Asistena persoanelor cu HIV- SIDA si alte boli cronice

HIV-SIDA Ce este Hiv? Virusul imunodeficienei umane prduce o infecie cronic, practic inreversibil, cu distrugerea mecanismelor de aprare a gazdei i instalarea dup un timp variabil, de obicei de ordinul anilor a sindromului de imunodeficienei dob ndit ! SIDA" caracterizat de apariia infeciilor si#sau a neoplaziilor oportuniste, afectarea $n diferite grade%

&lemente de etiologie, rezista in mediul e'terior si patogenie Hiv-virus cu A() mutuaii permanente cu multiplicare foarte rapida, grupuri ma*oritare &'ist HIV I cu + subtipuri, HIV II mai frecvent in Africa de Vest un bolnav poate fi infectat cu subtipuri diferite Virusul $i menine infeciozitatea la temperatura camerei i $n material uscat ,-- zile, $n mediul apos . sptm ni &ste sensibil la alcool etilic /0--01, ap o'igenat ,1 Dup ptrunderea virusului, prin s nge a*unge la glanglionii linfaticii unde se $nmulesc, cu eliberarea $n s nge i afectarea sistemului imunitar Afecteaz $n special limfacitele ! cu CD2" la 32 infectate i distruse cu aparitia limfopinei, rezult scderea imunitii organismului favoriz nd o serie de infecii neoplazii%

&pidemiologia Se trazmite pe , cai4 5% Se'ual trazmiterea HIV de la partenerul pozitiv la partenera negativ, apare mai des dec t trazmiterea de la femeia HIV pozitiv la partener, prin se' oral, 601din cauze infectate s nge, sperm, secreii vaginale, riscul trasmiterii fiind crescut de prezena 73S ulceraii genitale .% 8artenera prin trazmiterii de s nge infectat 8rin ace i siringi contaminate la consumatorii de drogurii intravenus

8rin trasplant de organe de la donatori infectai 8rin e'punerea partenerial la s nge a personalului medical ,% Verticala de la mama infectata ! HIV pozitiv" la fat fie in timpul sarcinii ,0-/01 fie la natere $n ma*oritatea cazurilor sau prin adaptare

Cum se manifest boala? 9a .-2 sptm ni de la momentul infectat bolnavul prezint, febr, :rmeaza stadiul asimptomatic, bolnavul se simte bine, nu prezint nici un semn de boal, dureaza 50-55 ani adoleceni i aduli, mai puin la copii% Se instaleaz apoi stadiul simptomatic cu apariia suferinelor respiratorii, digestive, renale, ;ematologice ale sistemului nervos,

8(<=I9A>IA I)=&C3I&I HIV informare corecta a populatiei si crearea unui comportament autoprotector adecvat

5% 3(A)S?I3&(&A S&>:A9@ 8oate fi influentata prin mi*loace educationale si te;nologice% A% 8revenirea prin mi*loace educationale presupune 4 raspandirea informatiei in populatieA informarea tintita a grupelor de risc%

8rocesul este comple' , incluzand 4 promovarea sanatatii A evitarea, combaterea consumuluide droguri, alcoolismul A libertate , libertina* se'ual A prevenirea 73S%

8rocesul educational sa fie permanent, bazat pe strategii pe termen lung prin promovarea monogamiei, a relatiilor se'uale prote*ate% 7 8revenirea prin mi*loace te;nologice 4

folosirea prezervativului A in cazul e'punerii prin contact se'ual, folosirea acelor in comun la administrarea drogurilor- se administreaza profilactic antiretrovirale !AB3"%

.% ?@S:(I D& (&D:C&(& A 3(A)S?I3&(II V&(3ICA9& -prevenirea infectarii HIV la femei-se' prote*at, investigarea HIV la gravide A -prevenirea sarcinii la femeia HIV pozitiva prin mi*loace contraceptive A -avort la cerere A -c;imioprofila'ie cu antiretrovirale la gravida HIV pozitivaAB3 !BID<V:DI)@" in saptamanile 52-,2 de sarcina A -nastere prin cezariana A -evitarea alaptarii% &ficienta masurilor depinde de e'istenta unor servicii de supraveg;ere a gravidei testarea gratuita cu consiliere inainte si dupa, asigurarea de medicamente pentru cele HIV pozitive% ,% 8(&V&)I(&A 3(A)S?I3&(II 8A(&)3&(A9&

-controlul donatorilor de sange A -limitarea transfuziilor A -folosirea acelor , seringilor de unica utilizare A -sterilizarea corecta a instrumentarului medical A -combaterea consumului de droguri A -respectarea precautiunilor universale de catre personalul medico-sanitar !ec;ipamentul de protectie", e'punere !intepare, stropire cu singe infectat" impun masuri de c;imioprofila'ie cu AB3 in primele .-2 ore dupa accident%

VACCI)A(&A A)3I-HIV

:n vaccin ideal este greu de realizat in prezent% Dificultati in obtinerea vaccinului tin de 4 varietatea remarcabila a HIV A informatii incomplete privind raspunsul imuno-protector A transmiterea HIV sub forma de particule libere sau prin celule infectate A e'istenta mai multor cai de transmitere A modele animale imperfecte%

Vaccinul se afla in stadiul introducerii imunogenitatii si tolerantei% Introducerea sa in practica reprezinta un deziderat ma*or al tuturor celor angrenati in lupta anti-HIV%

Legislatie HIV/SIDA ASPECTE LEGISLATIVE N DOMENIUL HIV/SIDA Cn faDa legii Ei a medicinii, SIDA este o afecDiune ca oricare alta% DiferenDa dintre infecDia HIV Ei alte boli cronice, cum ar fi, de e'emplu, ;epatita const $n faptul c $n cazul bolii SIDA nu e'ist un tratament care s duc la vindecarea pacientului aEa cum e'ist pentru alte boli% Cn (om nia, $n cazul persoanelor infectate cu HIV#SIDA, nu putem vorbi de o lege special pentru acestea, ci doar de legi care asigur protecDia diferitelor grupuri de populaDie cu nevoi speciale, legi de care pot beneficia Ei persoanele seropozitive HIV% Conform legislaDiei din (om nia, persoanele seropozitive sunt incluse $n categoria persoanelor cu ;andicap, ca grup dezavanta*at ce necesit protecDie special 8ersoanele infectate HIV sunt prote*ate de legile comune ale societDii% )imeni nu are dreptul de a restr nge libertatea sau drepturile persoanelor, din simplul motiv c sunt infectate cu HIV, oricare ar fi naDionalitatea, se'ul sau orientarea lor se'ual% Cel infectat HIV beneficiaz Ei de anumite facilitDi sociale, diferite de la o Dar la alta $n funcDie de legislaDia $n vigoare !a*utor social, statut de persoan cu nevoi speciale, posibilitatea de a avea un $nsoDitor, alocaDie de ;ran pentru copiii seropozitivi HIV etc%"% ?arginalizarea persoanelor infectate HIVF deriv din lipsa de educaDie a populaDiei% 9ipsa de informaDie creeaz un sentiment de team faD de cel infectat HIV Ei $ndeamn adesea la acDiuni ilogice, ostile, faD de cel $n suferinD, indiferent de relaDia avut cu cel infectat%

DREPTUL LA CONFIDENTIALITATE Legea 584/8 !ie"#$ie %&&% '$i(i ) "as*$ile )e '$e(e i$e a $as'a )i$ii "ala)iei SIDA i R!"a ia si )e '$!te+tie a 'e$s!a el!$ i ,e+tate +* HIV sa* #!l a(e )e SIDAC!)*l Pe al G $e'*#li+at i M-O- $- .5//.-&4-/001 O-U- $- 58/%2-&5-%&&% '$i(i ) "!)i,i+a$e si +!"'leta$ea * !$ )is'!3itii )i C!)*l 'e al 4'*#li+at i M! it!$*l O,i+ial5 'a$tea I5 $- 25/ )i %1 "ai %&&%6 DREPTUL LA CONFIDENTIALITATE7 Legea 584/8 !ie"#$ie %&&% '$i(i ) "as*$ile )e '$e(e i$e a $as'a )i$ii "ala)iei SIDA i R!"a ia si )e '$!te+tie a 'e$s!a el!$ i ,e+tate +* HIV sa* #!l a(e )e SIDA Ca'-IV- C! ,i)e tialitatea si t$ata"e t*l a)e+(atA$t-8 8 4/6 Past$a$ea +! ,i)e tialitatii datelor privind persoanele infectate cu HIV sau bolave de SIDA este obligatorie pentru4 a"% Anga*atii retelei sanitare b"% Anga*atorii acestor persoane c"% =unctionari publici care au acces la aceste date% !." In cazul medicilor informatiile cu privire la statusul HIV#SIDA al unui pacient trebuie sa fie comunicate intre specialisti, pentru a se asigura acuratetea diagnosticelor si conduitelor terapeutice c;irurgicale si nec;irurgicale in diferitele faze evolutive ale infectiei HIV#SIDA% 426 Pa+ie t*l este !#ligat sa i ,!$"e3e "e)i+*l +*$a t5 i +l*si( "e)i+*l st!"at!l!g5 +* '$i(i$e la stat*s*l sa* HIV5 at* +i +a ) il +* !aste!2"% 8ersoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA care isi cunosc statusul de HIV pozitiv raspund, conform legii pentru transmiterea voluntara a infectiei, daca aceasta s-a produs din motive imputabile lor% !/"% 8ersoanele infectate cu HIV care nu isi cunosc statusul de HIV pozitiv nu raspund pentru eventuala transmitere a infectiei HIV% A$t- 0- G U titatile sa ita$e si "e)i+ii5 i )i,e$e t )e s'e+ialitate5 s* t !#ligati sa i te$ e3e si sa asig*$e i g$i9i$ile "e)i+ale de profil in specialitatea pe care o reprezinta, in conformitate cu patologia prezentata de pacient%

A$t- /&% Me)i+atia s'e+i,i+a a ti$et$!(i$ala a #!lil!$ as!+iate i ,e+tiei HIV/SIDA se instituie pe baza H;idului terapeutic cu infectia HIV al Comisiei nationale pentru supraveg;erea, controlul si prevenirea cazurilor de infectie HIV#SIDA i $egi" )e g$at*itate pe toata perioada necesara% A$t- // G Activitatea de diagnosticare, tratament si monitorizare a terapiei in spital si in ambulatoriu se realizeaza sub coordonarea centrelor regionale HIV#SIDA, pe baza normelor elaborate de Comisia nationala pentru surpaveg;erea, controlul si prevenirea cazurilor de infectie HIV#SIDA% DREPTUL LA EDUCATIE

Legea $- 48 )i /. ia *a$ie %&&% 'e t$* a'$!#a$ea O$)! a tei G*(e$ *l*i5 $/21/%&&&5 '$i(i ) '$e(e i$ea si sa +ti! a$ea t*t*$!$ ,!$"el!$ )e )is+$i"i a$eLegea 584/8 !ie"#$ie %&&% '$i(i ) "as*$ile )e '$e(e i$e a $as'a )i$ii "ala)iei SIDA i R!"a ia si )e '$!te+tie a 'e$s!a el!$ i ,e+tate +* HIV sa* #!l a(e )e SIDADREPTUL LA EDUCATIE Legea $- 48 )i /. ia *a$ie %&&% 'e t$* a'$!#a$ea O$)! a tei G*(e$ *l*i5 $- /21/%&&&5 '$i(i ) '$e(e i$ea si sa +ti! a$ea t*t*$!$ ,!$"el!$ )e )is+$i"i a$e-

:A$t- / G !5" In (omania stat de drept, democratic si social, demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, reprezinta valori supreme si sunt garantate de lege% !." 8rincipiul egalitatii intre cetateni, al e'cluderii privilegiilor si discriminarii sunt garantate in special in e'ercitarea urmatoarelor drepturi4 !v" dreptul la educatie si la pregatire profesionalaA A$t- 4 8 In intelesul prezentei ordonante, +ateg!$ie )e,a(!$i3ata este acea categorie de persoane care fie se afla intr-o pozitie de inegalitate in raport cu ma*oritatea cetatenilor din cauza originii sociale ori a unui ;andicap, fie se confrunta cu un comportament de respingere si marginalizare generat de cauze specifice, cum a$ ,i ! #!ala +$! i+a e+! tagi!asa !$i i ,e+ta$ea HIV, statutul de refugiat sau azilant% A$t-/5 - !5"% Constituie +! t$a(e tie, conform prezentei ordonante, $e,*3a$ea a++es*l*i * ei 'e$s!a e sau unui grup de persoane la siste"*l )e e)*+atie )e stat sa* '$i(at, la orice forma, grad si nivel, )i +a*3a a'a$te e tei a+est!$a la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o +ateg!$ie )e,a(!$i3ata, respectiv din cauza convingerilor varstei, se'ului sau orientarii se'uale a persoanelor in cauza%

:A$t- %&; !5"% C! t$a(e tiile prevazute la a$t- 5;85 a$t- /&5 a$t- /55 ali - 4/;26 si ali - .-5 a$t- /.5 a$t- /15 ali - 4/65 a$t- /8 si /0 se sanctioneaza cu amenda intre 5%000%000 si 50%000%000 lei, daca discriminarea vizeaza o persoana fizica, respectiv cu amenda intre .%000%000 si .0%000%000, daca discriminarea vizeaza un grup de persoane%I DREPTUL LA EDUCATIE Legea 584/8 !ie"#$ie %&&% '$i(i ) "as*$ile )e '$e(e i$e a $as'a )i$ii "ala)iei SIDA i R!"a ia si )e '$!te+tie a 'e$s!a el!$ i ,e+tate +* HIV sa* #!l a(e )e SIDA-

D(&83:(I A9& 8&(S<A)&9<( I)=&C3A3& C: HIV SI A C&9<( A=&C3A3& D& SIDA /- Al!+atie )*#la ; (ala#ila )!a$ i +a3*l +!'iil!$% Dosarul se depune la Directia Judeteana pentru Dialog, =amilie si Solidariteate Sociala%! fosta Directie Judeteana de Asistenta Sociala" %- Al!+atie )e <$a a ; (ala#ila )!a$ i +a3*l +!'iil!$- Dosarul se depune la Serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Consiliului 9ocal 2- Asiste t 'e$s! al 'e t$* +!'iii +* <a )i+a' g$a( !daca persoana a trecut in stadiul SIDA"% Dosarul se depune la Serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Consiliului 9ocal 4- I )e" i3atie )e <$a a- Dosarul se depune la Directia Judeteana pentru Dialog, =amilie si Solidaritate Sociala% !fosta Directie Judeteana de Asistenta Sociala" D!sa$ s'e+ial )e a9*t!$- Se depune la Directia Judeteana de Asistenta Sociala si 8rotectia Copilului% In baza acestui dosar se pot solicita 4 facilitati cu privire la transport !gratuitati pe mi*loacele de transport in comun abonamente generale gratuite pentru transportul urban, un numar de bilete gratuite pe autobuz#tren in functie de gradul de ;andicap" diferite scutiri de ta'e !telefon, cablu 3V%" scutire de impozit

T$a s"ite$ea HIV a ,!st i +$i"i at= >i i t$!)*s= ? C!)*l Pe al prin 9egea de modificare Ei completare a Codului 8enal nr% 520#5++K $n Art% ,0+, alin% ., dup contaminarea veneric4 :T$a s"ite$ea Si )$!"*l*i I"* !)e,i+ita$ D!#@ )it 8 SIDA 8 )e +=t$e ! 'e$s!a = +a$e >tia += s*,e$= )e a+east= #!al= se 'e)e'se>te +*

? +<is!a$e )e la 5 la /5 a i-A Aceste fapte sunt deosebit de periculoase deoarece au ca rezultat rsp ndirea unei boli grave, creia $i pot cdea victime persoane nevinovate ce pot rsp ndi mai departe infecDia, c;iar fr s cunoasc starea lor de contaminare% Dac actul se'ual prin care se transmite boala este o infracDiune, de e'emplu4 viol, raport se'ual cu o minor, seducDie, aceasta va e'ista $n concurs cu infracDiunea de transmitere a SIDA% InfracDiunea a avut loc cu intenDie dac fptuitorul a Etiut c sufer de o astfel de boal sau cu intenDie indirect atunci c nd avea temeiul s Etie c sufer Ei a acceptat posibilitatea de a transmite partenerului su boala% At t $n cazul contaminrii venerice c t Ei al transmiterii SIDA, procurorul sau instanDa de *udecat vor dispune msura de siguranD a obligrii la tratament medical% Dac fptuitorul n-a Etiut Ei nici n-a bnuit c sufer de maladiile respective, fapta nu atrage rspunderea penal, dar impune luarea msurii de siguranD a obligrii la tratament medical% Dac persoana care a transmis boala, c;iar Etiind c sufer de ea, a fost victima unui viol sau altor constr ngeri, nu va atrage rspunderea penal, dar va impune luarea msurii de siguranD a obligrii la tratament medical% Cn toate cazurile, c;iar Ei atunci c nd nu se aplic fptuitorului o pedeaps, instanDa de *udecat va dispune msura de siguranD a obligrii la tratament medical% 8edeapsa pentru infracDiunea de transmitere a bolii SIDA este $nc;isoarea de la / la 5/ ani, fapta fiind considerat mult mai grav dec t contaminarea veneric cu alte boli, pentru care pedeapsa este $nc;isoarea de la 5 la / ani% Victima transmiterii SIDA va trebui s efectueze tratament medical% S*st$age$ea )e la t$ata"e t "e)i+al

Ca o consecinD a lurii $n mod obligatoriu a msurii de siguranD s-a instituit ca infracDiune sustragerea de la tratament medical, fapta fiind incriminat prin 9egea de modificare Ei completare a Codului 8enal nr%520#5++K, art% ,0+% InfracDiunea de sustragere de la tratamentul medical reprezint o variant specific a infracDiunii de nerespectare a ;otr rilor *udectoreEti, dar se refer la o mai grav stare de pericol a crei $nlturare se impune de urgenD% Aceasta a fcut necesar incriminarea ca infracDiune de sine stttoare a sustragerii de la efectuarea obligatorie a tratamentului medical% Sarcina asigurrii sntaDii publice $i revine statului, prin intermediul

?inisterului SntDii Ei a organelor sale de specialitate ce stabilesc modul de efectuare a anc;etei epidemiologice Ei tratamentului corespunzator% Cn cazul $n care fptuitorul se afl $n stare de libertate, sustragerea de la e'ecutarea msurii se realizeaz prin neprezentarea cu regularitate a bolnavului la unitatea sanitar unde se afl $n tratament% Cn cazul privaDiunii de libertate, tratamentul se e'ecut la locul de detenDie% 8edeapsa pentru sustragerea de la tratamentul medical este $nc;isoarea de la , luni la un an sau amend de la ./0%000 la 5%/00%000 lei%

(epere legislative $n domeniul protecDiei copilului aflat $n dificultate, a persoanelor infectate# afectate HIV# SIDA4 <rdonanDa de urgenD nr% .K# 5++- G aprobat prin 9egea 506# 5++6 privind protecDia copilului aflat $n dificultateA <rdinul nr% -./ din 05#50#.00. privind criteriile pe baza crora se stabileEte gradul de ;andicap pentru copii Ei se aplic msurile de protecDie special a acestora <rdinul nr% ,60 din 0-#5.#.00. privind aprobarea modalitDii de plat a indemnizaDiei cuvenite prinDilor sau reprezentanDilor legali ai copilului cu ;andicap grav, precum Ei adultului cu ;andicap grav sau reprezentantului su legal 9egea nr% /62 din .+%50%.00. privind msurile de prevenire a rsp ndirii maladiei SIDA $n (om nia Ei de protecDie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA <rdinul nr% ,/ din 5/#0/#.00, privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protecDiei copilului la asistentul maternal profesionist Ei a g;idului metodologic de implementare a acestor standarde Hotr rea nr% K-+ din 5.#0K#.00, privind condiDiile de obDinere a atestatului, procedurile de atestare Ei statutul asistentului maternal profesionist 9egea nr% ,.K din 06#0-#.00, privind drepturile de care beneficiaz copiii Ei tinerii ocrotiDi de serviciile publice specializate pentru protecDia copilului, mame prote*ate $n centrele maternale, precum Ei copiii $ncredinDaDi sau daDi $n plasament la asistenDi maternali profesioniEti <rdinul nr% 5,- din .,#0+#.00, privind aprobarea 8rogramei analitice a cursurilor de formare profesional pentru asistenDii maternali profesioniEti <rdinul nr% -, din 5K%0.%.002 pentru aprobarea ?etodologiei de acordare a indemnizaDiei lunare de ;ran cuvenite adulDilor Ei copiilor infectaDi cu HIV sau bolnavi de SIDA Ei de control al utilizrii de ctre cei $n drept a acesteia

Hotr re nr% .56 din - martie .00. privind aprobarea ?etodologiei pentru utilizarea setului de instrumente de e'pertizare Ei evaluare a copiilor#elevilor $n vederea orientrii Ecolare a acestora% 9ege nr% .-. din .5 iunie .002, 8ublicat $n ?onitorul <ficial, 8artea I nr% //- din .,%0K%.002, privind protecDia Ei promovarea drepturilor copilului%

3estul HIV

<biective educationale4 Cind este cazul sa se faca un test HIV? ?etode de testare pentru depistarea virusului HIV (ezultatul testului HIV Interpretarea rezultatelor testului HIV

Ci ) este +a3*l sa se ,a+a * test HIVB 8roblema testarii HIV se pune in cazul in care oamenii se tem ca s-ar fi putut infecta cu HIV 8ersoanele care au avut parteneri care se'uali multipli Au avut un contact se'ual neprote*at Au suferit o interventie c;irurgicala sau o transfuzie de sange sau produse de sange Au primit tratamente in*ectabile si#sau au fost spitalizati Hemofilicii, trataDi substitutiv cu factori anti;emoliticiA :tilizatorii de droguri administrate intravenosA Copiii Ei adolescenDii nscuDi $n perioada 5+6-G5++.A 3inerii, $n special cei care nu beneficiaz de Ecolarizare, educaDie Ei acces la informaDie privind infecDia cu HIVA 8ersoanele considerate defavorizate Ei vulnerabile4 rromi, migranDi, copiii strzii, prostituate, persoane cu relaDii se'uale $nt mpltoare Ei neprote*ateA

Categorii profesionale din domeniul $ngri*irii medicale, care intr $n contact cu s nge Ei#sau produse biologice care pot conDine HIVA DeDinuDi, persoane cu 37C, 73S-uri, Eoferi de curs lung, marinari, etc% 8ersoane care au relaDii se'uale cu categoriile mai sus menDionateA Doresc sa clarifice anumite riscuri de infectie Doresc sa faca se' neprote*at Au anumite simptome care ar putea aparea si in cazul infectarii cu HIV si a caror cauza ar trebui clarificata de doctor Inainte de a face un test HIV pacientul ar trebui sa-si clarifice urmatoarele intrebari4

A e'istat intr-adevar un risc de contaminare? ?a deran*eaza mai mult incertitudinea decat un raspuns pozitiv la test? Voi fi capabil sa suport psi;ic un raspuns pozitiv la test? Care sunt posibilitatile de tratare pentru oamenii cu HIV si SIDA? &ste important $ns c imediat dup e'punerea la risc s consulDi specialiEtii unui Centru de Consiliere Ei 3estare, pentru a evalua $mpreun situaDia Ei pentru a evita s te mai e'pui Ei altor riscuri de infectare !de e'emplu se' fr prezervativ"%

Met!)e )e testa$e 'e t$* )e'ista$ea (i$*s*l*i HIV In testarea HIV cele mai frecvent utilizate teste sunt cele indirecte, care dovedesc prezenta anticorpilor anti-HIV4 L testul &9ISA, L testul M&S3&() 79<3 L reactia de Imuno-flourescenta% 8e langa acestea e'ista si teste directe, care identifica virusul in sange4 L 8C(- N8olOmerase C;ain (eactionP !adica, identificarea acidului nucleic viral"% Dupa infectarea cu HIV in organism are loc o rectie a sistemului imunitar in care se produc anticorpi impotriva virusului%

Acest proces incepe la .-, saptamani dupa ce virusul a patruns in organism si dureaza in general pana la 5. saptamani% Abia dupa aceasta perioada este recomandabil sa se solicite efectuarea unui test% Daca la testul HIV se decopera prezenta anticorpilor, rezultatul este NpozitivP% In cazuri destul de rare formarea de anticorpi poate dura pana la K luni% De aceea cei care au fost e'pusi unui risc mare sau doresc sa aiba siguranta deplina a faptului ca testul este intr-adevar negativ pot solicita repetarea acestuia dupa K luni% &9ISA face evidentierea anticorpilor din sange prin doua teste diferite, confirmare la 7ucuresti - Mestern -7lot%

Test*l HIV se ,a+e *"ai +* +! si"C="@ t*l +lie t*l*i3ipuri de testare4 confidenDial - identitatea persoanei este $nregistrat, dar se pstreaz secretul profesionalA - ofer acces direct la serviciile de $ngri*ire medical, psi;ologic Ei socialA - permite comunicarea $ntre specialiEtiA - e'ist riscul deconspirrii% anonim - nu se impune dezvluirea identitDii, ci se procedeaz la o codificareA - persoana nu are acces la servicii%

Re3*ltat*l test*l*i HIV 8entru descoperirea anticorpilor anti-HIV se va proceda la aplicarea test*l*i ELISA !cel mai frecvent folosit"% Acest test este foarte sensibil, astfel ca pentru evitarea unor reactii false se recomanda efectuarea a doua teste, diferite unul de celalalt% 8recizia lui este de apro'imativ ++1% In cazul in care in urma aplicarii testului &9ISA nu se gasesc anticorpi antiGHIV rezultatul este egati(, el putand fi impartasit pacientului%

Daca in urma testului se gasesc anticorpi, atunci rezultatul este pozitiv% (ezultatul nu poate fi insa impastasit pacientului decat dupa o (e$i,i+a$e cu un alt test% Aceasta se face printr-un test de confirmare si mai e'act G in general DESTERN;ELOT% Daca si in urma aplicarii acestui test se descopera anticorpi, rezultatul suna NHIV; '!3iti(P% In cazul in care prin acest test nu se descopera anticorpi anti- HIV rezultatul e NHIV; egati(P% Abia in urma confirmarii prin testul Mestern-7lot i se aduce la cunostinta pacientului faptul ca este NHIV-pozitivP% I te$'$eta$ea $e3*ltatel!$ test*l*i HIV

(ezultatele nu sunt insa intotdeauna clare , adica pozitive sau negative ci se mai intampla ca ele sa fie incerte sau nedeterminate% In aceste cazuri se procedeaza la repetarea testului dupa o perioada de timp% In S%:%A, in situatii speciale, se practica aplicarea testelor rapide a caror rezultat este dat dupa 50 minute% 3estul PCR este folosit numai in cazuri speciale% 8entru pacientii care isi manifesta dorinta de a afla in faza asimptomatica un rezultat, c;iar daca el nu este inca sigur, trebuie specificat ca testul acesta este foarte scump% 8entru ca este un test mult mai sensibil decat cele care cauta prezenta anticorpilor, e'ista mai multe rezultate Nfals pozitiveP% Diagnosticul N,e$east$a i"* !l!gi+a:7 Anticorpii pot fi identificati abia dupa trecerea unui anumit timp de la contaminare% &'ista o perioada de timp in care unei persoane care este proaspat infectata nu i se gasesc anticorpi in sange% 8erioada aceasta de timp poarta numele de Nfereastra imunologicaP% In ceea ce priveste intervalul de timp cercetatorii nu au putut cadea inca la un consens% &ste atestat faptul ca anticorpii se formeaza de*a dupa K saptamani, dar in ceea ce priveste certitudinea rezultatului, este recomandabi ca pacientul sa astepte scurgerea celor , luni% (ecoltarea de sange si testarea acestuia in vederea identificarii anticorpilor anti-HIV nu are voie sa se faca fara acordul pacientului% In caz contrar acest act va putea fi interpretat ca o lezare a drepturilor private% 8entru minori este obligatoriu consimtamantul parintilor% (ezultatul la test trebuie dat intotdeauna personal, nu telefonic sau prin scrisoare%

:n rezultat pozitiv la testul HIV nu inseamna imediat SIDA% =aptul ca cineva este purtator de virus nu inseamna ca este bolnav% 8ot trece ani buni pana la aparitia primelor simptome% C;iar si infectata, o persoana poate duce o viata plina de satisfactii% < persoan sero-pozitiv poate fi considerat purttoare de virus Ei contagioas prin s nge Ei prin cale se'ual% Aceast persoan probabil va rm ne toat viaDa astfel dac $ntr-un viitor apropiat o terapeutic eficace nu va sc;imba aceast stare% 8ersoana seropozitiv va trebui s $Ei ia o serie de precauDii care vor fi prezentate $n vederea diminurii riscurilor de evoluDie spre SIDA Ei pentru a evita contaminarea altor persoane%

Te$a'ii a ti HIV /-/O#ie+ti(e e)*+ati! ale

/-%Pe t$* a i telege te$a'ia /-2O#ie+ti(ele te$a'iei /-4Ce este ! te$a'ie i +!"#i atieB /-5C*" a+ti! ea3a te$a'ia a ti$et$!(i$ala i !$ga is"B /-.C*" sti" )a+a ! te$a'ie ,* +ti! ea3a sa* *B /-1Se '!ate +a ! te$a'ie sa es*e3eB /-8La +e ,!l!seste ! te$a'ie a ti$et$!(i$alaB /-0Ci ) sa i +e'e te$a'iaB /-/&E,e+te se+* )a$e

5,5 Pe t$* a i telege te$a'ia HIV- virus !retrovirus, lentivirus" cu A(), cu mutatii permanente, cu multiplicare foarte rapidaA grupuri ma*oritare4 barbatii% &'ista HIV I, cu + subtipuri , HIV II mai frecvent in Africa de Vest - un bolnav poate fi infectat cu subtipuri diferite%

Sunt sensibile la infectia HIV celulele cu un anumit tip de receptori !CD 2"4 celule!limfocite" din sange, din ganglioni , din sistemul nervos , splina% Dupa patrundere, virusul, prin sange a*unge la ganglionii limfatici unde se inmulteste, cu eliberare in sange si afectarea sistemului imunitar% Anticorpii care apar nu au rol protector% Afecteaza, in special, limfocitele !cu CD 2" la 32 infectate si distruse cu aparitia limfopeniei, rezulta scaderea imunitatii organismului, favorizand o serie de infectii si neoplazii% Virusul isi mentine infectiozitatea la temperatura camerei si in material uscat ,-- zile, in mediu apos . saptamani% &ste sensibil !distrus" la 4 alcool etilic /0--01, apa o'igenata ,1, cloramina, glutaralde;ida .1 , iodofori% =ormolul 0,51 , radiatiile gamma si :V sunt ineficiente asupra virusului%

/-%T$ata"e t*l i i ,e+tia +* HIV a$e5 i '$i +i'i*5 *$"at!a$ele !#ie+ti(e7 S+a)e$ea $atei )e "*lti'li+a$e a HIV5 E(ita$ea a'a$itiei i ,e+tiil!$ !'!$t* iste )at!$ate s+a)e$ii '*te$ii )e a'a$a$e a !$ga is"*l*i5 Asig*$a$ea * *i $egi" )e (iata !$"al5 Me ti e$ea sa* $e,a+e$ea i"* itatii +el*la$e

/-2Ce este ! te$a'ie i +!"#i atieB < terapie in combinatie inseamna mai multe medicamente luate impreuna pentru a impiedica virusul HIV sa se inmulteasca% 3erapia in combinatie are un efect mai mare decat monoterapia !un singur medicament", insa ea nu vindeca ci urmareste stoparea inmultirii virusului HIV si impiedicarea distrugerii sistemului imunitar%

/-4Me)i+a"e te eFiste te 'e t$* t$ata"e t*l a ti;HIV 7 'at$* +lase )e "e)i+a"e te a ti(i$ale I <i#it!$i *+le!3i)i+i )e $e(e$s t$a s+$i'ta3= !I)(3"4 acest tip de medicamente $mpiedic multiplicarea virusuluiA I <i#it!$i ! *+le!3i)i+i )e $e(e$s t$a s+$i'ta3= !I))(3"4 de asemenea $mpiedic multiplicarea virusuluiA I <i#it!$i )e '$!tea3= !I8"4 sunt medicamente care $mpiedic virusul s fabrice proteinele sale de structurA I <i#it!$i )e ,*3i* e !I="4 rolul lor este de a $mpiedica virusul s fuzioneze cu celula pe care o atac /-5S+!'*l te$a'iei a ti$et$!(i$ale Scopul terapiei este distrugerea virusului at t de mult $nc t s nu mai poat fi detectat $n s nge !pentru o durat c t mai lung de timp"% 8oate fi realizat folosind $n combinaDie in;ibitorii din toate cele patru clase, deoarece mai multe medicamente sunt mai eficiente $n reducerea cantitDii de virus, iar virusul poate fi controlat o perioad de timp mult mai mare% 9a nivel sczut, deEi $nc prezent, virusul provoac daune minime sistemului imunitar, iar capacitatea de rezistenD a acestuia la tratament este limitat% 8entru persoanele seropozitive care urmeaz o terapie $n combinaDie este foarte important (e$i,i+a$ea 'e$i!)i+= a *"=$*l*i )e +el*le !CD2" Ei a ? +=$+=t*$ii (i$ale )i s@ ge !cantitatea de virus"% 8e baza acestor rezultate se va putea evidenDia eficacitatea tratamentului% /-.A)e$e Ca la t$ata"e t AderenDa $nseamn respectarea planului de tratament prescris pentru toate medicamentele recomandate% Aceasta include voinDa de a-l $ncepe, precum Ei capacitatea de a lua integral medicaDia prescris% AderenDa este un factor esenDial $n tratamentul HIV, din cel puDin dou motive4 - Cn primul r nd pentru eficienDa acestuia !c t de bine lucreaz medicamentele pentru diminuarea cantitDii de virus"% C nd este omis una din dozele prescrise, virusul are posibilitatea de a se multiplica mai rapid Ei deci de a cpta rezistenD la medicamentul respectiv% - Cn al doilea r nd, pentru prevenirea rezistenDei virale la medicaDie% Studiile clinice au artat c atunci c nd se NsareI peste dozele prescrise sau c nd se face o pauz $n

administrarea medicaDiei se pot dezvolta noi generaDii de virus rezistente la medicamentele luate p n atunci% AderenDa la tratamentul antiretroviral *oac un rol crucial $n succesul terapeutic% AderenDa influenDeaz direct evoluDia clinic Ei, c;iar $n condiDiile unei diagnosticri $nt rziate, tratamentul poate fi eficient dac este menDinut o aderenD e'celent% C* t!ate +a i '$e3e t eFista ! ga"a $elati( (a$iata )e "e)i+a"e te5 )ist$*ge$ea t!tala (i$*s*l*i * este i +a '!si#ila- In ultimii ani se aplica Nterapia antiretrovirala e'trem de activaI - HAA(3 - ceea ce insemneaza asocierea de , sau c;iar 2 antiretrovirale% Aceasta prelungeste supravietuirea, dar nu anuleaza evolutia fatala, fiind costisitoare financiar si insotita de efecte secundare importante% C*" a+ti! ea3a te$a'ia a ti$et$!(i$ala i !$ga is"B ?edicamentele impotriva HIV impiedica virusul sa se inmulteasca in celula gazda, deci numarul virusurilor nou produse si a celulelor nou infectate scade simtitor% Daca terapia va fi respectata si urmata timp indelungat, sistemul imunitar va reusi sa se fortifice % C*" sti" )a+a ! te$a'ie ,* +ti! ea3a sa* *B 8entru persoanele HIV- pozitive care urmeaza o terapie in combinatie este foarte importanta verificarea periodica a numarului de anticorpi !- CD2" si a incarcaturii virale din sange !-cantitatea de virusuri"% 8e baza acestor rezultate se va putea constata cum lucreaza sistemul imunitar, cat de grav este el afectat de virusul HIV si ce efect are terapia in combinatie% 8entru ca terapia sa-si poate face efectul, medicamentele trebuie sa fie intr-o anumita concentratie in sange% )erespectarea tratamentului, nerespectarea alimentatiei, eliminarea medicamentelor in urma varsaturilor, nu fac altceva decat sa duca la inmultirea virusului%

Se '!ate +a ! te$a'ie sa es*e3eB 3erapia in combinatie isi poate pierde din eficienta si atunci cand HIV devine rezistent la unul sau mai multe medicamente% In aceasta situatie virusul se inmulteste mai departe nesting;erit slabind in continuare sistemul imunitar% Virusul poate sa dezvolte cel mai usor rezistenta la medicamente atunci cand el se inmulteste repede% Aceasta inmultire rapida poate fi impiedicata daca4

se respecta doza medicatiei prescrisa de doctor, intervalul de timp si alimentatia prescrise incarcatura virala este foarte scazuta combinatia de medicamente va fi sc;imbata de catre medicul specialist imediat ce se va observa ca incarcatura virala nu a scazut

9a ce foloseste o terapie combinatorie antiretrovirala? < terapie in combinatie poate sa influenteze in mod pozitiv sanatatea si evolutia vietii% ?a*oritatea oamenilor constata ca la citeva saptamani dupa inceperea terapiei au mai multa energie si se simt mult mai bine% :nii sustin c;iar, ca pot sa simta din nou placere in viata se'uala% 9a persoanele care care nu au dezvoltat inca simptome specifice HIV, combinatia incetineste mult aparitia stadiului SIDA% 9a cei care au prezentat de*a simptome specifice HIV, datorita terapiei, acestea se amelioreaza sau dispar%

Ca ) sa i +e'e te$a'iaB 3erapia s-a dovedit a fi folositoare in toate stadiile infectiei cu HIV% &ste adevarat ca deocamdata nu e'ista destule date stiintifice care sa evidentieze daca efectul terapiei in stadiu asimptomatic !stadiul fara simptome", este la fel de puternic ca si in cel simptomatic% )u e insa niciodata prea tarziu sa incepi o terapie antiretrovirala% 3oate cercetarile au aratat ca, cu cit mai tirziu se incepe o terapie, cu atat sistemul imunitar este mai slabit iar sansele unei reusite sint mai mici% ?omentan nu e'ista date concrete care sa ne indice cind ar fi timpul potrivit pentru inceperea unei terapii sau care ar fi terapia optima% ?edicul specialist va controla periodic CD2 la pacient si atunci cind va fi cazul, va avea o discutie cu acesta, in care il va informa despre posibilitatile de tratament e'istente, despre efectele secundare imediate si cele ce ar putea apare in timp% )imeni nu va putea insa decide in locul persoanei pozitive daca aceasta va urma sau nu terapia% In orice caz, terapia ar trebui inceputa inainte ca sistemul imunitar sa fie foarte slabit%

E,e+te se+* )a$e

&fecte secundare ale terapiei pot aparea in primele saptamani de la inceperea acesteia ca apoi ele sa dispara treptat% Cele mai frecvente sunt oboseala, greata, varsaturile, diareea, durerile musculare, durerile de cap si mancarimi ale pielii% &fectele secundare se deosebesc insa de la om la om% IMPORTANTG

8osibilitatile de terapie s-au imbunatatit considerabil in ultimul timp% In prezent sunt disponibile 5+ medicamente antiretrovirale care folosite in combinatie dau rezultate destul de bune in stoparea inmultirii virusului% 56 dintre aceste medicamente sint disponibile si in (omania% Cine va decide in favoarea unei terapii antiretrovirale va trebui sa constientizeze ca se va supune unui tratament pe termen nelimitat si ca va trebui sa fie consecvent in luarea medicamentelor, zi de zi, dupa prescriptia medicala% Aceasta terapie este deosebit de costisitoare, de ordinul milioanelor in fiecare luna, !subventionata de stat" iar pacientul nu si-o va putea procura din farmacii, pe baza unei retete, ci direct de la medicul specialist in a carui evidenta, si sub a carui supraveg;ere se afla% Doza medicatiei poate varia intre .- .. de tablete pe zi% Deci va fi nevoie de o autodisciplina si o vointa de fier% Inceperea unei terapii trebuie bine cintarita% 8e langa efectele secundare imediate, de scurta durata, vor aparea in timp efectele secundare ma*ore4 afectiuni ale rinic;ilor, stomacului, ficatului, etc% 3rebuie stiut de asemenea, ca terapia nu va avea la toate persoanele efectul scontat% 8ersoanele HIV pozitive au posibilitatea de a-si accepta rezultatul la test ca pe un destin, fara ia vreo atitudine, sau sa actioneze activ si sa lupte pentru propria lor viata

Asiste Ca "*lti)is+i'li a$= a 'e$s!a ei i ,e+tate/ a,e+tate HIV/ SIDA-

E+<i'a 'l*$i)is+i'li a$a =ormarea unei ec;ipe pluridisciplinare este nu doar oportun ci Ei necesar pentru a acoperi $ntreaga palet a nevoilor biopsi;osociale a persoanelor infectate#afectate HIV#SIDA% De regul, o astfel de ec;ip este format din medicul infecDionist, asistentul social, psi;ologul, medicul de familie !dup caz"%

8oate fi necesar Ei colaborarea cu alDi medici4 QinetoterapeuDi, nutriDioniEti, stomatologi, dermatologi etc% R!l*l asiste t*l*i s!+ial i"'li+at ? l*+$*l +* +!'il*l se$!'!3iti(

Asistentul social identific problemele sociale ale copiilor Ei ale familiilor prin anc;et social, vizite la domiciliu etc% Ei caut soluDii la aceste probleme, $n colaborare cu persoanele# instituDiile abilitate% Cn acest sens, asistentul social Ei persoana $n dificultate parcurg $mpreun un drum care vizeaz4

identificarea Ei evaluarea problemelor sau a nevoilor, stabilirea prioritDilor $n intervenDie, identificarea instituDiilor Ei serviciilor care pot oferi a*utor Ei medierea legturii cu acestea, spri*in $n stabilirea mai rapid a legturii cu aceste serviciiA a*utor oferit $n cunoaEterea Ei susDinerea drepturilor persoanei infectate# afectate HIV%
Asistentul social $ndeplineEte mai multe roluri4 R!l*l )e age t s!+ial G el face legtura $ntre persoana care solicit sau necesit a*utor Ei funcDionarii Ei instituDiile care sunt $n msur s acorde spri*inA EF%4 $n demersul de integrare a copilului din asistenD maternal $n mediul Ecolar sau dup caz $n efectuarea transferului de la Ecoala special $n Ecoala de mas, $n demersul de !re"evaluare a copilului privind $ncadrarea $n gradul de ;andicap% R!l*l )e a#ilitat!$ G el poate a*uta persoana aflat $n dificultate s aib o atitudine activ $n rezolvarea propriei probleme Ei s aleag soluDia adecvatA EF%4 consilierea asistentului maternal, oferirea de suport emoDional etc% R!l*l )e 'e$s!a = $es*$s= G ofer informaDii care spri*in persoana seropozitiv s fac faD unor situaDii sau probleme noiA EF7 consiliere individual sau de grup privind problematica HIV# SIDA, implicarea persoanei seropozitive $n cadrul grupurilor de suport% R!l*l )e "e)iat!$ G el $ncearc s aplaneze disputele, conflictele e'istente la un moment dat $ntre persoana asistat Ei alte persoane sau grupuri !EF4 un elev seropozitiv a fost respins de ctre profesori% Asistentul social trebuie s cunoasc drepturile Ei responsabilitDile fiecreia dintre prDi Ei s le a*ute s comunice $ntre ele"A

R!l*l )e a(!+at G devine practic purttorul de cuv nt al persoanei, susDin ndu-i drepturile !EF%4 $n relaDia cu Ecoala respectiv cu spitalul, $n relaDia cu instituDiile de profil $n domeniul protecDiei drepturilor copilului etc%"% Me)i+*l )e ,a"ilie

&ste prima verig de legtur $ntre specialiEtii implicaDi $n programul de prevenire a transmiterii HIV de la mam la ft% ?edicul de familie este cel puDin teoretic primul care vine $n contact cu gravida Ei poate interveni eficient $n educaDia sanitar a gravidei, prin depistarea activ a cazurilor de infecDie cu HIV% ?edicul de familie trebuie s lucreze dup urmtoarele principii4 8entru pacientele HIV negative trebuie oferit educaDie $n sensul pstrrii statusului de seronegativitate, iar $n cazul $n care e'ist comportament la risc, trebuie indicat testare HIV din nouA 8entru pacientele HIV pozitive, trebuie Dinut legtura cu ceilalDi doi specialiEti implicaDi $n $ngri*irea pacientei, medicul obstetrician Ei medicul infecDionist, pentru informarea asupra tratamentului stabilit Ei rezolvarea diverselor probleme ale pacientei care pot aprea !de e'% reacDii adverse la tratamentul antiretroviral"A 8entru pacientele HIV pozitive, trebuie evaluat respectarea tratamentului stabilit de medicul infecDionist Ei urmrita posibila apariDie a reacDiilor adverseA 8entru pacientele HIV pozitive, trebuie cutate posibilele infecDii oportunisteA $n funcDie de gravitatea infecDiei, medicul de familie poate s trateze pacienta sau s o trimit pentru stabilire de tratament ctre medicul infecDionist% Me)i+*l i ,e+Ci! ist

Joac rolul principal $n managementul persoanelor HIV pozitive4 &l poate4 S confirme diagnosticul de infecDie HIV !prin trimiterea probelor la DS8"A S confirme cazul ctre forurile superioare !prin completarea fiEei de confirmare"A S stabileasc faza evoluDiei boliiA S determine diagnosticul complicaDiilorA S iniDieze tratamentul antiretroviral !3A(V", s-l urmreasc Ei, eventual, s-l sc;imbeA

S iniDieze tratamentul specific pentru infecDiile oportunisteA S propun testarea celorlalDi membri ai familieiA S $ndrume persoana seropozitiv la alDi specialiEti, $n funcDie de evoluDia bolii% Supraveg;erea persoanelor cu infecDie HIV# SIDA se realizeaz de regul la nivelul serviciilor de boli infecDioase teritoriale%

Me)i+*l !#stet$i+ia 8oate interveni $n prevenirea transmiterii verticale a infecDiei HIV $n toate momentele evoluDiei sarcinii4 antepartum !prezentare pentru luare $n evidenD Ei controale periodice", intrapartum Ei postpartum !urmrirea respectrii tratamentului antiretroviral Ei urmrirea aplicrii indicaDiei de alimentare artificial a nou-nscutului, pentru pacientele HIV pozitive"%

Asiste t*l "e)i+al <fer informaDii medicale persoanei afectate Ei familiei#persoanei de $ngri*ire a acesteiaA Consiliaz persoana infectat Ei familia acesteia cu privire la riscul transmiterii virusului, modalitDile de $ngri*ire a persoanei infectateA Informeaz familia cu privire la normele igienico-sanitare ce trebuie respectate% Psi<!l!g*l Acesta a*ut persoana seropozitiv4 S vorbeasc desc;is despre problemele saleA S $Ei conEtientizeze problemele, temerile, limiteleA S gseasc soluDii la problemele pe care le are, s $Ei regseasc speranDa, puterea de a avea prieteni Ei de a $mprtEi cu alDii at t bucuriile c t Ei necazurileA S $nDeleag ce este boala SIDA Ei infecDia cu HIV, s gseasc mi*loace prin care s se bucure de viaD, s realizeze proiecte, nu ignor nd boala, ci lupt nd conEtient Ei cura*os $mpotriva ei Ei $mpotriva pre*udecDilor celor din *ur% DeEi este o persoan sntoas mintal, persoana afectat de HIV# SIDA poate avea tulburri psi;ice datorit confruntrii cu prezenDa Ei cu evoluDia bolii% De aceea, ea are

nevoie de a*utorul unui psi;olog, care alturi de personalul medical Ei social , face parte din ec;ipa de $ngri*ire a acestuia% 8si;ologul va accepta, va respecta, va asculta ori de c te ori persoana afectat va simDi nevoia s vorbeasc cu cineva despre problemele sale, oricare ar fi ele, oric t de obiEnuite ori neobiEnuite ar fi acestea% 8si;ologul poate rspunde cu rbdare oricrei $ntrebri pe care copilul seropozitiv ar vrea s o pun, $n legtur cu orice lucru care $l intereseaz, dar despre care nu poate, nu $ndrzneEte s vorbeasc cu altcinevaA psi;ologul poate c;iar anticipa acele $ntrebri Ei nelmuriri% 8si;ologul $i poate e'plica adolescentului, de e'emplu, ce este boala SIDA Ei infecDia HIV, $l poate a*uta s identifice ci Ei mi*loace de a se bucura de viaD, de a-Ei face Ei $mplini proiecte, lupt nd $mpotriva pre*udecDilor celor care resping sau se poart discriminatoriu cu cei seropozitivi% 8si;ologul poate $nvDa persoana seropozitiv o serie de metode Ei te;nici de a depEi stresul, oboseala Ei neliniEteaA $l poate a*uta s $ndeprteze tristeDea, suprarea Ei s $Ei recapete energia fizic Ei psi;ic pentru a face faD dificultDilor% 8si;ologul $l poate a*uta s redob ndeasc dorinDa Ei forDa de a tri, de a regsi speranDa Ei puterea de a avea prieteni, de a se bucura $mpreun cu alDii Ei de a $mprtEi cu alDii at t bucuriile, c t Ei necazurile% <rice durere ori suferinD scade dac este $mprtEit# $mprDit cu alDii% 8si;ologul poate a*uta persoana de $ngri*ire a copilului s comunice mai bine cu acesta, s $i $nDeleag mai bine problemele Ei s comunice cu acesta despre boal fr s se team c acest lucru ar putea duna copilului% De menDionat c tot ceea ce discutaDi cu clientul este, conform deontologiei profesionale, confidenDial% 8e copil psi;ologul $l a*ut s fie mai $ncreztor, mai optimist, s depEeasc momentele grele prin care trece, s gseasc soluDii pentru problemele pe care le are% De asemenea, $l poate pregti pentru aflarea diagnosticului prin $ntrirea $ncrederii $n forDele proprii Ei $n familie% IS3<(IC:9 )A3:(A9 A I)=&CI(I HIV -sintomele variaza de la o febr usoar, faringit pana la febr $nalt i p n la erupi de piele -semne obinuite febr oboseal, scderea in greutate, tulburri, -$ncrctura activeaz continuu sistemul imun, duc nd la epuizarea controlului imunitar, $n acest moment, creste nu doar $ncrctura, dar si incidena infectiilor oportuniste asociate dificitului imunitar celulelor, av nd ca rezultat apariia SIDA

-pierderea dintre seconversie i diagnosticul SIDA $n absena terapiei antiretroviale este in general de 6-50 ani -totui unui indivizi progresa mai rapid, $n timp ce ali pot rm ne asimtomatici pentru o perioad mai lung -perioada asimptomatica poate fi prelungita la persoanele care fac terapie -$n stadiul asimptomatic al bolii timp de c iva ami 6,, ani media la adulti si c teva luni la copii -dup terapia latenei persoanele infectate asimptomatic p n $n acel moment dar, seropozitiv, $ncepe s prezinte diferite afeciuni clinice comune dar, cu caracter recurent sau persistent -$n cazul acestiu stadiu apar semne generale absentei fizice scazute, activitatii normale -unii bolnavii prezint manifestrii ps;ice cu depresie i an'ietate, e'arcebate i de momentul aflrii rezultatelor, testelor serologice confirmatorii -tot $n aceasta faz a boli apare diareea trenanta cu durata de 5 lun, ;erpes, candidoz%

Adictii
A)i+tiile +!"'!$ta"e te +a$a+te$i3ate '$i a+te $e'etate i +a$e '$e)!"i a )e'e )e ta ,ata )e ! sit*atie sa* !#ie+t "ate$ial +a$e este +a*tat si +! s*"at +* a(i)itate persoanele deviaza toate celelalte centre de interes, cu incapacitatea de a alege sa nu realizeze gestul adictiv, care nu constitue neaparat o e'perienta agreabila !8eel" s,e$a "ai la$ga 7 #*li"ia5 t!Fi+!,ilia5 9!+*l 'at!l!gi+ 4ga"#li g65 a*t!ag$esi* ea5 a+tele seF*ale C!"'!$ta"e t a)i+ti( e'tensia termenului -care deserveste to'icomanii-,cu alte comportamente numite si Pto'icomanii fara drogI!=enic;el" eF'li+atii7

 pus in raport cu esecul ce pune la indoiala capacitatea de a reusi !sentimentul de incompetenta personala si sociala"A psi;analitic- gestul adictiv vine in conte't de separare, vidA reducerea dorintelor la nevoie, incapacitatea de a elabora tensiuni pulsionale carora le raspunde printr-o regresie comportamentala !8edinelli" e'plicat partial prin insuccesul de identificare patologie ce evoca a'a narcisica !mai degraba decat spectrul oedipian" perspectiva dinamica4 actele adictive pleaca de la un model de Pe'perienta primara a satisfactiei !=reud"A actul adictiv produce un scurt-circuit in secventa4 nevoie-;alucinarea satisfactiei-dorinta-absenta satisfactiei-adaptarea principiului realitatiiA intre nevoie si ;alucinare comport%adictiv determina o actiune ce suprima lipsa de satisfactie, adica putinta de a doriA comport% adictiv realizeaza un PsurogatI al e'p%primare de satisfactie adictia !dependenta" fata de substante !alcool, droguri", fata de comportamente- nu este legata de consumul de substante , ci de comportamente precum *ocurile, computerul, se'ul, s;oppingul, sportul, munca, internetul, alimentatie !de e'emplu anore'ie - refuzul de a manca, bulimia e'cesul alimentar" Adictiile de comportament au totusi aceleasi efecte ca si cele de substante% De e'emplu sc;imbari de dispozitie, cresterea tolerantei, retragere, recaderi% 8rocesul adictiei altereaza dispozitia creand sentimentul de euforie% Acest sentiment este creat de adrenalina sau serotonina eliberate in creier de activitatea fata de care s-a dezvoltat o adictie sau c;iar si numai la gandul ca se va desfasura acea activitate% Apoi creierul incearca sa recreeze senzatia in ciuda efectelor nedorite% )evoia de a repeta trece de la un e'periment la un proces c;imic si se a*unge la un proces compulsiv !repetitiv"%

ICD 50
clasificarea internaDional a bolilor !ICD 50" se foloseEte e'presia sindrom de dependenD Ei sunt furnizate criteriile clinice de diagnostice% Dac se $ntrunesc cel puDin trei din Ease criterii se identific sindromul de dependenD, 5% 8ersisitenDa dorinDei intense de a utilizaA .% Dificultate de a controla comportamentulA ,% 3ulburri ale funcDiilor, incluz nd negli*area plcerilor Ei intereselorA 2% 8ericolul pentru sine% (estul de dou criterii se refer la semne ale sindromului de $ntrerupe Ei ale toleranDei%

(ezult de aici c patru din cele Ease criterii se refer caracterul compulsiv% Acesta rm ne componenta esenDial a sindromului de dependenD

DS? IV !Diagnostic and Statistical ?anual of ?ental Disorders",

instrument general acceptat pe care psi;iatrii si psi;ologii il folosesc pentru evaluarea si diagnosticarea dezec;ilibrelor psi;ice sau tulburarilor% instrument comple' care periodic este completat cu noi sindroame sau tulburari

Dependenta, adictie
DS? IV 3( utilizeaz e'presia PdependenD de substanDI $n loc de adicDie% organizaDii profesionale americane !American 8ain SocietO, American of =amilO 8;Osicians, American SocietO of Addiction ?edicine Ei =ederation of State ?edical 7oards" prefer termenul de adicDie $n loc de dependenD pentru c ar face o mai net distincDie $ntre utilizarea compulsiv Ei dependenDa fizic 5+/- e'perDii <?S introduc e'presiile NdependenD fizicR Ei RdependenD psi;icR% :ltima este reflectat $n cadrul sindromului de abstinenD% De'e )e Ca ,i3i+= se manifest sub forma unor stri patologice care constau $n necesitatea organic de a folosi alcoolul #droguri pentru a evita tulburrile ce apar la $ncetarea utilizrii% )u apare la toate tipurile droguri, dar apare mai frecvent la alcool Ei foarte repede la consumul de ;eroina Ei morfin% Apar o serie de fenomene neplcute pe plan fizic, numite fenomene de sevra*% De'e )e Ca 'si<i+= se manifest prin modificri comportamentale Ei o stare mental particular $nsoDit de dorinDa psi;ic imperioas de a consuma alcool !sau de a-Ei administra droguri" periodic sau continuu pentru a obDine o stare de bine sau pentru a $nlatura disconfortul psi;ic% Aceasta dependenD apare la consumul tuturor tipurilor de droguri, inclusiv de alcool dar Ei la cei dependenDi de calculator% AceEtia folosesc computerul fie pentru a obDine din nou plcere, fie pentru a evita neliniEtea, an'ietatea, iritabilitatea, insomniile, depresia carecteristice strii de sevra* < atitudine greEit tipic e'ist la viitorul dependent cu mult $naintea instalrii bolii% 8entru producerea dependenDei, nu substanDa sau calculatorul care st practic la dispoziDia tuturor oamenilor este decisiv% Decisiv este impulsionarea ;otr t a unei persoane de a se folosi de aceast substanD $n vederea obDinerii anumitor efecte%

Aproape toate activitDile umane pot lua trsturile unei dependenDe

aproape toate activitDile umane - ca de e'emplu munca, alimentaDia, se'ualitatea, acumularea unor valori materiale, stabilirea unor recorduri, consumul unor medicamente, consumul de alcool Ei alte droguri pot lua trsturile unei dependenDe% comportamentul adictiv este conEtientizat la un moment dat, ca o problem tot mai serioas pentru propria persoana sau pentru cei din *ur, dar totuEi nu renunD la el% Cn aceast privinD, apare o asemnare cu alte comportamente obsesive care pot merge p n la lezarea demnitDii umane% se modific Ei unele trsturi de personalitate, dar aceasta se produce $ntr-un mod insidios Ei poate trece neobservat mult vreme% De e'emplu, comportamentul dependent $mpinge omul ctre autoamgire Ei minciun, deoarece cel $n cauz are nevoie de un sistem complicat de e'plicaDii pentru a nu-Ei pierde respectul de sine, precum Ei respectul celorlalDi% valorile societDii, libertatea, autodeterminarea Ei autocontrolul, $ndeplinirea funcDiilor sociale Ei sntatea, at ta timp c t sunt respectate de cineva nu putem discuta despre comportament patologic

3ulburari de comportament
persoana simte o stare de an'ietate, de neliniste si apeleaza la un comportament compulsiv pentru a dobandi senzatia de confort, de rela'are, de control !de e'% foamea emotionala de cumparaturi sau de alimente dar oricat ar abuza in legatura cu consumul nu simt ca reusesc sa Sse satureS, sa umple golul"% astfel de comportamente pot fi in legatura si cu un mod gresit de a rezolva probleme sau de a gasi solutii !de e'% o persoana care acumuleaza frustrari in relatiile cu ceilalti oameni si nu simte ca-si poate comunica nemultumirile sau dorintele a*unge sa SacumulezeS si sa SdepozitezeS nu doar emotii negative ci si alimente sau cumparaturi% < persoana care se abtine sa spuna de teama sa nu fie respinsa de ceilalti ar putea sa fie o persoana care se abtine sa manance sau se abtine sa fie generoasa cu ea pana cand a*unge in punctul in care are un episod de mancat sau cumparat compulsiv%"

3ulburari de comportament
Comportamentul poate avea legatura si cu trasaturile obsesiv compulsive% < persoana care pune foarte mare accent pe cum sunt facute lucrurile, care este SobsedataS de

ordinea in casa sau ordinea in ;artiile de la locul de munca !nu doar ordinea pe birou, ci in organizarea datelor"% &'4 o clienta care tinea foarte mult ca actele firmei sa fie perfecte, la zi cu toate reglementarile aparute, traind mereu teama ca ar putea aparea o greseala care sa o coste mult% In acelasi timp, acasa, acumula frustrare in relatiile cu membrii familiei care nu respectau anumite reguli% Si simtea ca Sii scapa din manaS% 8entru a face fata acestor tensiuni gasise solutia de a-si cumpara lucruri frumoase% Inutile dar foarte frumoase% &ra tipul perfectionisului% 9ucrurile pe care si le cumpara erau singurele din viata ei care puteau fi perfecte, nu conta ca nu-i foloseau% &'4 o alta clienta suferea de an'ietate facand tot mai des atacuri de panica% :na dintre placerile ei era sa cumpere ;aine pe care adesea nu le imbraca pentru ca sotul sau alti membri ai familiei sa nu-i reproseze ca risipeste banii% (ecunostea ca lucrurile cumparate nu ii erau neaparat utile sau potrivite, dar nu se putea opri% :n alt client caruia in general ii placeau senzatiile tari avea episoade de s;opping compulsiv% Si in astfel de momente isi cumpara cesuri sau telefoane e'cesiv de scumpe%

&'% dependenDa de calculator

DependenDa de calculator este un termen relativ nou introdus pentru a descrie dependenDa de un computer, nu doar de calculatorul personal ci Ei de *ocurile video Ei de internet are mai multe nume4 cOberaddiction, cOber;olism, netaddiction, neta;olism, pat;ological internet use !8I:"%

Alcoolismul
Definitie,caracteristici
Alcoolismul (etilismul)

este o boala primara, cronica, cu factori genetici, psi;osociali si de mediu care infuenteaza dezvoltarea si manifestarile ei% se caracterizeaza prin controlul deficitar asupra consumului, preocuparea pentru drogul etanol, utilizarea etanolului in ciuda consecintelor adverse si distorsionari de gandire, indeosebi negarea !?orse Tco, 5++."%

este o into'icaie alcoolic cronic, o stare patologic determinat de consumul e'cesiv de alcool !prin alcool se are $n vedere etanolul" !D&>, 5++6"%

Istoric
&tanolul a fost consumat constant de la inceputurile civilizatiei !ca aliment, medicament, in scopuri religioase, sociale"A considerat dar al zeilor, tamaduitor si tonic al organismului, abuzul era incriminat, cei care abuzau erau priviti ca pacatosiU victime ale propriei lor lipse de tarieA primele bauturi alcoolice4 vinul si berea !fermentatie naturala"A distilarea apare in cursul secolelor VIII-I>, iar V;isQO-ul la sf% anilor 5/00A termenul alcoolism - folosit prima oar de medicul suedez ?agnus Huss $n 562+ !in secolul >I> i $nceputul sec%>> pt% dependena de alcool se folosea doar termenul dipsomanie"% Actualmente cercetarea intereseaza stresul o'idativ pe care etanolul il genereaza prin biotransformareA

&pidemiologie
Into'% cr%, voluntara, prin cons% repetat #masiv de bauturi alc% rep#% un flagel social, etanolul e inclus in categoria Sdrogurilor socialePA Azi, alcoolismul W to'icomania cu e'pansiunea cea mai mare in toate gr% de populatie, cons% de specialisti !din domeniul medical, social, economic, *uridic" W Spandemie to'icaPA problemele de alcool incep a 5K-,0 aniA prevalenta abuzului# consumului 521 in populatia generala probleme medicale produse -,/1A adresabilitate- ..1 apeleaza la servicii medicale !in mod egal generalisti si psi;iatri"A boala psi;ica comorbida /,1A ./1 din pacientii nui spital general si .01 din pacientii policlinicilor au probleme cu alcoolul <?S4 cons% de alcool in declin in ultimii .0 de ani in tarile dezvoltate, in crestere in tarile in curs de dezvoltare, in spec% reg% 8acificului de vest !cons% anual de alcool pur in randul adultilor W/ - + l#cap de locuitor" si in tarile fostei :niuni SovieticeA cons% este mult mai mic in Africa, estul ?editeranei si Asia de Sud-&st%

Cf% datelor oficiale privind productia sau vanzarea de alcool, nu se poate realiza o estimare corecta privind consumul de alcoolA &: 5# - decese la barbati si 5# 5, decese la femei 5/GK2 ani se dat% cons%alcoolului !,"X Hlobal strategO to reduce t;e ;armful use of alco;ol and its &uropean action plan to reduce t;e ;armful use of alco;ol .05.G.0.0, for measures to reduce t;e alco;ol-attributable burden and for t;e continuous monitoring of alco;ol consumption Alcoolul e relevant pt% peste .00 boli din International Classification of Diseases !ICD"-50A peste ,0 pt% care alcoolul cauza !deci dispar in absenta alcoolului" !."% 8este +01 din decesele legate de alcool sunt cauzate de4 cancer, ciroza ;epatic si accidente!+"% Declin consum :& 5++0G.0504 cel mai mare declin in S-& &uropei !-.6%.1", in C-V si V !-5.%/1"A in ) scade usor apoi creste !F5%K1", la fel si in C-& si & !F-%,1"%

Dupa 5++0 (omania - locul 5- in lume la productia de bauturi alcoolice, in .00. locul . !dupa Irlanda" la consumul de alcool pe cap de locuitor, iar in .00, 5 # / adulti e alcoolic # 2/1 dintre alcoolici devin delicventiA 8este 500%000 de persoane mor anual in lume din cauza alcoolului

Caracteristici
Alcoolismul manifestarea, contient sau nu, prin care individul caut satisfacerea nevoii de a consuma alcool, indiferent de mi*loace sau consecine, pentru evitarea sevra*ului sau a strilor psi;ice neplcute% boal progresiv, fizic, mental i spiritual, incurabil, marcat de obsesia de a bea, $n ciuda rului fizic produs de consumul de alcool !boal a negrii, S&u nu sunt alcoolicYS- $n ciuda evidenelor"A Into'% cr%, voluntar, prin consumarea repetat # uneori masiv Ginto'%cr%- flagel socialW Spandemie to'icS, etanolul este unSdrog socialP% Cons% de alcool este determinat at t de dependena fizic i psi;icA Cons% necontrolat are repercusiuni asupra sntii i poziiei sociale%

 Dependena de alcool, la fel ca i alte dependente este privita ca tratabil% 3ulb% includ probleme diverse, de la consumul la risc pana la dependenta !este important de identificat unde se situeaza pacientii pe acest traseu, deoarece terapia poate sa difere"% Cf% studiilor epidemiologice a fost identificata cantitatea de etanol care cauzeaza sau creste riscul aparitiei problemelor legate de consumul de alcool, sau complica managementul altor probleme de sanatate asociate !:%S% Department of Healt; Z Human Services, .00/" )IAAA !Institutul national al abuzului de alcool si alco;olism" defineste aceasta cantitate ca fiind de4 - 52 bauturi#saptamana sau 2 bauturi#zi G barbati - - bauturi#saptamana sau , bauturi#zi G femei - - bauturi#saptamana sau , bauturi#zi G peste K/ ani < bautura standard este definita ca 52 g de alcool pur, 5 ounce W ,0ml%

Cauze
=actori genetici - anumite gene pot crete riscul de alcoolism, dar care gene sau modul $n care lucreaz nu este cunoscut% &'4 o persoan care are o mam alcoolic este mult mai probabil s devin alcoolic spre deosebire de o persoan $n a crei familii nu se consum alcool% =actori psi;ologici4 nevoia de a*utor, an'ietate, conflicte $n relaii, depresie, stim de sine sczut% =actorii sociali4 uurin de a obine alcool, acceptarea social a consumului de alcool, stil de via stresant, apartenenta la grup%

Clasificarea alcoolismului
mai multe clasificari in functie de stadiul evolutiv, tipologii comportamentale Clasificarea lui JellineQ Alcoolismul alfa !faza prealcoolica" - durata de cateva luni pana - ani%

 initial alcoolul este consumat ocazional iar ulterior constant in scopul ameliorarii unui conflict intrapsi;ic sau a efectului an'iolitic !nu se a*unge la dependenta fizica"A Alcoolism beta consumul abuziv datorat obiceiurilor socioculturare !pot aparea complicatii medicale diverse"A Alcoolism gamma pierderea controlului asupra cant% consumate, cresterea interesului pentru procurarea alcoolului concomitent cu scaderea interesului general si negli*area indatoririlor sociale si familiale !psi;opatizare" !tablou clinic de sevra* dupa ,-zile ce denota instalarea dependentei fizice"A Alcoolism delta perioade de into'icatie prelungite ce favorizeaza degradarea treptata a personalitatii, scaderea abilitatilor noetice pana la aparitea dementei si a psi;ozelor alcoolice !dependenta fizica foarte intensa, nepermitand suprimarea consumului nici pentru 5-. zile"A Alcoolism epsilon !dipsomania" consum de alcool periodic in cantitati e'agerate timp de cateva zile, cu un debut si un final brusc cu intervale libere de c;iar luni de zile% poate apare in conte'tul unei patologii afective bipolare, al unei somn asociate cu tulburari medicale#psi;iatrice tulburarile de somn asociate cu tulburari de personalitate sau in epilepsie !forma cea mai grava a alcoolismului"% Clasificarea lui Cloninger Alcoolism tip I !alcoolismul de mediu" debut tartiv, dupa .0 de ani, o evolutie lenta, la ambele se'eA factori de risc - tulburarile de mediu in copilarie !carente afective separari precoce, dezorganizare familiala" si mai putin factori geneticiA personalitatea de baza este marcata de slabiciunea &ului cu sentimente de culpabilitate dupa abuzA dependenta psi;ologica mai puternica decat cea fizica%

Alcoolism tip II !e'clusiv masculin, transmisie tata-fiu" debut precoce inainte de .0 de ani, evolutie rapida spre dependenta ce va duce la afectari somatice si sociale grave% asociat cu prezenta comportametelor antisociale si a to'icomaniilorA factorii de risc genetic !dependenta de alcool a tatilor" si neuropsi;ologici !sindrom de ;iperactivitate si#sau deficit de atentie in copilarie"A rolul factorilor de mediu este limitatA personalitatea antisociala ar reprezenta un factor de risc intermediar%

alcoolism primar G fara o alta tulburare psi;iatrica alcoolism secundar G cu cel putin o tulburare psi;iatrica comorbida cel mai frecvent fiind citate4 an'ietatea, depresia, ciclotimia, tulburarile de personalitate si defectele psi;otice !e'%alcoolismul secundar depresiei este mult mai frecvent la femeile de varsta medie divortate sau vaduve"%

?etabolizare
In sg% circulant, normal se gasesc .0-20 mg alcool#l sange !rezultat din biotransf% avansata a ureei% 3es% osos si adipos nu contin alcool% Alc% a*unge la nivelul S)C in cateva sec% de la absorbtie% ADH !alcoolde;idrogenaza" W enzima parametabolica, cu conc% fi'a in ficat !biotransformand +0-+/1 din etanolul ingerat, apro'imativ 6g#;"% efectueaza si de;idrogenarea catecolaminelor !adrenalina, noradrenalina", ;%se'% masculini, vit% A, alc% endogen sau a metanolului si etilenglicoluluiA femeile au mai putina ADH, avand astfel o susceptibilitate mai mare decat barbatii fata de alcool% 5 g alcool X -%5 [cal aceasta energie nu poate fi inmagazinata in compusi macroergici !nu poate fi folosita in efortul muscular sau in apararea organismului impotriva frigului"A e'% fizice accelereaza biotransf% alcoolului Alcoolemiea 5 g la mie reprezinta rezultatul ingerarii a 5 g de alcool # [gc% alcoolemia scade cu apro'% 0%5--0%56 g la mie#;, X nec% K-- ore pt% revenirea la normal in acest caz%

Soferi <,.-0,/ la mie contraventieA 0,/-0,6 la mie infractiune \201 din decesele inregistrate prin accidente rutiere - pe fondul consumului de alcool%

&liminare alc% etilic 4 - ca atare - prin urina !.-21", aer e'pirat, saliva, transpiratie, lapte matern !poate atinge concentratii mai mari in lapte decat in plasma"A sub forma de metaboliti, pe cale urinara- dureaza .-.2 ore4 in aceasta faza alcooluria este mai mare decat alcoolemia !raport 5%,/-5%20"% Conc% ma'% in urina este atinsa la apro'% 5; dupa peaQ-ul sanguin% Alc% etilic traverseaza bariera placentara%

Consumul de etanol
C! s*"*l )e eta !l +* $is+ este W utilizarea alcoolului peste anumite limite care creste riscul de leziuni si#sau boala in prezent consumatorul nu simte nici o problema medicala, legala sau sociala !7erQTco%, .002"% apro'% , din 50 adulti beau la nivele care cresc riscul de boala !:%S% Department of Healt;, .00/"% C! s*"*l )e eta !l 'e$i+*l!s este W utilizarea alcoolului la valori nocive are in prezent probleme medicale, sociale sau legale !7erQTco%, .002"% dintre bautorii impatimiti 5 din 2 prezinta abuz de alcool sau dependenta% 3oti pacientii cu consum de etanol in e'ces au risc crescut de4 ;ipertensiune, ;emoragie digestiva, tulburari ale somnului, depresie ma*ora, ;emoragie cerebrala,

 ciroza ;epatica unele tipuri de cancer !:%S% Department of Healt;, .00/"%

Simptome
&tanolul este un depresor al S)C care in;iba activitatea neuronala% &f%X S)C se datoreaza mai multor mecanisme, fara sa e'iste receptori specifici pentru etanol% Alcoolismul afect% S)C precum un medicament antidepresiv Xscdere $n activitate, an'ietate, in;ibiii i tensiune% !c;iar i c teva pa;are pot sc;imba abilitile motorii, comportamentul i capacitatea de a g ndi clarA alcoolul poate afecta concentrarea i *udecata"A Consumul e'cesiv de alcool poate duce la o into'icaie a organismului% :nele simptome 4 durere abdominal, confuzie, episoade de violen, ostilitate, lipsa de contol asupra alcoolului, imposibilitatea de a elimina sau de a reduce cant% consumata, gsirea diverselor scuze pentru a bea, grea, vrsturi, nevoia de a consuma alcool $n fiecare zi $n mod regulat, negli*ena de a m nca, amoreala i furnicturi, aspect fizic ne$ngri*it, comportament secretos pentru a ascunde consumul de alcool, tremurturi dimineaa% &liminarea alcoolului 4 confuzie, an'ietate, moarte, creterea tensiuni arteriale, pierderea poftei de m ncare, grea i vrsturi, psi;oz, creterea temperaturii, ritm cardiac rapid, agitaie sau nervozitate, convulsii i tremur%

Actiune to'ica
I% 9a

nivelul aparatului digestiv,

5% 3ract gastrointestinal ,01 din alc% ingerat stagneaza 5; in nivelul tubului digestivA 501 consumantori X efect iritant la locul de stagnare cu edem, ;emoragii, tesutul musc% la'A

 5/-.01 consumatori X in;ibare secr% gastrice, gastrita alcoolica X cronicizeazaA consumatori cr% X afectat transportul intest%XGmalabsorbtie X denutritie, ;ipovitaminoze% .% =icat contact etanol si ficat - ,0 sec- K minA afectat metab% lipidic cu acumulare de lipide si degenerescenta grasa a ficatului !steatoza" X ;epatita, ciroza si necroza ;epaticaA Hepatita alcoolica subacuta -tipica pentru alcoolism cu simptomatologie saraca si necaracteristica4 inapetenta, greata, varsaturi, ;epatica% - scadere ponderala, - ;epatomegalie si dureri in lo*a

Ciroza ;epatica de etiologie etanolica -ultima etapa in evolutia acestui proces indelungat !50 si 20 de ani" in functie de factori constitutionali, frecv% consumului, felul bauturilor si cant% ingerate% anore'ie marcata, sindrom ;ipovitaminozic, icterul% -probe ;epatice sunt profund alterate, - in final poate sa apara ascita si

dureri abdominale difuze sau colici violente, ,% 8ancreas ;ipersecretie pancreatica, - pancreatita ,

- cancer de cap de pancreas, cu evolutie rapida spre deces%

II% 9a nivelul sistemului nervos central si periferic

Deprimarea incepe cu scoarta cerebrala si se continua pana la bulb% In;ibarea centrilor superiori cu functii de coordonare si control !sistemul reticulat activator" X rela'area centrilor inferiori ce det% ef% stimulator !aparent" al bauturilor alcoolice !neuronii in;ibitori prezinta o sensibilitate mai mare la efectul deprimant al alcoolului"% 9a nivelul celulei neuronale 4

 modificarea stratului lipidic membranar, cu fluidizarea membranei neuronale si efect des;idratant !mecanism implicat in instal% dependentei alcoolice", perturbarea biosintezei neurotransmitatorilor !HA7A, catecolamine" - e'plica de asemenea dependenta alcoolica, aparitia de falsi neurotransmitatori cu aparitia dependentei alcoolice, carente vitaminice !75, 7K, 75., 88, acid folic", polinevrite !polineuropatii"%

III% 9a nivelul aparatului cardiovascular4

- insuficienta cardiaca, - ;ipertensiune arteriala, - ta;icardie, - tulburari de ritm, - cardiomiopatie alcoolica% Consumul de cantitati mici, repetate, de alcool reduce riscul de boli coronariene prin efect antiagregant si antiaterogen, efect supranumit Sparado'ul francezS%

IV% 9a nivelul sangelui si organelor ;ematoformatoare

- anemii de tip megaloblastic sau sideroblastic !este slab antagonist al acidului folic", - ;emoliza prin acidoza, - trombocitopenie, - leucocitoza, - scaderea migratiei leucocitelor in zonele inflamatorii si in;ibarea formarii pseudopodelor care duce la o slaba rezistenta la infectii !aceasta fiind insa doar o e'plicatie partiala"%

V% 9a nivelul aparatului renal4 rinic;iul consumatorilor sanatosi nu este afectat4 se

spune ca Nrinic;iul ignora alcoolulS%

VI% ?etabolismul electrolitilor4

- scaderea nivelului de ?g creste riscul aparitiei cancerului,

- scaderea concentratiei de Bn duce la eliminarea protectiei antio'idante a organismului, - cresterea nivelului de =e favorizeaza aparitia stresului o'idativ indus de alcool%

VII% 9a nivelul musculaturii striate4

9a doze mici totalul lucrului mecanic este crescut, in special ca urmare a scaderii senzatiei de oboseala% Consumatorii fac febra musculara la efort mic datorita acumularii acidului lactic%

VIII% 9a nivelul oc;ilor4

- implicarea ADH-ului in biotransformarea etanolului e'plica amauroza etilica !prin deficit de vitamina A, deoarece ADH-ul transforma printre altele si retinolul in retinal" cu reducerea partiala sau totala a vederii, - poate produce midriaza, nistagmus, nevrita optica bulbara%

I>% 9a nivelul urec;ilor4 alcoolul are efect ototo'ic% >% Imunitate4 actiune imunosupresoare%

>I% 9a nivel endocrin%

- sindrom pseudo-Cus;ing, -in;ibarea ?A< care e'plica sinergismul alcool-tranc;ilizante !clorpromazina", alcool;ipnotice, - infertilitate prin in;ibarea spermatogenezei si def% de Bn, - ;ipogonadism, - ginecomastie, - cancer de san, - des;idratare datorata faptului ca alcoolul este un in;ibitor al AV8 !argininvasopresina", - cetoacidoza metabolica, - osteoporoza%

>II% 9a nivelul embrionului

Alcoolul si CH,CH< traverseaza bariera placentara si prezinta efecte teratogene%

- sindromul alcoolic fetal, - embriopatie alcoolica, - embrio-fetopatie alcoolica !&=A" !retard al dezv% pre si postnatale !lungime, greutate si circumferinta capului", dimorfism cranio-facial, anomalii ale membrelor si articulatiilor, anomalii cardiace, deficit psi;ic si retard al dezvoltarii motorii"% 3o'icitatea alcoolului este potentata de4 - barbiturice, - ;ipnotice, - tranc;ilizante, - fenacetina, - compusi ai Hg, 8b, As,etc%

3ulburari neuropsi;ice si neurologice

&ncefalopatiile carentiale ale alcoolicilor4 &ncefalopatia MernicQe - cu debut brusc4 - tulb% psi;ice !tulburari de atentie, confuzie mentala", - tulb% de ec;ilibru !tulb% e'trapiramidale de tip ;ipertonie difuza, disartrie, mioclonii, bradic;inezie", sau - tulb% de vedere !scaderea acuitatii vizuale, motilitate uni- sau bilaterala a globilor oculari, fotofobie, mioza, ptoza palpebrala, reducerea acomodarii"% 8si;opolinevrita [orsaQoff - asociere de tulburari psi;ice si polinevritice, subliniind rolul alcoolismului in geneza acestor tulburari% - ma*oritatea pacientilor alcoolici cu encefalopatie MernicQe dezvolta si psi;oza [orsaQoff% - simptomatologie dominata de tulb% de memorie !cu amnezie atat anterograda incapacitatea de a asimila informatii, cat si retrograda - incapacitatea de a-si aminti"% 8si;oze alcoolice4 Delirium tremens ] se dezvolta deseori in cadrul sevra*ului !rar in starile fara complicatii"%

. simptome caracteristice perioadei de stare4 - tremuraturile intregului corp, - delirul acut%

Halucinatii
in special vizuale - vii si terifiante, astfel ca la revenire individul este convins de caracterul lor realA - o stare de confuzie, dezorientare temporo - spatiala si disartrie, toate acestea ducand la o stare de agitatie continuaA pot sa mai apara4 ;ipertermie, transpiratii, ta;ipnee, midriaza si ta;icardie, cu scaderea tensiunii arteriale% in lipsa unui trat% poate surveni decesul, cauzat de complicatii, precedat adesea de insuficienta cardiaca sau pneumonie% Accesul confuzional oniric - cea mai frecv% forma clinica a psi;ozelor alcolice%A debutul este mai lent decat indelirium tremens !delir alcoolic subacut" Clinic se manifesta prin4 - obnubilare, - confuzie mentala, - sindrom ;alucinatoriu vizual - tremuraturi variabile ca intensitate, - febra, transpiratii, - polipnee, - ta;icardie, - tulburari vizuale, - ;iperazotemie, - oligurie%

Delir, dementa, epilepsie

Delirurile alcoolice cronice - tulburari psi;ice permanenteb pe fondul impregnarii etilice, fiind clasificate astfel4 - delirul alcoolic de interpretare - dezvoltare insidioasa, cu manifestari de gelozie, cu caracter absurd, ducand la reactii agresive, - delirul ;alucinatoriu cr% sau paranoia ;alucinatorie a bautorilor - este a'ata pe idei de gelozie, dar, spre deosebire de forma precedenta, se manifesta prin stare de indiferentaA ;alucinatiile pot fi auditive sau vizuale,

- sindroamele sc;izofrenice de tip paranoic - sunt considerate ca fiind declansatede alcool, ele pree'istand in stare latenta% Dementa alcoolica - secaracterizeaza printr-o deteriorare globala si progresiva a functiilor psi;ice% &pilepsia alcoolica - poate declansa un atac la un bolnav epileptic cunoscut sau potential si poate determina episoade epileptice prin scaderea pragului convulsivant sau prin producerea unor leziuni neuro% generatoare de epilepsie%

Into'icatia acuta
Doza to'ica letala in cazul into'icatiei acute cu etanol, este de /-6g#Qg, iar in cazul copiilor de ,g#Qg% Alcoolul etilic - deprimant S)C si in prima faza asupra sistemului reticulat activator ascendent% 8rimele afectate de etanol sunt gandirea si dispozitia, apoi apar tulburarile de vedere, de ec;ilibru si coordonare motorie% Into'icatia acuta cu alcool etilic poate fi4 5% :soara - corespunzatoare unei alcoolemii de 0%/-5 g la mie4 - scaderea in;ibitiilor, - scaderea vitezei de reactie, - tulburari vizuale usoare, - cresterea increderii in propria persoana%

.% ?edie - corespunzatoare unei alcoolemii de 5%/],g la mie, caracterizata de4 - ata'ie, - tulburari de vorbire, - scaderea atentiei,

- scaderea performantelor motorii, - diplopie, - tulburari de ec;ilibru%

- alterarea perceptiei,

,% Severa - alcoolemie de ,-/g la mie4 - alterarea vederii, - tulburari grave de ec;ilibru, - stupor%

2% Coma - se instaleaza la o alcoolemie mai mare de / g la mie 8redomina insuficienta respiratorie si circulatorie, ;ipotermia grava !,/^ C", cu instalarea colapsului si deces%

Into'icatia cronica
Alcoolismul este diferit de abuzul de alcool% Abuzul de alcool - asociat cu una sau mai multe situatii pe o perioada mai scurta de 5. luni4 - neindeplinirea sarcinilor la serviciu, la scoala sau a responsabilitatilor casniceA - consumul de alcool in situatii care din punct de vedere fizic si legal sunt periculoase !conducerea de automobile sau utila*e", - probleme legale legate de consumul de alcool !arestare pentru conducere sub influenta alcoolului"A - continuarea consumului de alcool in ciuda problemelor relationale% Alcoolismul Alcoolismul !dependenta la alcool" prez% 2 simptome4 craving, pierderea controlului, dependenta fizica, toleranta", se instaleaza in timp in 2 faze4 5% =aza prealcoolica !.-, luni -, ani"A subiectul cauta prete'te pentru a putea consuma alcool, iar toleranta fata de alcool creste% .% =aza de alcoolizare !K luni - 2 ani" 4aviditate fata de alcool si consum in secretA in aceasta faza apar tulburari de memorie, situatii conflictuale% Simptome4 - AmnezieA - Ascunderea alcooluluiA - Consum de alcool pentru efectul in sineA - 8reocupare fata de alcoolA

- Sorbirea cu sete a primului pa;arA - Sentiment de vinovatie privind alcoolulA - &vitarea conversatiei pe tema alcooluluiA - Amneziile apar dupa aproape fiecare consum%

Alcoolismul
,% =aza de alcoolism cronic - un stadiu mai avansat in care apare necesitatea fizica de a beaA in plus, apar treptat modificari de caracter si comportament, iar clinic se constata tremorul mainilor si ;epatomegalia% ?anifestari4

- 8ierderea controlului4 consum pana la betie, ebrietate, into'icatie, coma, - (ationalizare si *ustificare, - Cresterea presiunii sociale4 compensatie pentru pierderea respectului, - Comportament de grandoare, - (emuscare si vina persistenta, - Comportament agresiv, - 9ipsa consumului de apa,

- ?odificarea modelelor de comportament, - Intreruperea relatiilor sociale, - 8ierderea serviciului, - Consumul de alcool devine de importanta centrala in comportament, - 9imitarea ariei de interese, - Auto-compatimire marcata, - (esentiment irational, - )egli*area ;ranei, - Helozia alcoolica, - Consum matinal de alcool, - (einterpretarea relatiilor personale, - &vadare geografica% - 8rote*area bauturii% - 8rima spitalizare% - Scaderea capacitatii se'uale% - Sc;imbarea activitatilor in familie%

2% =aza de alcoolomanie, caract% prin cons% motivata a bauturii, stare de ebrietate in timpul zilei !incepand cu dimineata" si perioade de betie prelungita% In aceasta faza scade toleranta fata de alcool, apare lezarea ;epatica, se accentueaza tremorul mainilor, iar modificarile psi;ice evolueaza spre psi;oza alcoolica% ?ecanismele instalarii dependentei alcoolice Cons% cr% de alcool X alterari la nivelul ma*oritatii sistemelor si structurilor creierului% Alterarile neuropatologice la nivelul mezencefalului si structurilor corticale sunt corelate cu afectarea proceselor cognitive% Dupa consumul prelungit de alcool, afectarea functiilor corte'ului prefrontal, din cauza lezarii neuronale, poate compromite mecanismul luarii deciziilor si al controlului emotiilor, inducand perturbari ale *udecatii si pierderea controlului in ceea ce priveste reducerea consumului de alcool%

3oleranta

&'perimental s-a dovedit dezvoltarea atat a tolerantei acute la alcool, cat si a tolerantei cronice% In mod obisnuit toleranta fata de alcool este cronica, fiind consecinta ingerarii repetate, in timp, a unor cantitati moderate de alcool% &ste descrisa si o toleranta innascuta la alcool, dar de regula aceasta este dobandita% Alcoolul etilic produce diverse tipuri de toleranta4 - comportamentala - care se refera la procese adaptative de invatare pentru a depasi unele dintre efectele alcooluluiA - metabolica - se dezvolta ca rezultat al inducerii enzimelor de biotransfomare, avand drept consecinta cresterea cant% ingerate sau a frecventei consumului pentru a obtine efectele dorite% Dezv% tolerantei la alcool *ustifica e'istenta la alcoolici a unor nivele sanguine mari, fara ca acestia sa manifeste semnele specifice into'icatiei etilice%

Dependenta fizica si psi;ica

Dependentii pot fi4 - psi;ici !nu a*ung la betia totala", - fizici !nu se pot opri pana nu a*ung la betia totala", - periodici sau SdipsomaniS - ingera cantitati mari de alcool in timp scurt, dar la intervale mari de timp !ocazional"% In acest caz avem de-a face cu Salcoolismul e'plozivS, - mai poate fi citat si Salcoolismul de VeeQ-endS% Dependenta psi;ica Gimpulsul psi;ic irezistibil pe care il au alcoolicii cr% de a continua cons% alcoolului% Sub influenta alcoolului apare o impresie de satisfactie, de rela'are, de simplificare a unor preocupari sau dificultati X dorinta repetarii consumului, si in final la dependenta psi;ica% ?odificarea functiilor psi;oafective sub influenta alcoolului tine si de factori constitutionali, sociali sau educationali% Dependenta fizica

evolueaza paralel cu dezvoltarea tolerantei, - consecinta mentinerii permanente a unei concentratii de alcool in sange% se dezvolta treptat !zile, saptamani sau luni" - necesitatea de a continua consumul, pt% a evita tulb% uneori grave, ce apar la intrerupere

Cf% DS? IV4 dependenta fiziologica !fizica" este indicata de dovezi de toleranta sau simpt% de retragere% Sindr% de abstinenta la alcool 4 dezvoltarea simpt% de retragere !in general ameliorate prin reluarea consumului de alcool, doar /1 dezvoltand delir si convulsii", la apro'% 5. ore de la reducerea cons% dupa ingestie prelungita, e'cesiva de alcool% < data dezvoltat modelul de consum compulsiv, petrec perioade semnificative de timp pentru a obt% F consuma bauturi alcoolice, adesea in pofida consecintelor adverse psi;ice sau fizice Hravitatea sindr% de retragere !abstinenta" la alcool este influentata de4 - cant% de alcool cons%, frecventa cons%, durata si istoricul consumului% Sindromul de retragere in cazul alcoolismului se manifesta prin4 - transpiratii, greata, voma,ta;icardie sau ;ipertensiune, - agitatie psi;omotorie cefalee, insomnie, - slabiciune, ;alucinatii sau iluzii vizuale, tactile, auditive tranzitorii, - convulsii de tip grand mal, - tremor al limbii, pleoapelor, mainilor intinse% Sindr% de retragere la alcool se poate complica prin dezv% unei stari denumite delirium tremens, caract% prin - agitatie severa, ;iperactivitate autonoma, - ;alucinatii si iluzii%

Diagnostic
Cei cu risc de a dezvolta _+` includ4 brbaii care au 5/ sau mai multe reprize de consum de alcool pe sptm n, femeile care beau de 5. sau mai multe ori pe sptm n, oricine consuma / sau mai multe buturi ocazional, cel puin o dat pe sptm n% 3este pentru abuzul de alcool includ4 nivelul de alcool din s nge - alcoolemia - !acest lucru poate spune dac cineva a consumat recent alcool, dar nu confirm neaprat

alcoolismul", ;emograma complet, teste de acid folic, teste ale funciei ;epatice, teste serice de magneziu, totalul de proteine i de acid uric%

3ratament
?ulti refuz s cread c este scpat de sub control consumul lor X $ncercarea moderrii pot fi deseori o modalitate eficient de a adresa problema% 8ersoana poate $ncerca abstinena% <dat ce tulburarea a fost diagnosticat4 intervenie, deto'ifiere i reabilitare%

3ratament in alcoolism !a into'icatiei cornice

&tape4 8recura !etapa pregatitoare" Cura de sevra*4 mai usor de realizat in mediu spitalicesc decat ambulator, implica abstinenta trat% medicamentos pt% diminuarea simpt% de abstinenta% 8ostcura% Ingri*ire pe termen lung (eabilitarea !combaterea dependentei de alcool"4 tratament medicamentos si psi;osocial pentru a a*uta pacientii sa ramana abstinenti% <rice consum SocazionalP aduce cu sine recidiva si reluarea consumului, agravarea dependentei% In lumea specialistilor dar si a celor care au beneficiat de tratamentul alcoolismului si sunt abstinenti se stie4 C<)S:?:9 sau 7A:3:9 C<)3(<9A3 pentru un dependent de alcool ): &S3& 8<SI7I9Y

Cura de sevra*
Sevra* total si imediat (e;idratare, vitaminoterapia 7 i%m%, 8rescriere medicamente psi;otrope W tratament substitutiv pt% prevenirea incidentelor si accidentelor sera*ului si pt% confort psi;ologicA produse ariate !benzodiazepine, carbamat, tetrabamat, barbiturice, mai rar betablocante, etc" Cura de dezgust - deriva din te;nicile comportamentale pt% crearea aersiunii pt%lcool prin utilizarea unor emetizante !leg%de acumularea de acetalde;ida" 8si;oterapie

 metode colective ca reuniuni didactice favorabile deculpabilizarii, unei revalorizari narcisice, stapanirii comportamentului alcoolic te;nici de grup mai mult sau mai putin structurate4 *ocuri de rol, psi;odrama, analitice obiectiv principal- dezamorsarea pasivitatii alcoolicului, de a favoriz o e'primare verbala a conflictelor, a conferi sevra*ului sensul unui demers personal activ metode individuale Gpsi;oterapie de sustinere, ulterior rela'are, te;nici comportamentale !autocontrol, afirmarea sinelui"

8ostcura% Ingri*ire pe termen lung

Conditioneaza prognosticul comportamentului alcoolic (elatie neintrerupta si prelungita cu un terapeut Strategii4 medicamentoase - nu sunt fundamentale in postcura !tratament substituti, tranc;ilizante reduse treptat, apoi intrerupte la saptamani daca sevra*ul e mentinut" obtinerea si mentinerea sera*ului total de alcool,, intarit cu ingri*irea psi;oterapeutica antreneaza in 601 din cazuri vindecarea tulburarilor minttale asociate, mai ales alcoolizarii e'cesive !sindrom depresiv, an'ietate, comportamente ;eteroagresive"

Abordare psi;oterapeutica
3erapie de familie 8si;oterapie de grup Consiliere psi;ologica individuala in tratamentul alcoolismului 3erapia medicamentoasa a sevra*ului alcoolic urmareste prevenirea delirului si a aritmiilor% 7enzodiazepinele - reduc simptomele sindr% de retragere !abstinenta"4 <'azepamul 4 de electie la alcoolicii cu atingere ;epatica

Diazepamul 4 in starile confuzionale acute sau subacute, avand si proprietati anticomitiale si revenind eventualele crize din timpul sevra*ului% Anticonvulsivantele Carbamazepina previne convulsiile si instabilitatea nervoasa asociate sindromului de retragere% Cel mai frecvent utilizat este disulfiramul !Antalcool, Antabuse, Aversan, Abstinil" eficient doar pt% pacientii puternic motivati sa renunte la consumul de alcool% Asociat cu alcoolul in;iba biotransformarea acestuia la stadiul de acetalde;ida, care se acumul% in organism si produce efecte adversede tipul celor4 - respiratorii !dispnee, tuse", - digestive !greturi, varsaturi",

- circulatorii !;iperemia tegumentelor, senz% de caldura, ta;icardie, H3A", - nervoase !cefalee pulsatila"% Asocierea repetata !zilnic sau la . - 2 zile" permite stabilirea unui refle' conditionat negativ, util in tratamentul alcoolismului%

&fectul apare dupa ,-2 ore in medie si atinge intensit% ma'% dupa 5. ore, fen% de into'icatie acetalde;idica pot sa apara dupa consumul de alcool, la 2-/ zile de la adm% Disulfiramului Disulfiramul este contraindicat persoanelor cu afectiuni4 - cardiace, - gastrice, - femeilor insarcinate% De asemenea, nu se administreaza in caz de ebrietate sau fara consimtamantul persoanei% Antidepresivele, ca de e'emplu sarurile de litiu au eficienta moderata si sunt indicate ca terapie ad*uvanta la pacientii adictivi la care se identifica simptome din gama an'iosdepresiva, subiacente adictiei% In modele e'perimentale animale si in studii clinice s-a demonstrat eficienta antagonistului opioid naltre'on ca terapie ad*uvanta in tratamentul alcoolismului, deoarece reduce efectele subiective pozitive ale alcoolizarii% - renale, - neuropsi;ice, - ;epatice, - epilepticilor,

3erapia de familie

&ficienta tratamentului medicamentos al dependentei alcoolice este crescuta de asocierea psi;oterapiei si de masuri active de reintegrare socio-economica si familiala% 3erapia de familie A inceput sa fie discutata in 5+/0 si recunoscuta ca mi*loc de combatere si terapie in alcoolism incepind cu anul 5+K0% ?etodele alese pentru Sterapia de familieS a alcoolismului depind de conceptiile psi;oterapeutului, factorul important il constituie stabilirea unui model de comunicare intre membrii familiei, acceptarea de catre fiecare dintre acestia a telului comun%

8si;oterapia de grup
< serie de metode utilizate in terapia individuala au fost aplicate la grupuri de alcoolici% 8si;oterapia de grup are la baza conceptia ca anomaliile comportamentului social rezulta din dificultatile relatiilor interpersonale% Hrupurile cuprind --5. membri, sub conducerea unui psi;oterapeut, dar fiecare membru este sub controlul intregului grup si deci, puterea este difuza si nu individuala% :n beneficiu al acestei terapii pare sa fie depasirea izolarii alcoolicului si reinsertia lui in viata sociala si de familie% 8rin metodele de terapie in grup au fost obtinute rezultate interesante, castigandu-se increderea alcoolicilor in posibila lor vindecare% 3erapia de grup reprezinta o forma inca controversata de tratament, nu numai in privinta te;nicilor si metodelor de lucru, dar si datorita lipsei unei cercetari adecvate si a unor rezultate precise care sa tina seama de tipul de alcoolic !primar sau reactiv"% 3otusi terapia de grup este o forma de tratament care merita sa fie luata in considerare, avand o serie de avanta*e ca obtinerea unei apropieri si coeziuni intre membrii sai, asemanatoare solidaritatii de familie% In cadrul grupului, indivizii sunt mai receptivi la masurile educative si la asimilarea e'perientelor, fiind pregatiti pentru reintegrarea sociala% SAlcoolicii anonimiS reprezinta o organizatie de tratament a alcoolismului foarte bine cunoscuta in S:A% Capacitatea acestei institutii de a distribui responsabilitatile in randul membrilor sai, formand astfel o adevarata retea de supraveg;ere si indrumare terapeutica, are drept efect antrenarea alcoolicilor in activitati avand ca scop final recuperarea%

Consilierea psi;ologica individuala in tratamentul alcoolismului

a*uta persoana sa inteleaga mai bine cauzele, aspectele fizice si psi;ce ale dependentei, sa dobandeasca incredere si motivatie puternica pentru a parcurge un program de tratament cu scopul de a renunta la consumul de alcool si pentru a mentine abstinenta% In functie de gradul dependentei si de situatia clientului#pacientului, consilierul poate recomanda 4 - continuarea sedintelor de consiliere psi;ologica - urmarea unei cure de dezalcoolizare intr-o clinica# intr-un spital - internarea intr-un centru de tratament post-cura !dupa dezalcoolizare" - frecventarea periodica a unui grup de spri*in pentru dependenti

Dezalcoolizarea
&ste necesara persoanelor care se afla in faza critica sau in cronica a dependentei de alcool% in sectiile de dezalcoolizare ale spitalelor de psi;iatrie si dureaza apro'imativ 52-5zile% medicatie pentru tratamentul sevra*ului, reec;ilibrarea functiilor respiratorie si cardiaca, corectarea ;ipoglicemiei, tratamentul complicatiilor sau al bolilor asociate !;epatita, infectii acute sau cronice, tulburari neurologice, etc%"% -adresat in special ameliorarii dependentei fizice%

Dupa perioada de spitalizare se recomanda continuarea tratamentului prin consiliere psi;ologica si#sau internare in centre de tratament, pentru tratamentul dependentei psi;ice%

3o'icomanii
3o'icomania G caracteristici
3o'icomania este un consum patologic, cronic sau periodic, impulsiv, de substante care modifica starea afectiva sau de constiinta Cauze4 factori e'terni si interni, interactiuni patogene din copilarie !conflicte din copilarie, familii dezec;ilibrate, si reactualizarea acestora in adolescenta"

Dependenta4 tendinta de crestere progresiva a dozelor, imposibilitatea de a opri c;iar si pt% cateva zile consumul, fara ca aceasta sa nu determine sevra*ul Criterii de diagnostic DS?-IV!Diagnostic and Statistical ?anual of ?ental Disorders" pt%into'icatia cu o substanta 4 Aparitia unui sindrom reversibil specific substantei, datorita ingestiei !sau e'punerii" la substanta !subst%diferite pot produce sndroame similare sau identice" ?odificari psi;ologice sau comportamentale dezadaptative, semnificative clinic, datorate efectului substantei asupra S)C !e'% beligeranta, deteriorare cognitiva, a *udecatii, functionala sociala, profesionala"si apar in timpul consumului sau la scurt timp dupa aceea Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nici nu sunt e'plicate mai bine de o alta tulburare mintala

Sevra*ul 4 stare de rau subiectiv, intens, in care pacientul cauta sa obtina prin orice mi*loace drogul, insotit de o perturbare biologica neurovegetativa si dismetabolica de ampolare, uneori de moarte

Criterii de diagnostic pentru abstinenta de o substanta

Criterii de diagnostic pentru abstinenta de o substanta: A. dezvoltarea unui sindrom specific unei substante, datorat incetarii (sau reducerii consumului) de substanta care a fost excesiv si prelungit . sindromul specific substantei cauzeaza suferinta sau deteriorare semnificativa clinic, social, profesional ori in alte domenii importante

C. simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt explicate mai bine de o alta tulburare mintala Craving (apetenta): nevoie imperioasa pt. o substanta cu efect psi!otrop si cautarea compulsiva a acesteia (a dori cu ardore, sete de drog)

"ependenta
Dependenta4 reprezinta tulburarea comportamentala definita prin dorinta puternica, compulsiva de a utiliza o substanta psi;oactiva dificultatea de a opri consumul

 comportament de cautare a drogurilor cu invazia progresia a intregii e'istente de acest fenomen Dependenta fizica, caracterizata prin aparitia sevra*ului include4 &fecte somatice ale utilizarii substantei 3oleranta si sevra* Dependenta psi;ica este formata din craing si cautarea conpulsiva de substanta4 )evoia de a mentine #regasi senzatia de placere, de bine, de satisfactie, stimulare, pe care o aduce consumul &itarea senzatiei de rau psi;ic ce apare in lipsa consumului

&tnobotanice G caracteristici
)umite generic spice, sunt droguri psi;oactive, constand din amestecuri de ierburi uscate si diferite parti ale plantelor !frunze, tulpini, radacini, etc%" Au devenit cunoscute rapid pe piata consumatorilor de droguri, mai ales a tinerilor Contin4 anumite specii de salvie, coriandru, coda de leu, floare de lotus albastra, zorele, etc% 9egale cand au intrat pe piata !.000", analizele au aratat agenti care mimeaza efectul canabisului 8roduse4 cel mai cunoscut Spice Hold ![.", contin si alte substante ca aditivi aromatizanti !vanilie, miere, trandafir" Halucinogene Gproduc diferite efecte4

&fecte
E,e+te ,i3i+e Senzatie de greata si varsaturi 7radicardie Hipotensiune arteriala E,e+te 'si<i+e (as fara motiv, euforie, rela'are Imposibilitatea de a se concentra 8robleme de rationament logic

Hipertermie 3ranspiratie e'cesiva Dilatarea pupilelor 3remor

Iluzii si ;alucinatii Distorsiuni spatio-temporale Viziuni autoscopice !iluzia de iesire din corp" Senzatia de moarte iminenta =las;-bacQuri, viziuni retrospective Senzatia de omniscenta, omnipotenta, PclarviziuniI Depersonalizare #derealizare =rica, angoasa, tristete Idei delirante paranoide

=actori implicati in consumul de droguri Fa+t!$i i"'li+ati i +! s*"*l )e )$!g*$i Dizarmonii ale structurii personalitatii -pasiv-dependenta - borderline - antisociala Insuficienta controlului ietii pulsionale 9ipsa capacitatii volitive - abulie

Stari afective particulare

- an'ietate - depresie - Hiperemotivitate - timiditate

Stari de deceptie si nemultumire

-monotonia vietii - 9ipsa scarii alorice

<bisnuinta sociala Influenta grupului de prieteni Influente sociale nocive !modele culturale" Vagabonda* Incapacitate de insertie in grup Insertia in grupuri anomice

8rincipalele droguri
P$i +i'alele )$!g*$i

Derivati de opiu !morfina, ;eroina" Cocaina

Canabis !;asis, mari;uana"

3ranc;ilizante !barbiturice, meprobamat, benzodiazepine"

8si;odisleptice !;alucinogene4 mescalina, psilocibina, 9SD, ecstasO"

Amfetamine

In;alanti