Consumul de alcool si profilaxia lui

Majoritatea oamenilor consumă alcool în diferite cantităţi şi cu frecvenţă

variată, doar cca 10% dintre adulţti fiind abstinenţi în majoritatea ţărilor lumii.

Dependenţa de alcool este cea mai răspîndită dintre problemele legate de

consumul de droguri la nivel mondial. O persoană din 13 este suspectă de
alcoolism. Cîteva milioane de oameni beau prea mult şi riscă să abuzeze de
alcool.

În Republica Moldova conform datelor statistice a Centrului Naţional de

Management în Sănătate, incidenţa totală prin alcoolism a constituit în 2008 –
111,7 cazuri la 100 mii locuitori, inclusiv prin psihoze alcoolice 21,9 – cazuri la
100 mii locuitori.

Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii, fiind corelat cu 80%

dintre cazurile de sinucidere, 50% din crime, 30% dintre accidentele rutiere fatale
şi 15% din cazurile de înec. De asemenea este unul dintre factorii de divorţ (unul
din trei cazuri) şi de molestare a copilului (unul din trei cazuri).

Consumul de alcool poate favoriza apariţia cirozei hepatice, poate să afecteze

negativ fătul şi poate fi asociat cu cancerul la sîn la femei, cancerul cavităţii
bucale, al esofagului, al faringelui şi laringelui. Consumul exesiv de alcool a fost
corelat şi cu disfuncţii sexuale, scăderea libidoului, demenţa şi degenerare
musculară. Alcoolul consumat de către o femeie în timpul sarcinii poate afecta
negativ fătul, determinînd frecvent greutate scazută la naştere şi în unele cazuri
malformaţii congenitale sau retard mental.

Pe termen lung, consumul abuziv de alcool poate avea numeroase efecte negative,
atît pe plan social cît şi asupra sănătăţii: agravează hipertensiunea arterială ceea ce
creste riscul de accident vascular cerebral, favorizează afecţiunile cardiace
(cardiomiopatia dilatativă este una dintre afecţiunile cardiace care poate apare la
alcoolici), afectarea sistemului nervos central şi periferic, hepatita cronică, ciroza
hepatică alcoolică, pancreatita acută sau cronică sunt numai cîteva dintre
afecţiunile în apariţia cărora alcoolul poate fi implicat.

Factorii de risc
Mulţi oameni cred, că au moştenit dependenţa de bautură de la părinţii lor.
Dacă părinţii lor au fost sau sunt alcoolici, atunci ei sunt expuşi acestui risc.
Există numeroşi descendenţi din familii de consumatori de alcool care, tocmai
datorită acestui fapt, au un dezgust puternic faţă de alcool, fiind abstinenţi inrăiţi.
Persoanele depresive sau suferinde de boli psihice (tulburare bipolară,
schizofrenia, tulburare anxios-depresivă), sunt predispuse unui consum exagerat
de alcool.

Sexul masculin constituie un factor de risc pentru consumul crescut de alcool.

Cu cît vîrsta la care se începe consumul de alcool este mai mică cu atît şansele de
a se ajunge la abuz şi alcoolism sunt mai mari. De asemenea, factorii sociali au o
mare influenţă asupra consumului de alcool: anumite obiceiuri, tradiţii sau idei
preconcepute, conform cărora la orice întîlnire, vizită sau ocazie trebuie să se
consume băuturi alcoolice, întreţin şi stimulează consumul de alcool.

Prevenirea consumului excesiv de alcool constă în:

• îmbunătăţirea ajutorului şi indrumării acordate individului;

• întroducerea unor măsuri sociale care să influenţeze obiceiurile în materie

de consum alcoolic în intreaga populaţie:

• evidenţierea preţului alcoolului va duce la reducerea consumului;

• controlul sau abolirea publicităţii la băuturile alcoolice.

 • controlul vînzărilor – se ştie că relaxarea restricţiilor a dus la creşterea
vînzărilor în Finlanda şi alte ţări, dar nu se ştie dacă o creştere a restricţiilor va
reduce ratele actuale de consum alcoolic sau va altera şi mai mult obiceiurile
legate de uzul de alcool;

• educaţia pentru sănătate. Conform unui studiu, sticlele de alcool care aveau
pe etichetă un avertisment cu privire la afectarea sănătăţii i-a făcut pe tineri să
fie mai conştienţi asupra hazardului asociat cu consumul de alcool.