CE SPUN STUDIILE despre

consumul de alcool și impactul

asupra sănătății
10 months ago

Raportul de gardă

Diverse mituri au circulat de-a lungul anilor în legătură cu

beneficiile și riscurile asociate consumului de alcool. Una dintre
cele mai răspândite opinii viza beneficiul pe care un pahar de vin
roșu consumat zilnic l-ar aduce asupra stării de sănătate.
Studiile actuale contrazic aceste concepții eronate și indică
faptul că nu există o cantitate sigură în ceea ce privește
consumul de alcool.

Studiul global condus de International Agency for Research on

Cancer (IARC) arată că în anul 2020, peste 740.000 de cazuri noi
de cancer au fost asociate consumului de alcool. Raportul IARC
indică și faptul că nu doar consumul ridicat de alcool, ci inclusiv
consumul moderat (până la 2 băuturi alcoolice zilnic) poate
conduce la apariția unei afecțiuni oncologice.

Obiceiurile legate de consumul de alcool care cel

mai probabil au condus la un diagnostic de cancer

Conform raportului, dintre cazurile de cancer atribuibile alcoolului,

86% au fost determinate de un consum nociv de etanol, de peste 2
băuturi alcoolice pe zi. Cele mai frecvente tipuri de cancer apărute în
urma consumului de alcool au fost:

cancerul esofagian – 190.000 de cazuri;

:
 cancerul hepatic – 155.000 de cazuri;
cancerul la sân – 98.000 de cazuri;
cancerul la nivelul cavității bucale, al faringelui sau al laringelui;
cancerul colorectal.

Totodată, consumul ușor sau cel moderat a reprezentat 1 din 7 cazuri

de cancer atribuite alcoolului, determinând peste 100.000 de cazuri
noi de cancer la nivel mondial, în anul 2020. Bărbații au reprezentat
aproximativ trei sferturi din toate cazurile de cancer atribuite
consumului de alcool (567.000 de cazuri).

„Astăzi, mulți oameni din regiunea europeană a OMS încă nu sunt

conștienți de faptul că alcoolul este clasificat ca fiind cancerigen
uman de grup 1* – alături de tutun, azbest și radioiod. Nu există o
cantitate sigură de alcool consumat. Pe măsură ce trece prin
corp, poate deteriora organele cu care intră în contact, provocând
diferite tipuri de cancer, de la cavitatea bucală la sân, la ficat și
rect”, a declarat dr. Carina Ferreira-Borges, șef interimar al
Oficiului European al OMS pentru prevenirea și controlul bolilor
netransmisibile. *: există dovezi semnificative care atestă rolul
alcoolului în carcinogeneză.

Afecțiunile oncologice asociate consumului

de alcool sunt prevenibile
Alături de regiunea Asiei, Europa Centrală și de Est au raportat cea
mai înaltă proporție de cazuri noi de cancer ce ar fi putut fi evitate
dacă nicio persoană din populație nu ar fi consumat alcool. Acest
lucru indică faptul că măsurile eficiente de control al consumului de
etanol, implementate la nivel populațional, ar putea preveni creșterea
incidenței afecțiunilor oncologice și în concecință, ar putea
determina scăderea mortalității asociată acestora. În acest sens,
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat inițiativa SAFER,
:
 care descrie cinci acțiuni prioritare în combaterea consumului
nociv de alcool:

consolidarea restricțiilor privind disponibilitatea alcoolului;

propunerea și implementarea măsurilor de combatere a
condusului sub influența alcoolului;
facilitarea accesului la screening, intervenții scurte și tratament;
aplicarea interdicțiilor sau restricțiilor privind publicitatea,
sponsorizarea și promovarea alcoolului;
creșterea prețurilor băuturilor alcoolice prin accize și politici de
prețuri.

Există mai multe ipoteze care explică legătura dintre

consumul de alcool și riscul crescut de a dezvolta o
afecțiune oncologică

Cercetătorii au descris multiple mecanisme biologice ce ar putea

explica modul în care consumul de alcool determină apariția
cancerului:

degenerarea ADN-ului celulelor sănătoase de către etanol și

de către acetaldehidă (substanță derivată în urma metabolizării
alcoolului);
creșterea nivelului de estrogen din sânge, ce ar putea crește
riscul de cancer de sân, ovarian și uterin;
modificarea procesării și absorbției diverșilor nutrienți, cauzând
inclusiv malnutriție;
creșterea în greutate determinată de consumul de alcool ce
reprezintă un factor de risc suplimentar.

Dovezile științifice din ultimii ani demonstrează că acetaldehida

(metabolit al etanolului) are un efect toxic asupra ADN-ului celular.
:
 Spre exemplu, rezultatele unui studiu efectuat pe organisme vii
(animale de laborator) arată faptul că acetaldehida poate deteriora
genomul celulelor stem și poate determina rearanjări cromozomiale
cu efect permanent.

Consumul de alcool are și alte consecințe

negative asupra stării de sănătate, în afara
creșterii riscului de cancer
Consumul de alcool este considerat un factor de risc pentru peste
200 de afecțiuni medicale, printre care diverse tulburări mintale
(inclusiv dependența sau sevrajul de etanol), boli netransmisibile
precum ciroza hepatică sau bolile cardiovasculare, boli infecțioase
(HIV sau tuberculoză) și traumatisme sau leziuni provocate prin
diverse accidente.

Efectele nocive ale consumului de alcool sunt multiple și se petrec la

nivelul fiecărui organ. Spre exemplu, acest obicei poate impacta
funcționarea sistemului imunitar în sensul reducerii capacității
acestuia de a oferi protecție împotriva microorganismelor patogene.
Mai mult decât atât, consumul de alcool afectează țesutul și funcțiile
cerebrale, inhibând sistemul nervos central și astfel cauzând
incapacitate decizională, modificări de comportament și/sau
alterarea stării de conștiență. Modificările comportamentale
survenite în contextul consumului de alcool includ și comportamentul
violent sau agresiv față de alte persoane. Din cauza efectelor asupra
sistemului nervos, consumul abuziv de etanol pe termen lung poate
determina instalarea unei tulburări neurocognitive.

Datele științifice de până în prezent atestă implicarea abuzului

de alcool în dezvoltarea patologiilor cardiovasculare. Conform
unui studiu ce a inclus aproximativ 600.000 de participanți,
consumul de etanol de peste 100 ml săptămânal (echivalentul a 5
:
 porții de vin de 175 ml sau 5 halbe de bere) predispune
consumatorii la un risc considerabil de boli cardiovasculare
fatale (accident vascular cerebral, anevrism arterial, insuficiență
cardiacă și deces). Mai mult, cercetătorii implicați în acest studiu pe
scară largă au concluzionat că fiecare unitate (10ml) de etanol
consumată peste limita de 100 ml/săptămână scade speranța de
viață a consumatorului cu 15 minute. Un alt studiu amplu a
demonstrat că tensiunea arterială și riscul de accident vascular
cerebral cresc pe măsură ce crește și consumul de alcool.
Rezultatele studiului au infirmat mitul conform căruia una sau
două băuturi alcoolice consumate zilnic ar avea un efect
protector împotriva riscului de accident vascular cerebral (AVC):

consumul moderat (10-20 g de alcool pe zi) crește riscul de

AVC cu între 10 și 15%;
consumul zilnic a peste patru băuturi alcoolice crește riscul de
AVC cu 35%.

De asemenea, abuzul de alcool crește riscul de deces și traumatisme

din cauza accidentelor rutiere, căderilor și a înecului accidental. La
nivel global, consumul nociv de alcool este responsabil pentru 3
milioane de decese (5,3% dintre decesele de orice cauză). Între anii
1999 și 2017 (aproximativ două decenii), numărul de decese anuale
atribuibile alcoolului din Statele Unite ale Americii s-a dublat. La
nivelul societății, efectele negative ale consumului de etanol se
extind și asupra altor persoane decât consumatorul, inclusiv prin
deteriorarea relațiilor interumane și profesionale, pierderea
productivității, costuri substanțiale ale îngrijirilor medicale și
creșterea criminalității.

STUDIU: Decesele asociate consumului de alcool s-au dublat în Statele Unite ale Americii în ultimii 20
de ani
:
 Date epidemiologice
La nivel mondial, Uniunea Europeană (UE) reprezintă regiunea cu cel
mai ridicat consum de alcool, unde 1 adult din 12 consumă alcool în
fiecare zi. Conform datelor Eurostat, în anul 2019, 8,4% din populația
adultă a Uniunii Europene a consumat alcool zilnic, 28,8%
săptămânal, 22,8% lunar și doar 26,2% nu au consumat alcool în
ultimele 12 luni sau niciodată. Același raport constată o creștere a
consumului zilnic de alcool odată cu înaintarea în vârstă a
populației.

Un parametru îngrijorător este acela care descrie obiceiul de a

ingera o cantitate mare de alcool într-un singur episod de consum
(heavy drinking episodes). În mod concret, aceste episoade de
consum excesiv sunt definite prin ingerarea a peste 5 băuturi
alcoolice sau a echivalentului a peste 60 g de etanol pur într-o
singură ocazie. Dintre statele membre UE, danezii și românii (38%
și respectiv 35%) raportează cel mai frecvent un astfel de obicei de
consum, cel puțin o dată pe lună.

Consumul de alcool a crescut în timpul

pandemiei COVID-19
În Statele Unite ale Americii, în timpul pandemiei COVID-19, pe
fondul unei izolări sociale și a dificultăților percepute odată cu nevoia
de adaptare la noua realitate, vânzările de băuturi alcoolice au
crescut cu 22% în martie 2020, comparativ cu aceeași lună a anului
precedent. De asemenea, comenzile online de astfel de produse au
crescut cu peste 240% în martie 2020. În cazul românilor, Institutul
Național de Sănătate Publică din România a raportat următoarele
date:

67% dintre români au afirmat că au consumat alcool cel puțin o

:
 dată în 2019;
1 român bea în medie 12,6 litri de alcool pe an;
2,6% din populația României recunoaște dependența de alcool.

#COVID19. Riscul abuzului de alcool în timpul pandemiei. 67% dintre români au consumat alcool cel
puțin o dată în ultimul an

Alcoolul este cea mai larg răspândită

substanță adictivă, cu implicații psihiatrice
majore
În ultimul deceniu, numărul de spitalizări datorate consumului de
alcool a fost în continuă creștere în Marea Britanie. Datele raportate
pentru anul 2018 arată că 1,3 milioane de persoane din Marea
Britanie au fost internate în spital din cauza alcoolului, ceea ce
reprezintă 7,4% din toate spitalizările efectuate în întreaga țară.
Persoanele dependente de alcool sunt de obicei internate fie pentru
starea de intoxicație cu etanol, fie pentru sindromul de sevraj sau
pentru orice altă complicație somatică asociată consumului de
alcool.

Diagnosticul de intoxicație cu etanol presupune prezența de dovezi

a unei ingestii recente de etanol, modificări comportamentale sau
psihologice disfuncționale și a unuia dintre următoarele semne și
simptome:

vorbire neclară;
tulburare de coordonare motorie;
mers instabil;
nistagmus (mișcări oscilatorii ritmice ale globilor oculari);
deficit de atenție și memorie;
stupor sau comă.

Sindromul de sevraj la alcool reprezintă o condiție medicală cu

:
 potențial de risc. Diagnosticul presupune ca ulterior întreruperii
consumului de alcool (de tip abuziv, de lungă durată și în cantintăți
mari) să apară următoarele manifestări:

hiperactivitate vegetativă (transpirații, ritm cardiac mărit);

tremor al mâinilor;
greață sau vărsături;
anxietate;
agitație psihomotorie;
insomnie;
halucinații (vizuale, tactile sau auditive) cu caracter tranzitor;
convulsii generalizate tonico-clonice.

O complicație severă și cu risc mare de deces a abuzului de alcool

pe termen lung este Sindromul Wernicke-Korsakoff.
Encefalopatia Wenicke reprezintă o condiție neurodegenerativă
cauzată de carența de vitamina B1 (tiamină) survenită din cauze
diverse, printre care consumul cronic de alcool. Deficitul de vitamina
B1 afectează talamusul și hipotalamusul, cauzând confuzie, tulburări
de vedere, hipotermie, hipotensiune, ataxie și comă. Sindromul
Korsakoff este asociat dependenței de alcool și implică lezarea
celulelor neuronale pe fondul carenței de tiamină. Principalele
caracteristici ale sindromului Korsakoff sunt amnezia (manifestată
prin dificultăți în dobândirea informațiilor noi sau în formarea de noi
amintiri și în recuperarea amintirilor anterioare), tremorul,
dezorientare, probleme de vedere și comă. Unii experți consideră că
cele două tulburări reprezintă diferite etape ale aceleiași afecțiuni,
denumită Sindrom Wernicke-Korsakoff.

Toate aceste tulburări psihiatrice descrise anterior, inclusiv

dependența de etanol, necesită tratament de specialitate. Este
necesară o abordare terapeutică multilaterală, care să utilizeze toate
intervențiile disponibile în prezent, de la tratament farmacologic, la
:
 clinici de dezalcoolizare, psihoterapie, consiliere famililală și grupuri
de suport.

Citește și:

STUDIU. Un nou mecanism de reparare a ADN-ului ar putea

explica legătura dintre consumul de alcool și riscul de cancer
STUDIU. Fumat, colesterol, alcool, sare, fructe, legume,
activitate fizică. Românii știu ce este sănătos, dar puțini aplică în
viața de zi cu zi
UPDATE. CE SPUN STUDIILE despre consumul de tutun: OMS
trage un semnal de alarmă la metodele alternative de consum
de nicotină
: