

comportamentul alimentar,

inactivitatea fizică ,

carcinogenii din mediu.

10. Sunt o consecinţă explicabilă a tranziţiei demografice,

11. Necesită intervenţii susţinute la nivel internaţional şi naţional, pentru a fi prevenite şi controlate.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

7

7

Structura deceselor pe cauze, în Romania, în 2011 1.1% 1.1% 3.4% 4.2% Ap.circulator Tumori 5.0%
Structura deceselor pe cauze, în
Romania, în 2011
1.1%
1.1%
3.4%
4.2%
Ap.circulator
Tumori
5.0%
Ap.digestiv
5.8%
Ap.respirator
Leziuni traumatice
19.2%
60.3%
Sistem nervos
Ap.genito-urinar
Altele
Sursa: INSP–CNSISP:Anuar statistic 2011
Disciplina de Sănătate Publică și
Management, UMF ”Carol Davila”
9
9
Structura DALY pe cauze, Romania 2004 0.78% 0.70% Boli cardiovasculare 1.96% 1.23% 0.35% 0.16% Boli
Structura DALY pe cauze, Romania 2004
0.78%
0.70%
Boli cardiovasculare
1.96% 1.23%
0.35% 0.16%
Boli neurologice
2.73%
Tumori
4.67%
Accidente
Boli digestive
6.18%
30.85%
Boli ale organelor de simt
Boli ale aparatului musculoscheletal
6.82%
Boli ale aparatului respirator
Diabet si boli de nutritie
11.01%
Anomalii congenitale
Boli ale aparatului genito-urinar
Afectiuni din sfera stomatologica
19.43%
13.12%
Boli endocrine
Boli dermatologice
Sursa: WHO - Data and statistics
Disciplina de Sănătate Publică și
Management, UMF ”Carol Davila”
11
11

Tendinţe pe plan naţional

Tendinţe pe plan naţional  modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări importante în ultimele

modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări importante în ultimele decenii,

creşterea prevalenţei bolilor cronice şi a mortalităţii datorate acestora,

creşterea ponderii populaţiei vârstnice,

acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali şi influenţa condiţiilor socio- economice şi a serviciilor de sănătate.

Disciplina de Sănătate Publică și Management,

UMF ”Carol Davila”

8

8

Regiunea Europeana OMS: % DALYs, 2011 Cardiovascular diseases 3.0 Cancers 4.0 4.1 Injuries 5.6 27.0
Regiunea Europeana OMS: % DALYs, 2011
Cardiovascular diseases
3.0
Cancers
4.0
4.1
Injuries
5.6
27.0
Mental and behavioral disorders
Musculoskeletal diseases
6.0
Neurological and sense organ
conditions
6.6
Infectious diseases (incl.
respiratory infections)
Digestive diseases
Respiratory diseases
10.2
15.1
10.5
Disciplina de Sănătate Publică și
10
Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de
Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol
Davila”
Principalele boli cronice 1. Bolile cardio şi cerebrovasculare 17,5 milioane ◦ hipertensiunea arterială; decese,
Principalele boli cronice
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare
17,5 milioane
◦ hipertensiunea arterială;
decese, 46% din
◦ cardiopatia ischemică;
decesele BNT (2012)
◦ bolile cerebrovasculare.
2. Tumori
8,2 milioane
◦ cancerul de col uterin;
◦ cancerul bronhopulmonar;
decese, 21% din
◦ cancerul de colon şi rect
decesele BNT (2012)
3. Bolile aparatului respirator
◦ BPOC
4 milioane
◦ Astmul
decese, 11% din
4.
Bolile aparatului digestiv
decesele BNT (2012)
◦ Boli digestive
◦ Hepatite cronice şi ciroza
5.
Boli de metabolism şi nutriţie
Diabetul
1,5 milioane
decese, 4% din
Obezitatea
decesele BNT (2012)
6.
Bolile psihice
Disciplina de Sănătate Publică și
12
Management, UMF ”Carol Davila”
12

Factorii de risc comuni pt BNT

Factorii de risc comuni pt BNT
 

Consum

Alimentat

Inactivitat

Utilizare

 

tutun

ie

e fizica

alcool -

nesanato

exces

asa

BCV

BCV
BCV
BCV
BCV

Diabet

Diabet
Diabet
Diabet
Diabet

Tumori

Tumori
Tumori
Tumori
Tumori

B Respirat

B Respirat      
     

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

13

1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

Principalii factori de risc:

cardio şi cerebrovasculare Principalii factori de risc :  Dieta nesanatoasa  Sedentarismul/inactivitatea

Dieta nesanatoasa

Sedentarismul/inactivitatea fizica

Fumatul

Consumul excesiv de alcool

15

Rata standardizată de mortalitate prin boli circulatorii (la 100000)

de mortalitate prin boli circulatorii (la 100000) Romania European Region EU Disciplina de Sănătate
Romania European Region EU
Romania
European Region
EU

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

Davila”

17

1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

1. Bolile cardio şi cerebrovasculare  Reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial şi nu

Reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial şi nu au graniţe geografice, economice sau sociale

Anual apar în lume 32 de milioane de cazuri noi de boli cardio şi cerebrovasculare. In 2008, 17 milioane cazuri au fost fatale (30% din totalul deceselor la nivel mondial), din care:

7 milioane se produc prin cardiopatie ischemica,

6 milioane prin boala cerebrovasculara
4 milioane prin hipertensiune arteriala.

Prevalenţa acestor boli nu este cunoscută, dar OMS estimează că anual supravieţuiesc unui infarct miocardic sau unui accident vascular cerebral peste 20 de milioane de indivizi, dintre care o mare parte necesită ulterior ingrijiri medicale şi sociale foarte costisitoare.

Disciplina de Sănătate Publică și

14

Management, UMF ”Carol Davila”

14

1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

1. Bolile cardio şi cerebrovasculare In România  Constitue principala cauză de mortalitate, fiind responsabile

In România Constitue principala cauză de mortalitate, fiind responsabile de 60% din numărul total al deceselor în anul 2011.

Rata standardizată de mortalitate prin aceste boli se situează cu mult deasupra mediei europene, fiind de peste două ori mai mare decât media UE.

Din această categorie de boli, pentru România sunt:

hipertensiunea arterială;

cardiopatia ischemică;

bolile cerebrovasculare.

cele mai

importante

Disciplina de Sănătate Publică și

16

Management, UMF ”Carol Davila”

16

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială  A fecţiunea cardiovasculară cea mai răspândită în populaţie şi una dintre cele

Afecţiunea cardiovasculară cea mai răspândită în populaţie şi una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică.

Se defineşte ca o creştere persistentă a tensiunii arteriale sistolice şi distolice peste valorile de 140/90 mmHg.

HTA esenţială reprezintă aproximativ 85% din cazurile de hipertensiune şi este recunoscută ca fiind un factor de risc major pentru ateroscleroza cu localizare în special coronariană, cerebrală şi renală.

OMS estimează că între 15 şi 37% din populaţia adultă a globului suferă de hipertensiune arterială, iar la grupa de vârstă de 60 de ani şi peste, ponderea hipertensivilor depăşeşte 50%.

Disciplina de Sănătate Publică și

18

Management, UMF ”Carol Davila”

18

Hipertensiunea arterială

In Europa

Prevalenţa este mare în următoarele state:

55% în Germania,

49% în Finlanda,

47% în Spania,

42% în Marea Britanie

38% în Suedia şi Italia.

 42% în Marea Britanie  38% în Suedia şi Italia. În România  letalitate prin

În România

letalitate prin HTA a fost de 9,65% din totalul deceselor

Decesele având drept cauză hipertensiunea arterială au crescut de la 48,6 la %00000 de locuitori în anul 1970, la 125,9 %00000 în 2010.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

19

19

Cardiopatia ischemică In Europa  bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, determinând anual

Cardiopatia ischemică

In Europa

bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, determinând anual circa 4 milioane de decese, respectiv aproape jumătate din numărul total de decese (55% din totalul deceselor la femei şi 43% din totalul deceselor la bărbaţi).

½ din decesele prin boli cardiovasculare sunt determinate de cardiopatia ischemică

Determină anual:

1 din 6 decese la bărbaţi

1 din 7 decese la femei

In România

Rata standardizată de mortalitate prin boli cardiovasculare este situată deasupra mediei europene.

Disciplina de Sănătate Publică și

20

Management, UMF ”Carol Davila”

20

Rata standardizată de mortalitate prin boli ischemice cardiace

standardizată de mortalitate prin boli ischemice cardiace Romania European Region EU Disciplina de Sănătate
Romania European Region EU
Romania
European Region
EU

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

Davila”

Nr. decese/100000 loc.

Evolutia mortalitatii prin cardiopatie ischemica in Romania, in perioada 1970 - 2010

cardiopatie ischemica in Romania, in perioada 1970 - 2010 300 250 200 150 100 50 0
300 250 200 150 100 50 0
300
250
200
150
100
50
0

Disciplina de Sănătate Publică și Management,

UMF ”Carol Davila”

22

21 Sursa: INSP–CNSISP:Anuar statistic 2011

Bolile cerebrovasculare (1)  C auza importantă de morbiditate şi mortalitate , care au drept

Bolile cerebrovasculare (1)

Cauza importantă de morbiditate şi mortalitate, care au drept cauze principale ateroscleroza si hipertensiunea arterială.

In studiul Framingham s-a constatat că incidenţa accidentului vascular cerebral a fost de 5 ori mai mare la persoanele hipertensive.

Pentru creşterea tensiunii arteriale cu 10 mmHg, riscul producerii unui accident vascular creşte cu 10%.

Diabetul zaharat creşte de 10 ori riscul de accident vascular, iar asocierea cu hipertensiunea arterială multiplică acest risc de 19 ori.

Alţi factori de risc pentru producerea AVC:

obezitatea, alcoolismul, sedentarismul şi pattern-ul comportamental.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

23

23

Bolile cerebrovasculare (2)  In Europa , cele mai mari rate standardizate de mortalitate prin

Bolile cerebrovasculare (2)

In Europa, cele mai mari rate standardizate de mortalitate prin boli cerebrovasculare se întâlnesc în Rusia, unele state din fosta URSS, Moldova, Letonia şi România, care se află pe locul 6, cu o rată aproape dublă faţă de media europeană.

Situatia se mentine la grupa de vârstă 0 – 64 de ani (categoria deceselor premature), România aflandu-se pe locul 7, după Rusia, fostele state sovietice (Moldova, Bielorusia şi Ucraina), cu o rata standardizata de deces cu peste 50% mai mare decat cea europeană .

O situaţie oarecum paradoxală se observă în ceea ce priveşte numărul de externări prin boli cerebrovasculare la suta de mii de locuitori. Astfel România se află sub media europeană la externări, şi cu mult sub valorile înregistrate în ţări cu rate de mortalitate standardizată prin boli cerebrovasculare mult mai mici decât în România, fapt ce poate fi explicat printr-o accesibilitate mai redusă la serviciile spitaliceşti in România, comparativ cu alte state europene .

Disciplina de Sănătate Publică și

24

Management, UMF ”Carol Davila”

24

Evolutia mortalitatii prin boli cerebro -vasculare in Romania, in perioada 1970 - 2010 300 250
Evolutia mortalitatii prin boli cerebro -vasculare in
Romania, in perioada 1970 - 2010
300
250
200
150
100
50
0
Sursa: INSP–CNSISP:Anuar statistic 2011
Disciplina de Sănătate Publică și
Management, UMF ”Carol Davila”
25
25
Nr. decese/100000 loc.

2. Tumori (2)

In România

constituie a doua cauza de deces -19% din totalul deceselor in 2011

a doua cauza de deces -19% din totalul deceselor in 2011  Incidenţa şi prevalenţa tumorilor

Incidenţa şi prevalenţa tumorilor sunt în creştere.

Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin tumori sunt următoarele:

cancerul de sân;

cancerul de col uterin;

cancerul bronhopulmonar;

cancerul de colon şi rect.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

Davila”

27

Evolutia mortalitatii prin tumori in Romania, in perioada 1970 - 2010

mortalitatii prin tumori in Romania, in perioada 1970 - 2010 250 200 150 100 50 0
250 200 150 100 50 0 Sursa: INSP–CNSISP:Anuar statistic 2011 Nr. decese/100000 loc.
250
200
150
100
50
0
Sursa: INSP–CNSISP:Anuar statistic 2011
Nr. decese/100000 loc.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

29

29

2. Tumori (1)

La nivel mondial, determină 13,3% din numarul total deceselor

al
al

Dinamica în creştere, în special în ţările sarace

Factorii de risc incriminaţi in apariţia cancerelor:

Tutunul, responsabil de 30% din decesele prin cancer

Dieta, care determina circa 30% din tumori in ţările dezvoltate si 20% in ţările in curs de dezvoltare

Supragreutate/obezitate (legătură cu cancerul de

esofag, colon, sân, endometru, rinichi). Se consideră ca factorii comportamentali joacă un rol major în

apariţia cancerului, mai important decât factorii genetici.

Disciplina de Sănătate Publică și

26

Management, UMF ”Carol Davila”

26

Evolutia incidentei tumorilor, Romania si UE, 2000-2007 600 500 487 492.04 478.11 482.76 478.93 489.59
Evolutia incidentei tumorilor, Romania si UE, 2000-2007
600
500
487
492.04
478.11 482.76
478.93 489.59 490.28
400
Romania
300
258.22
249.38 258.84
EU members before May 2004
243.83
240.04
200
197.29 243.89
240.66
100
0
an 2000
an 2001
an 2002
an 2003
an 2004
an 2005
an 2006
an 2007
28
Numar cazuri noi/100000
30
30

www.arspms.ro

31 www.arspms.ro
31
31

www.arspms.ro

Incidenţa cancerului de sân la 100000 femei, în Romania Female breast cancer incidence per 100000
Incidenţa cancerului de sân la 100000
femei, în Romania
Female breast cancer incidence per 100000
60
50
Romania
40
30
20
1980
1990
2000
2010
2020
Sursa: Health for all
Disciplina de Sănătate Publică și
Management, UMF ”Carol Davila”
33
33
Cancerul de sân  Cea mai frecventă formă de tumoră la femei şi prima cauză

Cancerul de sân

Cea mai frecventă formă de tumoră la femei şi prima cauză de mortalitate prin cancer în rândul acestora

6% din decesele determinate de toate tipurile de cancer

Cazurile noi provin într-o pondere de 60% din ţările dezvoltate şi

respectiv de 40% din statele mai sărace. (Global status report on noncommunicable diseases 2010 - WHO)

Importantă prin:

nivelul mare de morbiditate (10% din toate tipurile de cancer, înregistrate la ambele sexe),

este prevenibilă şi potenţial curabilă, atunci când este diagnosticată în stadii precoce, costurile pentru societate fiind mai mici, iar rezultatele, măsurate în termeni de ani de viaţă câştigaţi şi calitate a vieţii, fiind crescute În Europa, incidenţa cancerului de sân la toate vârstele este în creştere în ultimii ani România

se află la jumătatea mediei europene, din punct de vedere al incidenţei cancerului de sân

rata standardizată de mortalitate aproape de media europeană.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

32

SDR, malignant neoplasm female breast, all ages per 100000, Last available Denmark2006 Armenia 2009 Serbia
SDR, malignant neoplasm female breast, all ages per 100000, Last available
Denmark2006
Armenia
2009
Serbia 2009
Belgium2005
Ireland2009
Hungary2009
Republic of Moldova 2009
Israel 2008
Netherlands2009
Slovenia2009
Germany2006
United Kingdom2009
Croatia
2009
Latvia2009
Ukraine
2009
France2008
Russian Federation
2009
Lithuania2009
TFYR Macedonia
2003
EU members before May 2004
2009
Eur-A 2009
EU 2009
Italy2008
Bulgaria2008
Luxembourg2008
Malta2008
Austria2009
European Region
2009
Estonia2008
EU members since 2004 or 2007
Switzerland
2009
2007
Romania2010
Eur-B+C
2009
CIS
2009
Slovakia2009
Cyprus2009
Greece2009
Belarus 2007
Montenegro 2009
Poland2009
Portugal2009
Iceland 2009
Czech Republic2009
Kazakhstan
2009
Finland2009
Sweden2009
Norway
2009
Spain2008
Georgia
San Marino
Kyrgyzstan
Bosnia and Herzegovina
CARK
2009
2005
2009
1991
2005
Uzbekistan 2005
Albania 2004
Turkmenistan 1998
Azerbaijan 2007
Tajikistan 2005
0
10
20
30
40
Disciplina de Sănătate Publică și
34
Sursa: Health for all
Management, UMF ”Carol Davila”
34
Cancerul de col uterin  În Europa, incidenţa cancerului de col uterin este relativ constantă

Cancerul de col uterin

În Europa, incidenţa cancerului de col uterin este relativ constantă România

În anul 2007, România se afla pe locul 2 în Europa din punct de vedere al incidenţei cancerului de col uterin, cu 26 cazuri noi la suta de mii de locuitori.

Din punct de vedere al ratei standardizate de mortalitate, se află pe primul loc în Europa, atât la toate vârstele, cât şi la vârsta 0 – 64 de ani, cu o rată de circa 4 ori mai mare decât media europeană

Mortalitatea prin cancer de col uterin s-a dublat în ultimii 30 de ani,

in anul 2004 responsabil de 10% din decesele prin cancer la femei.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

35

Incidenta cancerului de col uterin la 100000 femei, in Romania

cancerului de col uterin la 100000 femei, in Romania Cervix uteri cancer incidence per 100000 40

Cervix uteri cancer incidence per 100000

40 30 20 10 0 1980 1990 2000 2010 2020
40
30
20
10
0
1980
1990
2000
2010
2020

Romania

Disciplina de Sănătate Publică și

36

Management, UMF ”Carol Davila”

36

35 Sursa: Health for all

SDR, cancer of the cervix, all ages, per 100000, Last available Romania2010 Kyrgyzstan 2009 San
SDR, cancer of the cervix, all ages, per 100000, Last available
Romania2010
Kyrgyzstan 2009
San Marino
2000
Serbia
2009
Kazakhstan
2009
Lithuania2009
Republic of Moldova 2009
EU members since 2004 or 2007 2009
Ukraine
2009
Estonia2008
Poland2009
Eur-B+C
2009
Bulgaria2008
Russian Federation
2009
CIS
2009
Slovakia2009
CARK
2005
Latvia2009
Belarus
2007
Hungary2009
Uzbekistan
2005
Luxembourg2008
Turkmenistan 1998
TFYR Macedonia 2003
Czech Republic2009
European Region
2009
Ireland2009
Portugal2009
Slovenia2009
Armenia
2009
Croatia
2009
Montenegro
2009
Georgia
2009
EU 2009
Bosnia and Herzegovina 1991
Tajikistan
2005
Denmark2006
Austria2009
Germany2006
Israel 2008
Belgium2005
United Kingdom2009
Norway
2009
Sweden2009
Eur-A 2009
Malta2008
Azerbaijan
2007
Spain2008
EU members before May 2004
2009
France2008
Netherlands2009
Greece2009
Switzerland
2007
Albania
2004
Iceland 2009
Finland2009
Cyprus2009
Italy2008
0
5
10
15
Sursa: Health for all
Disciplina de Sănătate Publică și
Management, UMF ”Carol Davila”
0 5 10 15 Sursa: Health for all Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

37

37

Cancerul bronhopulmonar (2)

Cancerul bronhopulmonar (2)

Factori de risc

fumatul - prevalenţa de 3 ori mai mare a cancerului

bronhopulmonar la

mari a fumătorilor de sex masculin

bărbaţi, asociată prevalenţei mai

factorii profesionali

poluarea atmosferică.

În Europa, incidenţa cancerului bronhopulmonar se menţine cvasiconstantă

România

Incidenta se situează sub media europeană

Rata standardizata de mortalitate este mult peste media UE

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

39

39

Cancerul colorectal (2)

Cancerul colorectal apare în proporţii egale la ambele sexe, iar circa 66% din cazuri apar în ţările dezvoltate.

iar circa 66 % din cazuri apar în ţările dezvoltate. Riscul individual de a dezvolta cancer

Riscul individual de a dezvolta cancer colorectal in timpul vietii se estimeaza la 6% (Societatea Americana de Cancer), iar 90% din cazuri apar după vârsta de 50 de ani

Europa, în anul 2008 s-au înregistrat 13% din numărul total de cazuri de cancer, respectiv 13% din numărul total al deceselor prin cancer.

În România, cancerul colorectal reprezintă:

la femei a doua cauza de deces prin cancer, după cancerul de sân (10,8% din totalul deceselor prin cancer),

la bărbaţi a treia cauză de deces prin cancer, după cancerul bronhopulmonar şi cel gastric (8,5% din totalul deceselor prin cancer)

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

41

41

Cancerul bronhopulmonar (1)

Cancerul bronhopulmonar (1)  În ultimii 50 de ani, incidenţa cancerului bronhopulmonar a crescut dramatic, atât

În ultimii 50 de ani, incidenţa cancerului bronhopulmonar a crescut dramatic, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în tranziţie

Reprezentat în proporţie de peste 90% de neoplasmul bronşic, de gravitate extremă, la care semnele clinice apar târziu şi media de supravieţuire este de 6 18 luni după diagnosticare

Doar 20% din pacienti supravieţuiesc la un an, iar supravieţuirea la 5 ani este sub 10%, în ciuda tuturor mijloacelor diagnostice şi terapeutice moderne.

Este cea mai frecventă formă de cancer la bărbaţi şi a treia ca frecvenţă la femei, după cancerul de sân şi cel uterin.

Disciplina de Sănătate Publică și

38

Management, UMF ”Carol Davila”

38

Cancerul colorectal (1)  Unul dintre cancerele prevenibile şi pentru care există numeroase metode accesibile

Cancerul colorectal (1)

Unul dintre cancerele prevenibile şi pentru care există numeroase metode accesibile de screening

Apare cu precădere după vârsta de 50 de ani (nu este însă exclusă

apariţia la vârste mai tinere), la ambele sexe.

Principalii factori de risc pentru acest tip de tumoră sunt:

antecedentele heredo-colaterale sau personale de cancer de colon, sau de polipi adenomatoşi, colită ulcerativă sau boală Crohn;

diagnosticarea unui alt tip de cancer înainte de vârsta de 50 de ani;

sedentarismul (mai puţin de trei ore de activităţi fizice /săptămână);

obezitatea;

consumul de carne roşie sau consumul în exces de vegetale;

fumatul;

consumul de alcool;

utilizarea de contraceptive orale sau de terapie estrogenică post- menopauză pe o perioadă de 5 ani sau mai mult, ca şi utilizarea de multivitamine conţinând acid folic.

Disciplina de Sănătate Publică și

40

Management, UMF ”Carol Davila”

40

3. Bolile cronice ale aparatului respirator

3. Bolile cronice ale aparatului respirator  A patra cauză de deces în România , 

A patra cauză de deces în România,

Între ţările europene, România ocupa locul 7 la mortalitatea din această cauză

Cele mai mari rate standardizate de deces prin boli respiratorii înregistrându-se în Kyrgyzstan, Kazakhstan, Moldova, dar si Danemarca, Ungaria, Irlanda, Belgia si Marea Britanie (date statistice intre 2005-2009).

În structura bolilor aparatului respirator se constată scăderea ponderii deceselor prin boli respiratorii acute şi creşterea deceselor prin boli respiratorii cronice

In România, cele mai importante cauze de morbiditate şi mortalitate prin boli respiratorii cronice sunt considerate BPOC şi Astmul bronsic.

Disciplina de Sănătate Publică și

42

Management, UMF ”Carol Davila”

42

BPOC

Principalii factori de risc incriminati:

BPOC  Principalii factori de risc incriminati: ◦ fumatul pe termen lung ◦ fumatul pasiv, ◦

fumatul pe termen lung

fumatul pasiv,

poluarea atmosferică,

expunerea profesională prelungită la diverşi iritanţi

bronşici şi istoricul de infecţii respiratorii repetate în copilărie.

În Europa:

- cea mai mare prevalenţă a BPOC există în

Finlanda, Republica Ceha, Belgia, Lituania,

- cea mai redusă în Italia, Grecia si Malta.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

Davila”

Chronic obstructive pulmonary diseases prevalence, in %, Last available Finland2009 Czech Republic2009 Ukraine 2009
Chronic obstructive pulmonary diseases prevalence, in %, Last available
Finland2009
Czech Republic2009
Ukraine 2009
Belgium2008
Lithuania2009
Russian Federation 2006
CIS 2009
Eur-B+C 2009
Bulgaria2000
Belarus 2009
EU members since 2004 or 2007 2009
Kazakhstan 2009
European Region 2007
Slovakia2009
Latvia1995
United Kingdom2009
Netherlands2007
Bosnia and Herzegovina 2009
Romania2009
France1992
Hungary2009
Denmark1994
Republic of Moldova 1991
CARK 2007
Uzbekistan 2007
Kyrgyzstan 2008
Azerbaijan 2009
Georgia 2009
Armenia 2009
Iceland 1989
TFYR Macedonia 2007
Ireland2009
Germany2008
Tajikistan 2009
Italy2000
Greece2006
Norway 2009
Albania 2009
Andorra 2009
Malta2009
Croatia 2009
Switzerland 2008
Turkmenistan 1997
0
1
2
3
4
5

Disciplina de Sănătate Publică și

44

Management, UMF ”Carol Davila”

44

43 Sursa: Health for all

Astmul bronşic (1)

Astmul bronşic (1)  Astmul bronşic este una dintre cele mai întâlnite boli cronice, mai frecventă

Astmul bronşic este una dintre cele mai întâlnite boli cronice, mai frecventă în copilărie (1 din 7 10 copii suferă de această boală)

Prevalenţa sa variază foarte mult, în funcţie de vârsta, zona geografică, mediul de viaţă.

Este o problemă a ţărilor dezvoltate şi a ţărilor mai sărace

Reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât prin mortalitate (care manifestă o tendinţă de scădere), cât mai ales prin costurile directe şi indirecte legate de îngrijirea pacienţilor şi de calitatea vieţii acestora.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

45

45

Astmul bronşic (2)

Astmul bronşic (2) Astmul nu poate fi vindecat, dar poate fi controlat, prin diminuarea expunerii la

Astmul nu poate fi vindecat, dar poate fi controlat, prin diminuarea expunerii la principalii factori de risc, respectiv:

urbanizarea şi extinderea industrializării,

expunerea la alergeni domestici,

anumite droguri (antiinflamatoarele nesteroidiene),

greutatea mică la naştere şi infectiile respiratorii repetate în copilărie,

rinita alergică,

fumatul în timpul sarcinii.

Disciplina de Sănătate Publică și

Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de

Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

Davila”

46

Evolutia mortalitatii prin boli pulmonare cronice in Romania, in perioada 1980 - 2010 45 40
Evolutia mortalitatii prin boli pulmonare cronice in
Romania, in perioada 1980 - 2010
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Sursa: INSP–CNSISP:Anuar statistic 2011
Disciplina de Sănătate Publică și
Management, UMF ”Carol Davila”
47
47
Nr. decese/100000 loc.

4. Bolile aparatului digestiv

România

Locul 4 în Regiunea Europeana la mortalitatea prin

 Locul 4 în Regiunea Europeana la mortalitatea prin boli digestive, după Moldova, Kyrgystan si Uzbekistan

boli

digestive, după Moldova, Kyrgystan si Uzbekistan.

Locul 1 la mortalitatea prin boli digestive in Uniunea Europeana, cu o rată standardizată de mortalitate dublă faţă de media europeana.

Locul 3 la morbiditatea spitalizata prin boli digestive

A treia cauză de deces, determinând circa 6% din totalul deceselor

Mortalitatea prin boli digestive a avut o tendinţă accentuată de creştere până în anul 1997, după care a înregistrat o evoluţie cvasiconstantă.

Disciplina de Sănătate Publică și

48

Management, UMF ”Carol Davila”

48

Evolutia mortalitatii prin boli digestive in Romania, in perioada 1970 - 2010 90 80 70
Evolutia mortalitatii prin boli digestive in
Romania, in perioada 1970 - 2010
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Sursa: INSP–CNSISP:Anuar statistic 2011
Disciplina de Sănătate Publică și
Management, UMF ”Carol Davila”
49
Nr. decese/100000 loc.
SDR, diseases of the digestive system, all ages per 100000, Last available Republic of Moldova
SDR, diseases of the digestive system, all ages per 100000, Last available
Republic of Moldova
2009
Kyrgyzstan 2009
Uzbekistan
2005
Romania2010
Hungary2009
Turkmenistan
1998
CARK 2005
Azerbaijan 2007
Armenia
2009
Ukraine
2009
CIS
2009
Kazakhstan
2009
Russian Federation 2009
Lithuania2009
Eur-B+C
2009
Slovakia2009
EU members since 2004 or 2007
2009
Tajikistan 2005
Estonia2008
Belarus
2007
Slovenia2009
European Region
2009
Croatia 2009
Denmark2006
Latvia2009
Poland2009
Bosnia and Herzegovina
1991
Czech Republic2009
Finland2009
Bulgaria2008
Serbia
2009
Germany2006
United Kingdom2009
EU 2009
Belgium2005
Portugal2009
EU members before May 2004
Eur-A
2009
2009
Spain2008
Luxembourg2008
Austria2009
France2008
Ireland2009
Georgia
2009
Malta2008
Italy2008
Netherlands2009
Montenegro
2009
Switzerland
2007
TFYR Macedonia 2003
Sweden2009
Israel
2008
Norway
2009
Iceland
2009
Greece2009
Cyprus2009
Albania
2004
San Marino
2005
0
50
100
150
Disciplina de Sănătate Publică și
Management, UMF ”Carol Davila”
2004 San Marino 2005 0 50 100 150 Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

50

50

49 Sursa: Health for all

Ciroza hepatică (1)

Principalii factori de risc:

Ciroza hepatică (1)  Principalii factori de risc:  etilismul cronic (prima cauză de ciroză în

etilismul cronic (prima cauză de ciroză în SUA);

hepatitele cronice de etiologie virală sau autoimună,

bolile metabolice (hemocromatoza, boala Wilson),

afecţiuni ale ductelor biliare,

insuficienţa cardiacă cronică,

diverse substanţe toxice.

Se asociază cu morbiditate şi mortalitate crescute şi afectează numeroase persoane, în cei mai productivi ani ai vieţii.

Supravieţuirea la 10 ani după diagnosticul de ciroză hepatică compensată, este de 50%.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

51

51

Ciroza hepatică (2)

Ciroza hepatică (2)  Singurul tratament eficace pentru ciroza hepatică este transplantul hepatic.  S e

Singurul tratament eficace pentru ciroza hepatică este transplantul hepatic.

Se consideră că 90% din cazuri ar putea fi prevenite prin evitarea consumului excesiv de alcool şi prin evitarea principalilor factori de risc pentru transmiterea virusurilor hepatitice.

România

locul 1 în Europa, la mortalitatea prin hepatite cronice şi ciroze,

o rată standardizată de mortalitate de peste 3 ori mai mare decat media europeana.

Disciplina de Sănătate Publică și

Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de

Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

Davila”

52

SDR, chronic liver disease and cirrhosis, all ages per 100000, Last available Republic of Moldova
SDR, chronic liver disease and cirrhosis, all ages per 100000, Last available
Republic of Moldova
Kyrgyzstan
2009
2009
Romania2010
Azerbaijan
2000
Turkmenistan
1998
Uzbekistan 2005
CARK
2005
Hungary2009
Kazakhstan 2003
CIS
2004
Ukraine
2004
Tajikistan 2005
Eur-B+C
2009
Lithuania2009
EU members since 2004 or 2007
2009
Estonia2008
Slovenia2009
Slovakia2009
Croatia
2009
Armenia 2003
Finland2009
European Region
2009
Bulgaria2008
Latvia2009
Bosnia and Herzegovina
1991
Georgia 2009
Poland2009
Czech Republic2009
Austria2009
Belarus
2001
Denmark2006
Germany2006
EU
2009
Luxembourg2008
United
Kingdom2009
Portugal2009
Eur-A 2009
EU members before May 2004
2009
France2008
Serbia 2009
Belgium2005
Italy2008
Spain2008
Ireland2009
Switzerland
2007
TFYR Macedonia
2003
Greece2009
Malta2008
Sweden2009
Cyprus2009
Netherlands2009
Israel
2008
Norway
2009
San Marino 2005
Iceland
2009
Montenegro
2009
Albania 2004
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Sursa: Health for all
Disciplina de Sănătate Publică și
Management, UMF ”Carol Davila”
70 80 90 100 Sursa: Health for all Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

53

53

5. Boli de metabolism şi nutriţie Diabetul zaharat devine o problemă de sănătate publică din

5. Boli de metabolism şi nutriţie

Diabetul zaharat devine o problemă de sănătate publică din ce în ce mai importantă la nivel mondial, prin:

costurile directe si indirecte pe care le determină,

prevalenţa şi complicaţiile asociate,

cauză majora de mortalitate prematură, de accidente vasculare cerebrale, boli cardiace, suferinţe vasculare periferice, malformaţii congenitale, de incapacitate pe termen lung şi de scădere a calităţii vieţii

Modelul morbiditatii

În ţările dezvoltate, marea majoritatea diabeticilor sunt

peste vârsta de pensionare,

în ţările în curs de dezvoltare diabetul afectează

persoane de vârstă medie (35-64 de ani).

Mortalitatea prin diabet (2008) însumează 1.250.000 decese atribuite direct diabetului şi circa 3,2 milioane decese/an, atribuite complicaţiilor acestuia.

Disciplina de Sănătate Publică și

54

Management, UMF ”Carol Davila”

54

Diabetul zaharat

Povara bolii: 3% din totalul DALY (OMS)

Creşte de 2 4 ori riscul de BCV şi de AVC,

Determină 50% din amputaţii

Este cauza a 50% din cazurile de insuficienţă renală terminală

Dupa 15 ani de boală, circa 2% din diabetici orbesc şi 10% au handicap vizual.

În România:

orbesc şi 10% au handicap vizual. În România :  Prevalenţa DZ - estimată prin anchete

Prevalenţa DZ - estimată prin anchete ale stării de sănătate la 471.000 cazuri în 1989 şi respectiv la 575.000 cazuri în 1997.

Mortalitatea specifică prin diabet zaharat a fost pentru anul 2010 de 8,66 cazuri/100.000 locuitori, reprezentand circa 1% din totalul deceselor.

Povara bolii - în 2004 diabetul era responsabil de 69207 ani de viaţă ajustaţi după incapacitate, respectiv de 1,96% din totalul de DALY.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

55

55

6. Bolile psihice  Problemă actuală de sănătate publică , prin incidenţa şi prevalenţa în

6. Bolile psihice

Problemă actuală de sănătate publică, prin incidenţa şi prevalenţa în continuă expansiune CONSECINTE:

o mare putere invalidantă,

o evoluţie îndelungată,

afectează atât individul, cât şi familia si comunitatea

recuperarea necesită eforturi considerabile şi timp îndelungat

povară nedefinită - scăderea productivităţii, suicid, incapacitate de muncă pe termen variabil, implicarea în îngrijirea persoanei bolnave a altor membti ai familiei, costul susţinerii sociale a acestor persoane, costurile suportate de familii, dezvoltarea cognitivă precară a copiilor proveniţi din părinţi cu astfel de afecţiuni etc

povară ascunsă - marginalizare, stigmatizare, încălcarea drepturilor omului

Mortalitatea prin boli psihice - greu de evaluat.

peste 870.000 de persoane se sinucid anual, în condiţiile în care unele studii arata faptul ca numai 15-20% din totalul cazurilor de suicid au o cauză absolut patologică, restul având la bază conflicte psihologice sau sociale.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

57

57

INGRIJIRILE PALEATIVE ș i TERMINALE 59

INGRIJIRILE PALEATIVE și TERMINALE

59

Obezitatea Europa:  obezitatea şi supraponderabilitatea sunt relativ comune mai ales în rândul femeilor şi

Obezitatea

Europa:

obezitatea şi supraponderabilitatea sunt relativ comune mai ales în rândul femeilor şi în ţările sud-est Europene.

Prevalenţă: 10-20% pentru sexul masculin şi între 10-25% pentru sexul feminin

În ultimii 10 ani prevalenţa obezităţii a crescut cu 10-40% în majoritatea ţărilor Europene.

O problemă majoră de sănătate publică, într-o ascensiune rapidă este şi obezitatea la copii şi tineri Consecinte

creşterea mortalităţii -unul din 13 decese înregistrate anual - determinat de obezitate-, riscul de deces crescând proporţional cu greutatea corporală

speranţa de viaţă pentru persoanele obeze este redusă cu 8-10 ani

2-8% din costurile totale ale îngrijirilor medicale în ţările occidentale sunt atribuite obezităţii. România

nu există o evaluare a fenomenului.

Disciplina de Sănătate Publică și

56

Management, UMF ”Carol Davila”

56

Instrument OMS pt prevenirea si controlul bolilor netransmisibile – Plan Global de Actiune

2013-2020

Rezultate asteptate:

– Plan Global de Actiune 2013-2020 Rezultate asteptate:  Reducerea mortalitatii prin BNT  Reducerea

Reducerea mortalitatii prin BNT

Reducerea consumului daunator de alcool

Reducerea prevalentei inactivitatii fizice

Reducerea consumului de sare

Reducerea consumului de tutun

Reducerea prevalentei HTA

Stoparea cresterii prevalentei diabetului si obezitatii

Asigurarea medicatiei pt prevenirea afectiunilor cardiace

Asigurarea medicamentelor esentiale.

cardiace  Asigurarea medicamentelor esentiale. Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF

Disciplina de Sănătate Publică și

Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de

Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

Davila”

58

ÎMPLINIRE ÎMPLINIRE -Acceptarea şi trecerea -Acceptarea şi trecerea acestei etape inevitabile acestei etape
ÎMPLINIRE
ÎMPLINIRE
-Acceptarea şi trecerea
-Acceptarea şi trecerea
acestei etape inevitabile
acestei etape inevitabile
-Înţelegerea
semnificaţiei morţii
RESPECT: Păstrarea
demnităţii, în ciuda
slăbiciunii, Păstrarea
autonomiei , A se simţi normal
şi uman până la
sfârşit, Păstrarea identităţii
AFECŢIUNE: A iubi şi a fi iubit, A vorbi, A fi
ascultat şi înţeles, A muri în prezenţa cuiva
apropiat
SECURITATE: A avea încredere în cei care îl îngrijesc, A-şi
putea exprima temerile,A se simţi în siguranţă,A simţi că i se
spune adevărul
se simţi în siguranţă,A simţi că i se spune adevărul Nevoile pacientului terminal pornind de la

Nevoile pacientului terminal pornind de la piramida lui Maslow (Ebersole, Hess

FIZIOLOGICE, DE BAZĂ: A fi ferit de suferinţă şi durere A-şi păstra energia

60

Îngrijirile paliative  Scop: asigurarea calităţii vieţii pacientului (şi nu prelungirea ei cu orice preţ)
Îngrijirile paliative
 Scop: asigurarea calităţii vieţii pacientului (şi nu
prelungirea ei cu orice preţ) şi familiei acestuia
 controlul
durerii,
asistenţa
psihologică,
socială
şi
spirituală sunt esenţiale
 îngrijiri
active
care
abordează
global
persoana
afectată de o boală gravă
 abordează bolnavul terminal ca o persoană în
viaţă, până la capăt, iar moartea ca pe un proces
natural în evoluţia umană
 conceptul “a trăi cu boala ta"
61

Continutul ingrijirilor terminale

Tratament pentru suprimarea durerii

Sprijin emotional

Tratament pentru suprimarea durerii  Sprijin emotional  Tratat cu respectul cuvenit fiintei umane 

Tratat cu respectul cuvenit fiintei umane

Pastrarea unei bune comunicari pana la finalul vietii

63

Tipurile de eutanasie

Eutanasia activa - cand medicul FACE o actiune (injectarea unei supradoze de morfina,oprirea aparatului de ”respiratie asistata”)

de morfina,oprirea aparatului de ”respiratie asistata”)  Eutanasia pasiva - “permisiunea de a muri”,

Eutanasia pasiva - “permisiunea de a muri”, neinceprea sau oprirea unui tratament care ar putea prelungi viata

65

Ingrijirile terminale  Cele furnizate pentru a oferi un sfarsit al vietii cu liniste si

Ingrijirile terminale

Cele furnizate pentru a oferi un sfarsit al vietii cu liniste si demnitate;

Nu reprezinta prelungirea vietii cu orice pret

Nu reprezinta “tratamente zadarnice”(acele tratamente care nu vor vindeca, imbunatati sau ameliora starea pacietului, care nu vor realiza o calitate a vietii asa cum a fost inainte de boala, ci doar vor creste si vor prelungi suferintele pacientului”

62

Eutanasia si sinuciderea asistata de medic

Eutanasia si sinuciderea asistata de medic  Eutanasia = “moarte buna” “omorare din mila”.Dilema majora a

Eutanasia = “moarte buna” “omorare din mila”.Dilema majora a profesiunii medicale

AMA “eutanasia consta in administrarea de catre o alta persoana, unui pacient, a unei substante letale cu scopul de a-I curma suferinta in cazul unor boli incurabile, care provoaca suferinte insuportabile”

64

Conditii pt. efectuarea eutanasiei in OLANDA

Conditii pt. efectuarea eutanasiei in OLANDA  Suferinta severa, fara speranta de alinare  Lipsa oricaror

Suferinta severa, fara speranta de alinare

Lipsa oricaror indoieli ca pacientul isi doreste moartea

Lipsa oricaror alternative terapeutice

Consimtamantul liber si informat

TOATE OBLIGATORII

66

Alte situatii legate de finalul vietii

Sinuciderea asistata de medic este interzisa de majoritatea codurilor deontologice medicale

interzisa de majoritatea codurilor deontologice medicale  DNR (Do Not Resuscitate) sau DNAR (Do Not Attempt

DNR (Do Not Resuscitate) sau DNAR (Do Not Attempt Resuscitation) neinceperea manevrelor de resuscitare in urgenta majora

Exista dorinta anterior exprimata in acest sens

Resuscitare zadarnica cu sfarsit letal previzibil

Calitatea vietii resuscitatului extrem de proasta

67