Sunteți pe pagina 1din 14

Bolnavii cu HIV/ SIDA lupta in

continuare cu discriminarea

Scris de Delia S. Barbu - De peste 20 de ani vorbim, scriem i ne


temem de SIDA n Romnia. Valeria, o femeie din Deva infectat
cu HIV de 17 ani, spune c cele mai mari suprri nu i le-a cauzat
boala, ci i le-au adus medicii, care nu au vrut s o trateze sau nu
sunt informai. Ea i soul ei au ajuns s se trateze la Timioara.

Adauga

Comentarii
Adauga un link
Rectifica

Unii se tem prea mult, alii prea puin de aceast boal. Medicii se gndesc
tot timpul c nici dou perechi de mnui chirurgicale nu i-ar putea proteja
n faa pacienilor cu SIDA, iar tinerii, cei mai muli, nu folosesc un simplu
prezervativ care le-ar putea salva viaa. Anul trecut, n judeul Timi medicii
au raportat diagnosticarea cu HIV a 16 tineri cu vrste cuprinse ntre 20 i
30 de ani, ntre care i un student care a mers s doneze snge. Situaia e la
fel n aproape toat ara. n ciuda celor peste 20 de ani care au trecut de
cnd suntem liberi s vorbim, s citim, s ntrebm sau s discutm (i)
despre acest subiect, foarte puine lucruri s-au schimbat: muli nu
cunoatem nici acum diferena ntre HIV i SIDA, nu tim c o mbriare
nu te poate mbolnvi, c un prezervativ i poate salva viaa i, nici acum,
nu toi medicii accept s trateze pacieni cu aceste boli.

Povestea Valeriei
Diferena dintre informare i ignoran este exact cea dintre via i
moarteSIDA nu are nc vindecare. Este poate spaima cea mai mare i
motivul pentru care teama, ngrdirea i discriminarea sunt n continuare
definiia vieii pe care o duc aceti bolnavi. Dar Valeria, care triete de 17
ani cu virusul HIV, crede c poi muri mai uor de un cancer depistat trziu
dect de boala ei. Valeria are 37 de ani i nicio problem cu ideea de a i se
publica numele n pres. A fost infectat cu virusul HIV de la soul ei, iar el,
de-a lungul acestor ani, a trecut prin mai multe probleme de sntate, de la
tuberculoz, la meningit i acum insuficien renal cronic. Ea are o alt
form a virusului. Primul lucru pe care ni l-a spus cnd am ntrebat-o
despre boala lor a fost i cea mai mare suferin a ei: refuzul medicilor de a-i
trata. Azi e ca i acum 20 de ani: ai SIDA este egal cu moarte. Medicii ne
refuz tratamentul. De-a lungul anilor, cea mai mare problem a noastr a
fost dantura. Dac eti cinstit i, n momentul n care le bai la u, le spui
c ai HIV, se uit la tine i te refuz i nimeni nu are ce s le fac pentru c
dac vor i fac tratament, dac nu, nu. n Deva nu am putut s ne facem
dantura i am venit la Timioara, unde au fost nite caravane care tratau
pacieni cu SIDA i acolo am cunoscut medici la care mergem n continuare.
La Deva, n Urgen, de cte ori am mers, de attea ori am fost refuzai. De
multe ori ni se spunea: ce vrei s-i fac? i aa murii. Sau dac soul meu

era consultat i nu spunea de la nceput c are HIV i spuneam eu mai


trziu, ncepeau s ipe la noi: de ce nu ai spus, c nu am folosit mnui?
Chestii care nu ineau de noi, pe care trebuiau ei s le fac. Nu poi s te
duci s-i spui tu unui medic: pune-i mnuile pe mn. Medicii sunt
arogani i nu au nicio scuz pentru c refuz pacienii. Nu le place s
cunoasc. Am fost odat la comisia de pensionare i medicul de acolo m-a
ntrebat: dar, cum se mai manifest boala asta i ce tratamente mai luai
pentru c nu am mai citit despre ea. Deci el nici nu tia de ce m
pensioneaz. Sunt puini cei care te trateaz normal, iar noi am gsit sprijin
la Spitalul de Boli Infecioase din Timioara, spune Valeria Nogojan.

Ginecologii se feresc s consulte pacientele cu


HIV/ SIDA
Dar i n Timioara, discriminarea pacienilor cu HIV sau SIDA e prezent
i o confirm medicii de boli infecioase care trimit uneori pacienii cu HIV
spre alte consultaii de specialitate, cum ar fi ginecologia. Aici, majoritatea
medicilor refuz s consulte aceste paciente. Singurul doctor care trateaz
aceste cazuri nu vrea s i se menioneze numele. Consult paciente cu HIV,
dar nu e un merit. Eu mi fac doar meseria, nu ies n eviden cu nimic.
Poate c dac s-ar face un control n spital i ar fi ntrebai i ceilali de ce
nu consult, situaia s-ar schimba i ar consulta i alii. Marea problem
este atunci cnd trebuie s operezi aceste paciente i nu prea ai personal cu
care s intri n sal, pentru c toi se feresc. Dar trebuie s fii om pn la
urm, ne-a declarat medicul ginecolog.

De cancer poi muri ntr-un an, cu HIV poi tri o


via
Atunci cnd un medic pune problema tratrii unor bolnavi care i intr n
cabinet doar prin prisma omeniei i nu a profesiei, te poi gndi c ceva nu
funcioneaz corect. Nicio lege nu oblig un pacient cu HIV sau SIDA s
declare cnd merge undeva c are aceast boal. E doar o chestiune de
civilizaie, dac el o face. Pentru c medicii trebuie pur i simplu s se
protejeze dup regulile meseriei. Pentru c nu tii niciodat ce pacient
tratezi i ce boli are. Poate fi un om care are HIV, dar nici el nu tie. Aceste
lucruri se nva n facultatea de medicin n ultimii ani de studiu, explic
dr. Virgil Musta, medic primar n cadrul Spitalului de Boli Infecioase Dr.
Victor Babe din Timioara. Ne trebuie mai mult informare. Emisiuni la
televizor, pliante, cri. Ca omul s neleag c HIV e, poate, mai uor dect

cancerul depistat trziu i de care poi muri ntr-un an, n timp ce cu HIV
poi tri o via. Nu cred c tinerii de azi sunt informai destul, pentru c
nc se descoper cazuri noi. Dac nu este cineva care s-i explice, nu ai
cum s tii, crede Valeria. E adevrat c, privind prin comparaie, HIV/
SIDA pot s nu mai fie sperietoarea ce-i ine pe toi departe de informare i
protecie. Ci tiu c tuberculoza pulmonar, o boal care se transmite pe
cale aerian, prin tuse, (iar HIV, nu) poate fi mult mai uor contactat? Cu
toate acestea, nu-i sperie att de mult pe oameni.

Prevenirea HIV/ SIDA i prejudecile


Cazurile noi aprute la vrste tinere i fac pe specialiti s promoveze tot
mai mult importana folosirii prezervativului i a altor mijloace de protecie,
iar organizaiile neguvernamentale i alte foruri au decis c informarea
elevilor i a liceenilor n ceea ce privete transmiterea infeciei este cea mai
bun metod de a-i proteja. Numai c profesorii sau prinii ar trebui s
completeze un mesaj pe care s-l transmit n primul rnd un medic, de
familie sau oricare altul. Iar cnd atitudinea celor mai muli medici este una
cel puin rezervat fa de aceast problem, ansele de a reui s opreti
creterea numrului de cazuri scad. Cu ct vorbeti mai mult cu bolnavii cu
HIV sau medicii lor, cu elevii sau oamenii de pe strad despre acest subiect,
i dai seama c ceea ce ne desparte de eliberarea de prejudeci i de
schimbarea atitudinii sunt doar cteva cuvinte. Cteva rnduri despre ce
este, cum se manifest boala i cum ne putem proteja. Pentru c fie ne
temem prea puin de boal i nu contientizm c e important s te
protejezi cnd ai relaii sexuale cu persoane necunoscute, fie ne temem prea
mult, i-i evitm pe aceti oameni marginalizndu-i pe nedrept, e din cauz
c nu tim ceva. n ambele cazuri trebuie doar s citim mai mult.
Delia S. Barbu
Copiii infectati cu HIV/SIDA - condamnati la discriminare pe viata
Natalia Porubin, CIN
Svetlana Panta, Jurnal de Chisinau comentarii | 6830 vizualizari

<="" div="" style="border-top-width: 2px; border-top-style: solid; border-top-color: rgb(246,


246, 246); color: rgb(0, 0, 0); font-family: 'Trebuchet MS', arial, helvetica, sans-serif; fontsize: 12.8px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing:
normal; line-height: 16px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform:
none; white-space: normal; widows: 1; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px;
background-color: rgb(255, 255, 255);">
Ei nu pot avea prieteni, nu sunt primiti la gradinita sau la scoala. Citeva mii de copii din
Moldova nu se pot bucura de copilarie pentru ca au fost diagnosticati cu infectia HIV sau
provin din familii in care unul sau ambii parinti au aceasta infectie. Zi de zi copiii din aceasta

categorie suporta rautatea si ostilitatea mediului in care incearca sa supravietuiasca. Potrivit


statistilor medicale, in Moldova in jur de 2600 de copii traiesc in familii afectate de HIV.
Un stigmat care nu ofera sanse
HIV/SIDA nu se transmite prin aer, atingere sau sarut. Majoritatea oamenilor stiu, insa, ca e o
boala incurabila si se feresc de persoanele infectate.
Cei mai multi parinti refuza sa accepte ca in scoala sau gradinita pe care o frecventeaza
copilul lor sa invete si copii seropozitivi si fac tot ce le sta in puteri ca sa elimine elementul
periculos din colectivitate.
Este si cazul lui Bogdan, un copil de numai cinci anisori, care a fost exclus cu forta din
gradinita pe care o frecventa. Ca si majoritatea copiilor seropozitivi, baietelul a luat boala de
la mama sa, la nastere. Familia a obtinut cu mare greu un loc la gradinita si facea tot ce ii sta
in puteri ca baiatul sa creasca la fel ca si ceilalti copii. Visul, construit cu atita greu, s-a
spulberat intr-o singura zi, cind un lucrator medical, intr-un exces de sinceritate, a divulgat
cuiva diagnoza copilului. Noutatea s-a raspindit cu viteza fulgerului printre parintii celorlalti
copii si a avut un efect de-a dreptul distructiv.
Bogdan nu are ce cauta la gradinita, el este periculos pentru copiii nostri! Luati-l de aici! mama baiatului nu crede ca va putea uita vreodata aceste replici. Copilul a asistat la o scena
care mai mult se asemana cu un epizod dintr-un film de groaza mai mult de 20 de adulti
suparati rau vociferau in cei mai duri termeni de parca ar fi avut in fata un criminal sadea.
Bogdan a fost nevoit sa paraseasca gradinita ce poarta numele celui mai prietenos personaj
din povestile moldovenesti Guguta, sub acoperisul careia nu s-a gasit loc pentru el.
Indiscretia medicilor naste adevarate tragedii
Cazul lui Bogdan nu este unul singular. Multi
copii afectati de HIV au fost nevoiti sa
migreze din institutie in institutie dupa ce
lucratorii medicali au divulgat diagnoza lor.
Pentru un oarecare alt pacient aceasta
incompetenta a lucratorului medical ar putea
trece nesimtita, in cazul persoanelor HIV
pozitive aceasta atitudine poate da nastere unor
adevarate tragedii.
Legea prevede ca divulgarea informatiei
privind statutul persoanelor HIV-pozitive se
sanctioneaza cu amenda in valoare de la 50 la
70 de unitati conventionale. Insa pina acum nu
s-a prea facut recurs la aceasta prevedere, in
timp ce cazuri de scurgere a informatiei sunt o sumedenie, sustine Igor Chilcevschi,
presedintele Asociatiei persoanelor care traiesc cu SIDA.
Din cauza medicilor au avut de suferit si doi copii gemeni mama carora este HIV pozitiva.
Desi erau absolut sanatosi, copiii nu erau priviti cu ochi buni de parintii colegilor lor de

scoala. Astfel ei au trecut rind pe rind prin mai toate scolile din Balti. Aflarea lor in noua
institutie se prelungea doar pina in momentul in care profesorii si parintii aflau despre starea
sanatatii mamei lor si ii rugau cu binisorul sa se lase de carte. Pina a merge la scoala
gemenii au fost nevoiti sa frecventeze o gradinita pentru copii cu retard mintal, singura din
oras care i-a acceptat.
Tinind cont de faptul ca HIV/SIDA nu se transmite decit prin contact sexual, instrumente
taietoare, intepatoare si de la mama la fat, copiii seropozitivi nu prezinta niciun pericol pentru
cei din jur. Nu e corect ca ei sa fie exclusi din mediul de joaca, instruire si din societate in
general. De exemplu, cirozele hepatice B, C si Delta sunt mult mai periculoase, si au o cale de
transmitere extrem de usoara, sustine Silvia Stratulat, specialist la Centrul de Profilaxie si
Combatere HIV/SIDA.
Mi-i sila de tine!
Un caz la fel de tragic este cel al Valentinei, o fetita de 11 ani, care a fost data afara din scoala
deoarece parintii sai sunt purtatori de HIV. Si asta chiar daca fata e absolut sanatoasa! Totul a
inceput la scoala. La o pauza, ca multe altele, Valentina s-a certat cu o colega. Profesoara nu a
cautat mult vinovatul si a facut repede dreptate. Sa zici multumesc ca iti faci studiile la noi
in scoala. Mi-i sila si de tine si de parintii tai iresponsabili, bolnavi de SIDA! a strigat, asa ca
sa auda toti, profesoara la Valentina. Dupa acest incident Valentina nu mai dorea sa mearga la
scoala. Venea plingind acasa, cu note foarte slabe. Atunci am hotarit impreuna cu sotul sa
plecam din acel oras si sa o dam pe fiica noastra la studii intr-un alt liceu. Acum suntem mai
in siguranta si mai linistiti. O iubim mult pe Valentina, ea este tot ce avem mai scump, de
aceea nu o sa permit nimanui sa ii provoace durere spune mama fetitei.
Atita timp cit nimeni nu cunoaste situatia din familia noastra nu ne paste nici un pericol, dar
frica ca intr-o buna zi am lua-o de la inceput inca mai persista, a spus tatal Valentinei. Ca si
alti parinti aflati in aceasta situatie, parintii Valentinei considera ca e nedrept ca fata sa fie
discriminata. Acesti copii nu prezinta niciun pericol. In orice familie sau institutie de
invatamint unde este cel putin un caz de HIV, copilul este instruit cum sa-i protejeze pe cei din
jur, cit si pe el insusi spune mama fetei.
(nu) Toti copiii sunt egali
Legea cu privire la profilaxia infectiei HIV/SIDA garanteaza dreptul copiilor seropozitivi la
educatie. In practica lucrurile stau exact invers de cele mai multe ori scoala refuza sa inroleze
copilul. Reactia multor directori de scoala la aflarea vestii ca un copil sau parintii acestuia
sunt infectati este sa-l excluda din scoala.
Ministerul Educatiei nu ne-a putut prezenta informatii concludente privitor la numarul
copiilor seropozitivi care nu au acces la scoala sau au fost exclusi din sistemul de invatamint
din cauza afectiunii pe care o au. Reprezentantul ministerului, Valentin Crudu spune ca
informatii referitoare la numarul copiilor seropozitivi si scolarizarea acestora, este una secreta
si este monitorizata de Centrul de Profilaxie si Combatere HIV/SIDA.

Convenia privind Drepturile Copilului oblig statul s protejeze copilul mpotriva oricrei forme de
discriminare sau de sancionare pe considerente innd de situaia juridic, activitile, opiniile
declarate sau convingerile parintilor, ale reprezentantilor si legali sau ale membrilor familiei sale.

De asemenea, copiii purtatori ai virusului HIV sunt protejati de Legea cu privire la profilaxia
maladiei HIV/SIDA:
este interzis orice form de discriminare n baza statutului HIV la orice etap de angajare,
promovarea sau atribuirea responsabilitilor de serviciu n orice sfer public sau privat, la
alegerea sau numirea n funcii publice;
persoanele infectate cu HIV beneficiaz de asisten juridic gratuit la adresarea ctre
autoritile publice locale i/sau instana de judecat.
Copiii ale caror drepturi au fost nclcate sau prinii acestora pot s se adreseze:
Avocatului copilului Tamara Plmdeal Telefonul Copilului: 080011116
Centrului pentru Drepturile Copilului linia fierbinte: 930 222
Institutului pentru Drepturile Omului - 24 49 11
Ligii persoanelor care triesc cu HIV, tel. 92 99 06, 92 99 07
Centrului de Sntate pentru tineri Neovita 40 66 34; 46 37 28

Parintii care nu au vrut sa renunte la normalitatea vietii scolare pentru copiii lor au vazut ce
situatii monstruoase poate naste frica de HIV/SIDA.
" Am auzit ca unii copii au fost scosi din banca si goniti din clasa de ceilalti parinti, de colegi
si de invatatori. Am auzit cum se spunea La ce ar trebui sa invete, oricum va muri!",
povesteste cu lacrimi in ochi mama unui copil seropozitiv.
De frica prejudecatilor si a rafuielii fizice unii parinti nici nu isi mai dau copiii la scoala.
Chiar daca reusesc sa fie inscrisi la studii, riscul abandonului scolar e foarte mare in rindul
copiilor seropozitivi. Asta deoarece pe perioada aflarii lor la tratament spitalicesc ei nu au
posibilitatea sa urmeze instruirea, iar dupa iesirea din spital niciun profesor nu se arata
disponibil sa-i ajute sa recupereze materia.
Pina nu demult era problematica si asistenta medicala pentru aceasta categorie de copii.
Problema a fost solutionata acum doi ani, odata cu deschiderea unei sectii specializate pentru
copii HIV pozitiv si bolnavi de SIDA, in cadrul Dispensarului Dermatovenerologic
Republican. Pina la crearea sectiei, toti copiii HIV-infectati si cei nascuti de mame HIVinfectate erau internati in aceeasi sectie cu maturii HIV-infectati printre care erau utilizatori de
droguri, fosti detinuti, prostituate si alte categorii care, deseori, au un comportament
incompatibil pentru a se afla in preajma copiilor.
Se stie ca in familiile seropozitive se pot naste copii absolut sanatosi. Anul trecut in RM s-au
inregistrat 102 nou-nascuti perfect sanatosi in familii in care unul din parinti sau ambii sunt
infectati cu virusul HIV. In tara noastra sunt in prezent peste 5000 de persoane infectate cu
HIV, iar de la primele atestari ale maladiei au decedat 170 de oameni.
Investigatia a fost realizata cu sprijinul UNICEF in cadrul Campaniei Jurnalistii
pentru Drepturile Omului
Muli pacieni cu HIV spun c triesc normal, nefiind n niciun caz resemnai, ci n cunotin de
cauz. Ceea ce pare ns de neneles, att pentru ei, ct i pentru apropiai, este c

discriminarea vine tocmai dinspre cei de la care s-ar atepta mai puin: unii doctori, care i
resping.
Uniunea Naional a Organizaiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) a organizat
miercuri, n Capital, o dezbatere la care au fost prezente mai multe persoane seropozitive.
Fiecare dintre pacieni a povestit cum este viaa atunci cnd eti infectat cu HIV: simpl, spun ei,
n pofida tratamentelor foarte dure de multe ori, dar complicat atunci cnd vine vorba s aib
nevoie de o operaie, de un tratament stomatologic sau de internare n spital, pentru diverse boli.
Povestea Nicoletei a nceput n 2001, atunci cnd a fost diagnosticat. "Terapia mi-a dat
complicaii de sntate foarte mari, peste care am trecut. Am urmat terapia, am rspuns foarte
bine. Pe parcurs, s-a pus problema unei intervenii chirurgicale, din cauza unor complicaii. La
spital, mi-a fost refuzat operaia. Am rmas fr acea intervenie. De atunci, au trecut trei ani.
Din fericire, m descurc i fr ea, dar nu tiu ce va fi n viitor. Dup ce am aflat de infecie, am
ncercat s ascund boala de familie i de prieteni. Fratele a aflat accidental. Am evitat s afle
prietenele. Apoi au aflat toi i mi-au rmas alturi. Prietenii m-au primit n continuare n familia
lor. Le-am luat copiii n brae i i-am srutat", a povestit ea.
Cei care cunosc ce presupune s fii seropozitiv sunt mai puin reticeni. "Nu-i condamn pe
oamenii care se tem de HIV pentru c nu tiu, ci pentru c judec fr s cunoasc", a mai spus
Nicoleta.
Daniel a aflat c are HIV n 2003, dup o parez pe partea stng. "n decembrie 2003, am fcut
o toxoplazmoz cerebral. Din cauza ei, am fcut o parez pe partea stng, am urmat un
tratament i mi-am revenit. Apoi, viaa a luat-o pe un fga normal. Acum doi ani i dou luni, era
n perioada cnd Spitalul Giuleti s-a nchis, soia era gravid trebuia s nasc. Am fost obligai
s mergem la Spitalul Cantacuzino. Doctorii o chemau n fiecare zi pe soie, dar nu o internau,
dei termenul trecuse, ateptnd s se redeschid maternitatea Giulieti. Nici mcar pentru faptul
c un doctor de la Giuleti, detaat la Cantacuzino, s-a oferit s o opereze. eful de secie refuza
s-i dea acceptul pentru intervenie, pe motiv c se umple sala de natere de snge i le trebuie
o sptmn s o curee. Abia cnd au intervenit presa i UNOPA, soia a reuit s nasc.
Bieelul meu este sntos", a relatat Daniel.
Diana, o alt pacient cu HIV, are acum 22 de ani. Prinii ei au aflat c fata lor are HIV cnd
aceasta mplinise ase ani. "Prinii mei au aflat c am HIV cnd aveam ase ani. Eu am aflat
treptat. Mi-am dat seama singur. Pentru mine nu a fost un oc, am trit cu asta toat viaa. Mam obinuit. Urmez tratament. Momentan, sunt n eviden, de doar jumtate de an, la Institutul
Matei Bal. Am o relaie foarte bun cu psihologul, medicii, asistentele. Pe plan personal i
profesional, o duc bine. Acest virus nu m va opri s merg mai departe. Ai mei mi spuneau c
am boal la ficat. Nu le-am reproat c nu mi-au spus. Am foarte muli prieteni. Ei tiu despre
mine, sunt cu mine tot timpul. Am ncercat s m ndrept spre domenii care nu au legtur cu
sntatea mea. Sunt la master n administraie i afaceri i ntr-un program de realizare
profesional. Noi acceptm i tratm boala, pentru c o cunoatem", a povestit ea.
Andrei a fost diagnosticat n 1997. Nu a spus la toat lumea c are HIV, pentru c se teme c ar
putea fi respins la angajare. "Se presupune c am fost infectat la ase luni, pentru c mi-a fost
fcut injecie cu acelai ac mie i altor copii din salon. Am descoperit pentru c fceam frecvent

otite, rceam - nu foarte grav, dar foarte des. La sugestia unui medic ORL-ist, am fcut testul.
Eram seropozitiv. Aveam apte ani. Mama i-a spus nvtoarei. Nu am fost marginalizat. Am aflat
de boal la 14 ani. Pn atunci, prinii mi-au spus c am hepatit cronic. Atunci, mi-am luat
boala n propriile mini. Am 22 de ani. Am avut cteva eecuri terapeutice. Am continuat cu un
tratament foarte greu, cu injecii dimineaa i seara pe care mi le fceam singur. Mi-am revenit.
Cred c am fcut cam 3.000 de injecii. Virusul meu este mai rezistent la tratament, am schimbat
deja 13 scheme de tratament. Dar urc pe munte, merg cu bicicleta. Sunt n anul IV la o facultate
tehnic, nu vd nicio problem s nu m angajez. Nu am spus la toat lumea c sunt infectat.
Am decis s spun doar celor n care am ncredere. Mi-e fric s nu am probleme la angajare", a
mai spus Andrei.
Preedintele Asociaiei "Noi i Ceilali", Cristian Rou, s-a declarat nemulumit de faptul c exist
nc instituii care solicit testul HIV la angajare. "Spre exemplu, MApN, MAI. Eu, dup ce am
lucrat n MApN, am fost pensionat. Dei eram la pensie, m-au avansat n grad, de la sergent
major, la plutonier major Nu am primit niciun ban n plus. n schimb, important este decizia pe
care o primesc anual. Sunt inapt pe timp de pace i apt pe timp de rzboi. Suntem bombe
biologice. Dup dou misiuni n Somalia i Angola, pensia este derizorie", a mai spus Rou.
Directorul executiv al UNOPA, Iulian Petre, este, la rndul su, nemulumit pentru c persoanele
cu HIV sunt discriminate chiar de unele cadre medicale care ar trebui s i ajute. Mai mult, spune
el, de parc nu ar avea suficiente probleme cu medicaia i agresivitatea bolii, pacienii sunt
purtai pe drumuri, pentru a aduce la specialist dovada de asigurat. "Casa de asigurri a nceput
s solicite adeverine de asigurat pentru bolnavi din programul naional. Li se cere un act pentru
efectuarea de tratament, n condiiile n care, prin diagnostic, sunt automat asigurai, conform
legii", a declarat Petre.
Tot directorul executiv al UNOPA a subliniat c, n aceast perioad, este foarte important
reflecia asupra a ceea ce nseamn HIV, att la nivel individual, ct i public. "La nivelul
individual, fiecare dintre noi avem datoria s prevenim rspndirea acestei infracii. La nivel
public, trebuie s se tie c sunt peste 11.000 de persoane n Romnia care triesc cu HIV, care
trebuie s ia tratament i s lupte zilnic cu infecia. La nivel invididual, putem s susinem cauza
acestor oameni, s nu discriminm, s nu stigmatizm. La nivel public, autoritile nu trebuie s
uite c trebuie s asigure tratamentul acestor oameni, s asigure fondurile necesare pentru
tatament, analize i serviciile necesare", a mai spus Iulian Petre.
La 30 iunie 2012, n Romnia erau nregistrai 11.189 de pacieni infectai cu HIV n via, dintre
care 9.475 sunt n eviden activ, adic au trecut cel puin o dat pe la medicul specialist n
ultimul an, 7.652 pacieni fiind sub tratament antiretroviral.

SELECTII LEGISLATIVE HIV/SIDA


DREPTUL LA CONFIDENTIALITATE
Legea 584/8 noiembrie 2002 privind masurile de prevenire a raspandirii
maladiei SIDA in Romania si de protectie a persoanelor infectate cu HIV sau
bolnave de SIDA.

Cap.IV. Confidentialitatea si tratamentul adecvat.


Art.8 (1) Pastrarea confidentialitatii datelor privind persoanele infectate cu HIV
sau bolave de SIDA este obligatorie pentru:
a). Angajatii retelei sanitare
b). Angajatorii acestor persoane
c). Functionari publici care au acces la aceste date.
(2) In cazul medicilor informatiile cu privire la statusul HIV/SIDA al unui pacient
trebuie sa fie comunicate intre specialisti, pentru a se asigura acuratetea
diagnosticelor si conduitelor terapeutice chirurgicale si nechirurgicale in diferitele faze
evolutive ale infectiei HIV/SIDA.
(3) Pacientul este obligat sa informeze medicul curant, inclusiv medicul
stomatolog, cu privire la statusul sau HIV, atunci cand il cunoaste.
(4). Persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA care isi cunosc statusul de HIV
pozitiv raspund, conform legii pentru transmiterea voluntara a infectiei, daca aceasta
s-a produs din motive imputabile lor.
(5). Persoanele infectate cu HIV care nu isi cunosc statusul de HIV pozitiv nu
raspund pentru eventuala transmitere a infectiei HIV.
Art. 9. Untitatile sanitare si medicii, indiferent de specialitate, sunt obligati sa
interneze si sa asigure ingrijirile medicale de profil in specialitatea pe care o
reprezinta, in conformitate cu patologia prezentata de pacient.
Art. 10. Medicatia specifica antiretrovirala a bolilor asociate infectiei
HIV/SIDAse instituie pe baza Ghidului terapeutic cu infectia HIV al Comisiei nationale
pentru supravegherea, controlul si prevenirea cazurilor de infectie HIV/SIDA in regim
de gratuitate pe toata perioada necesara.
Art. 11 Activitatea de diagnosticare, tratament si monitorizare a terapiei in spital si
in ambulatoriu se realizeaza sub coordonarea centrelor regionale HIV/SIDA, pe baza
normelor elaborate de Comisia nationala pentru surpavegherea, controlul si
prevenirea cazurilor de infectie HIV/SIDA.
Codul Penal republicat in M.O. nr. 65/16.04.1997
Art. 196 - Divulgarea, fara drept, a unor date, de catre acela caruia i-au fost
incredintate sau de care a luat cunostinta in virtutea profesiei ori functiei, daca fapta
este de natura a aduce prejudicii unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amenda.
Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

O.U. nr. 58/23.05.2002 privind modificare si completarea unor dispozitii din


Codul penal (publicat in Monitorul Oficial, partea I, nr. 351 din 27 mai 2002):
Art. I Codul Penal al Romaniei republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea
I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si
se completeaza dupa cum urmeaza:
Alinineatul 1, Art. 205: Atingerea adusa onoarei ori reputatiei unor persoane prin
cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura, se
pedepseste cu amenda.
Alineat 1, Art. 206: Afirmarea sau imputarea in public, prin orice mijloace, a unei
fapte determinate privitoare la o persoana, care, daca ar fi adevarata, ar expune
acea persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara, ori dispretului
public, se pedepseste cu inchisoare de la 2 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art. 239: Insulta sau calomnia savarsita nemijlocit ori prin mijoloace de
comunicare directa contra unui functionar public care indeplinseste o functie ce
implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii, ori pentru fapte
indeplinite in exercitiul functiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.
DREPTUL LA EDUCATIE

Legea nr. 48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonantei


Guvernului, nr. 137/2000, privind prevenirea si sanctionarea tuturor
formelor de discriminare.
Art. 1 (1) In Romania stat de drept, democratic si social, demnitatea omului,
drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, reprezinta
valori supreme si sunt garantate de lege.
(2) Principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt
garantate in special in exercittarea urmatoarelor drepturi:
(v) dreptul la educatie si la pregatire profesionala;
Art. 4 In intelesul prezentei ordonante , categorie defavorizata este acea
categorie de persoane care fie se afla intr-o pozitie de inegalitate in rapport cu
majoritatea cetatenilor din cauza originii sociale ori a unui handicap, fie se confrunta
cu un comportament de respingere si marginalizare generat de cauze specifice,
cum ar fi o boala cronica necontagioasa ori infectarea HIV, statutul de refugiat
sau azilant.
Art.15 - (1). Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzarea
accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educatie de
stat sau privat, la orice forma, grad si nivel, din cauza apartenentei acestora la o
anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie
defavorizata, respectiv din cazua convingerilor varstei, sexului sau orientarii sexuale
a persoanelor in cauza.

Art. 20- (1). Contraventiile prevazute la art. 5-8, art. 10, art. 15, alin. (1-3) si alin.
6., art. 16, art. 17, alin. (1), art. 18 si 19 se sanctioneaza cu amenda intre 1.000.000
si 10.000.000 lei, daca discriminarea vizeaza o persoana fizica, respectiv cu amenda
intre 2.000.000 si 20.000.000, daca discriminarea vizeaza un grup de persoane.

Legea 584/8 noiembrie 2002 privind masurile de prevenire a raspandirii


maladiei SIDA in Romania si de protectie a persoanelor infectate cu HIV
sau bolnave de SIDA.

Art.3. Persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, beneficiaza de protectie


sociala, de tratament nedisciminatoriu in ceea ce priveste dreptul la invatatura,
dreptul la munca si protectia sociala a muncii si la promovarea profesionala, iar
starea sanatatii lor nu poate constitui criteriu de concediere.
CAP.III Masuri de protectie sociala a persoanlelor infectate cu HIVsau bolnave de
SIDA.
Art. 7. (1) c) Respectarea dreptului la invatamant in cazul copiilor si tinerilor
infectati cu HIV sau bolnavi de SIDA si integrarea acestora in formele de invatamant.

DREPTURI ALE PERSOANELOR INFECTATE CU HIV SI A CELOR


AFECTATE DE SIDA

Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor


persoanelor cu handicap

1. Alocatie dubla - valabila doar in cazul copiilor. Dosarul se depune la


Directia Judeteana pentru Dialog, Familie si Solidariteate Sociala
2. Alocatie suplimentara de hrana - valabila doar in cazul copiilor. Dosarul
se depune la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
3. Asistent personal pentru copiii sau adultii incadrati in grad de grav de
handicap cu asistent personal. (Dosarul se depune la Serviciul de Asistenta
Sociala din cadrul Consiliului Local
4. Indemnizatie lunara de hrana. Dosarul se depune la Directia Judeteana
pentru Dialog, Familie si Solidaritate Sociala.
In functie de gradul de handicap stabilit de catre Comisia de Expertiza,
persoanele seropozitive pot beneficia de:
1. facilitati cu privire la transport (gratuitati pe mijloacele de transport in comun legitimatii pentru transportul urban gratuit, indiferent de localitatea in care
circula persoana respectiva, un numar de bilete gratuite pe autobuz/tren in
functie de gradul de handicap)

2. un buget suplimentar, acordat in functie de gradul de handicap


3. scutire de impozit
4. bilete gratuite la tratament, etc.

Ordinul 73/2004 pentru aprobarea Metodologiei de acordare a


indemnizatiei lunare de hrana cuvenite adultilor si copiilor infectati cu
HIV sau bolnavi de SIDA si de control al utilizarii de catre cei in drept a
acesteia - cu modificarile si completarile ulterioare aduse prin Ordin
118/2004

Hotararea de Guvern 1177/2003 privind aprobarea cuantumului


indemnizatiei lunare de hrana cuvenite persoanelor infectate cu HIV sau
bolnave de SIDA

Hotararea de Guvern 2108 /2004 pentru aprobarea Regulamentului de


aplicare a Legii nr. 584/2002 privind masurile de prevenire a raspandirii
maladiei SIDA in Romania si de protectie a persoanelor infectate cu HIV
sau bolnave de SIDA

Romii sunt cei mai discriminai pacieni n sistemul de sntate romnesc, urmai de
bolnavii cu alt orientare sexual i bolnavii cu HIV/SIDA, conform unui studiu
realizat cu fonduri europene, n perioada august noiembrie, cu date obinute de la
500 de studeni mediciniti din Sibiu.
Conform studiului cea mai discriminat categorie n sistemul de sntate este reprezentat de
minoritatea romilor (72,7%). Rspunsurile studenilor chestionai trimit n majoritate n zona
stigmatizrii i etichetrii, ceea ce arat un risc crescut de marginalizare, discriminare i excluziune
social a acestei minoriti. La polul opus, cea mai puin discriminat categorie este considerat cea a
copiilor, multe dintre rspunsurile oferite evideniind faptul c aceast categorie nu este discriminat n
sistemul de sntate din Romnia. Mai mult de jumtate dintre subiecii studiului, consider c
persoanele cu o alt orientare sexual sunt discriminate ntr-o mare sau foarte mare msur. Viitorii
specialiti din domeniul sntii apreciaz, de asemenea, c persoanele cu HIV/SIDA sunt
discriminate n societate i n sistemul medical, motivul principal fiind legat n special de teama de
infectare i teama de moarte, conform Raportului de Cercetare Studiu privind nevoia de formare n
domeniul nondiscriminrii a viitorilor profesioniti ai sntii, citat de Agerpres.

Acest raport studiu a fost realizat de Facultatea de Medicin de la Universitatea


Lucian Blaga din Sibiu, n parteneriat cu Asociaia pentru Dezvoltare i Incluziune
Social (ADIS).
Rezultatele raportului arat c, n opinia viitorilor profesioniti din domeniul sntii,
discriminarea este prezent n societatea romneasc (84,4%), urmat de coal
(71,3%), sistemul de sntate (61,4%) i locul de munc (54,7%).
Unul din patru studeni mediciniti are cel puin o experien personal de
discriminare, iar tendina lor este de a avea un comportament pasiv ntr-o astfel de

situaie. Studiul arat c cei mai muli studeni nu au cunotine suficiente cu privire
la instituiile i organismele menite s apere drepturile persoanelor discriminate.
Concluziile studiului arat c un curs universitar n domeniul nondiscriminrii ar putea
aduce studenilor mediciniti, informaiile necesare pentru o mai bun cunoatere a
diferitelor grupuri vulnerabile la discriminare n sistemul de sntate, dar i de a
propune strategii care s dezvolte competene i aptitudini etice, de nondiscriminare.
Proiectul nvmnt superior medical orientat ctre aplicarea unui tratament
nediscriminatoriu al pacienilor este cofinanat din Fondul Social European, prin
Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 i
i propune creterea performanelor unitii de nvmnt superior implicate,
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, prin adaptarea programelor de studii de
licen la nevoile i cerinele pieei muncii, care s mbunteasc accesibilitatea,
eficacitatea i echitatea