Discriminarea persoanelor cu HIV SIDA

Discriminarea persoanelor cu HIV SIDA

In Romania traiesc, conform statisticilor oficiale, aproape 11.000 de persoane infectate cu HIV/SIDA, marea majoritate copiii si adolescenti. Pe langa problemele cauzate de aceasta boala incurabila ei se confrunta zilnic cu intoleranta si lipsa de informare si educare a semenilor care genereaza manifestari, uneori primitive, de discriminare. Le este negat accesul in scolile publice, sunt refuzati de serviciile de sanatate si chiar alungati din comunitatile in care traiesc. Discriminarea si stigmatizarea sunt pentru multi dintre ei mai greu de indurat decat boala insasi. Discriminarea impiedica persoanele infectate HIV/SIDA sa traiasca o viata normala n societate, le obliga sa isi ascunda diagnosticul si chiar sa evite sa isi afle diagnosticul. Totodata, stigmatul HIV/SIDA perpetueaza o teama nejustificata fata de acest subiect, fata de informare sau fata de testare, iar discriminarea poate determina forta persoanele seropozitive sa adopte comportamente riscante. In egala masura discriminarea si stigmatizarea persoanelor infectate cu HIV se dovedesc a fi poate cele mai dificile obstacole intampinate de programele de prevenire a infectiei HIV. In Romania cele mai frecvente cazuri de discriminare a persoanelor infectate HIV/SIDA sunt dovedite de:

discriminarea si marginalizarea in comunitate; Accesul redus la servicii sociale (numai 4.800 din cele 11.000 de persoane infectate cu HIV aflate in viata au solicitat alocatie de hrana de la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei); Absenta datelor privind integrarea persoanelor infectate cu HIV in munca sau in sistemul de invatamant; Numarul redus de persoane infectate cu HIV care au medic de familie; Oice analiza sumara a stirilor si articolelor media demonstreaza ca unii jurnalisti fac afirmatii discriminatorii despre persoanele care traiesc cu HIV, invocand necesitatea crearii unor sectii speciale, metode pentru reducerea activitii sexuale, intrarea in carantina a sectiei de spital, testarea HIV obligatorie inainte de interventiile medicale. Prezentarea in mass-media a unor asemenea afirmatii, cu atat mai mult cu cat reprezinta parerea unor profesionisti si a unor formatori de opinie, poate avea consecinte negative asupra atitudinii populatiei generale fat de persoanele afectate de HIV. Raportul Human Rights Watch Life Doesnt Wait: Romanias Failure to Protect and Support Children and Youth Living with HIV demonstreaza cu marturii ca stigmatizarea si discriminarea in functie de criteriul HIV exista inca in Romania. Unele prevederi legale sau regulamente institutionale care favorizeaza

discriminarea : solicitarea testului HIV negativ la internarea in camine-spital pentru persoane cu handicap sau in centre de plasament; slicitarea testului HIV negativ la angajarea ca medic, educator n colectivitati de copii, frizerii, Armata, Politie; solicitarea obligatorie a testului HIV la Oficiul de Stare Civila, prin interpretarea eronat a unui ordin al Ministerului Sanatatii (care doar recomand consilierea si testarea HIV pentru cei care se casatoresc). Aceste incalcari ale unor drepturi elementare nu sunt semnalate Justitiei si trec neobservate. De cele mai multe ori, chiar persoanele in cauza considera ca este normal sa se intample asa. Accesul limitat la servicii medicale sau sociale are drept consecinta inrautatirea problemelor pe care persoanele afectate de HIV le au deja. Obiectivele cercetarii Prin studiul de fata se urmareste obtinerea unei imagini generale despre discriminarea resimtita de persoanele infectate cu HIV. In paralel, se urmaresc situatiile in care aceste persoane considera ca au fost discriminate si se evalueaza nivelului de cunotine al persoanelor infectate cu HIV privind modalitile de combatere a discriminrii. In final se vor propune solutii, cu privire la aceasta problema sociala, incercandu-se combaterea discriminarii cat mai eficient. Populatia supusa cercetarii Importanta acestui studiu este cu atat mai mare cu cat subiectul a fost mai putin dezbatut, iar persoanele in cauza isi dezvaluie aceasta identitate cu greu. Este o populatie rara, care nu-si dezvaluie aceste aspecte ale vietii tocmai pentru a fi mai ferite de atitudinile rautacioase ale celor din jur si pentru a nu fi mai apoi ignorati si marginalizati de societate. Din moment ce populatia nu poate fi delimitata, aplicarea chestionarului pe strada, catre anumiti subiecti este imposibila. Numarul populatiei in cauza este mult prea mic pentru a cauta respondenti aleator. Mai mult, datele ar putea fi gresite, pentru ca lumea se fereste sa recunoasca ca se afla in acesta situatie. Astfel ca, s-a recurs la ajutorul asistentilor sociali din cadrul asociatiei ASAS( asociatia romana anti-sida). Accesul la numar redus al acestei populatii a devenit posibil prin aceasta asociatia. Elaborarea esantionului si a chestionarului Studiul este semi-caltitativ, avand si componente cantitative. Esantionul a fost stabilit printre cele 3 000 de persoane infectate cu HIV in Bucuresti. S-a ales un numar de 120 de persoane, avand in vedere accesul la seropozitivi doar din cadrul acestei organizatii.

Studiul s-a desfasurat pe parcursul a doua saptamani, iar respondentii au fost in numar de 115. O proportie importanta din randul persoanelor infectate cu HIV considera ca au fost discriminate si ca situatiile de discriminare invocate de acestea sunt legate de nerespectarea confidenialitatii. Nu s-au folosit in studiu nume, adrese sau identitatea persoanelor, in respectful dreptului la intimidate si la viata personala. Dezavantajul acestui tip de sondaj il reprezinta lipsa reprezentabilitatii, avand in vedere numar redus de respondenti, perioada redusa de cercetare si existenta unei singure locatii. Totusi, este unul dintre putinele studii realizate pe aceasta tema, iar aceasta abordare pare a fi cea mai potrivita. Luand drept variabila de segmentare localizarea geografica, sediul asociatiei antisida din Bucuresti, dar si sexul si varsta, se observa fragmentarea populatiei, neomogeniatea acesteia.Datele socio-demografice s-au colectat la inceputul chestionarului. Prin urmare am aplicat metoda neprobabilistica, a bulgarelui de zapada, deoarece caracteristicile esantionului sunt mai rare. Este considerata cea mai sigura tehnica de esantionare a populatiei ascunse, greu de identificat. Pentru a ajunge la acest tip de populatie am ales, prin surse personale, o asociatie frecventata de persoanele infectate cu HIV, ASAS. Chestionarul cuprinde 10 intrebari. Exista intrebari cu minim 3 variante de raspuns, dar si intrebari cu raspuns deschis, pentru a face analiza mai detaliata. In plus apar si intrebari conditionate de raspunsul precedent. Prin acest chetionar s-a dorit atingerea urmatoarelor aspecte: descrierea cunostiintelor privind drepturile si modalitatiile de combatere a discriminarii; descrierea perceptiei asupra discriminarii fata de propria persoana; descrierea situatiilor de discriminare in care s-a aflat respondentul; descrierea opiniilor privind masurile ce se pot lua pentru combaterea discriminarii. Culegerea si analiza datelor Din acest studiu a rezultat ca 52% dintre persoanele cu HIV au fost discriminate. Desi 61% din respondenti declara ca isi cunosc drepturile, doar 46% stiu unde se pot adresa pentru a sesiza o situatie de discriminare si doar 5% au actionat pentru sesizarea discriminarii. Din totalul de 115 respondenti, 61 % au fost femei si 39 % barbati. Cel mai reprezentativ segment a fost al tinerilor cu varste pana in 20 de ani, 48%. Respondentii cu varste peste 20 de ani au reprezentat 52%, insa aceasta mare categorie de populatie a fost foarte fragmentata. Pentru fiecare varsta( pentru cei peste 20 ani) au existat intre 0 si 4 respondenti. Dupa varsta de 40 de ani numarul respondentilor a fost foarte scazut.

Concluzie Avand in vedere numarul ridicat al seropozitivilor care s-au confruntat cu discriminarea, conform studiului realizat, se incearca luarea unei atitudini si imbunatatirea rezultatelor. In situatia in care cei infectati cu virusul HIV sunt tratati in mod diferit in relatiile cu institutiile si profesioniste din mediul medical si social, dar sunt marginalizati si in relatiile cu ceilalti membrii ai populatiei trebuie intervenit rapid in mod eficient. Asadar, propun un plan de campanie care sa atinga mai multe puncte: 1) Componenta media care include difuzarea de spoturi sociale radio si de televiziune, articole n presa, conferinte de presa si evenimente nationale si melodia campaniei; 2) Activitati organizate la nivel local; 3) Intrucat un numar semnificativ de subiecti afirma ca se considera discriminati, dar nu au luat nici o masura pentru schimbarea situatiei, se dovedeste importanta informarea persoanelor infectate cu HIV cu privire la drepturile omului si la procedurile de obinere pe cale juridic a respectrii acestor drepturi; 4) Realizarea de proiecte de legi prin care discriminarea sa fie mai aspru sanctionata, iar populatia sa fie clar informata de consecintele acestor atitudini si comporamente. Principalele activitati vor include: realizarea unui material video cu marturii ale persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA; un concurs de fotografii; activitati de informare si educare n scoli, spitale, biserici si comunitati; componenta PR; meetinguri cu personalitati politice; pliante informative distribuite in locurile publice.