CARACTERISTICI GENERALE SI SPECIALE ALE

DELINCVENTEI JUVENILE IN ROMANIA.

      adaugat in: 0000-00-00, citit de 445 ori, comentat de 0 ori -
Comenteaza

1. Dinamica si evolutia fenomenului de

delincventa juvenila inainte de anul 1989.

In perioada regimului totalitar din Romania, delincventa juvenila a constituit o

problema sociala si un fenomen complex, rezultate din interactiunea unor cauze
sociale si individua le si a unor conditii favorizante, dar care au fost ignorate sau
chiar negate uneori de catre factorii cu functii de raspundere in domeniul aplicarii
legislatiei sau al socializarii morale a tineretului.

Desi, uneori, se recunostea existenta unor manifestari delincvente in randul tiner

ilor, acestea erau minimalizate in raport cu situatia delincventei juvenile din alte tari
( mai ales cele " capitaliste " ), factorii de control social insistand asupra necesitatii
sporirii " fermitatii si combativitatii fata de influentele ideologiei burgheze, fata de
manifestarile unor mentalitati invechite, retrograde, cu influente mistice ".Pentru
acest motiv, politica de combatere si prevenire a delincventei in randul tinerilor se
axa, preponderent, pe interventia factorului educativ si de constiinta, pe necesitatea
respectarii din " convingere " a normelor socialiste de munca si viata, p e educarea
tinerilor in " spirit revolutionar " etc.

Desi intr-o serie de tari ( inclusiv socialiste ), multiplele aspecte ( semiologice,

etiologice, predictive, recuperative ) ale delincventei juvenile au fost abordate atat in
plan teoretic cat si practic de sociologi, psihologi si criminologi, in Romania de
atunci, asemenea studii si cercetari au fost destul de timide, cu unele exceptii nefiind
elaborate metodologii si modele explicative de investigare interdisciplinara a
diferitelor forme de manifestari delincvente in randul minorilor si tinerilor.

Mai mult, realizarea unor cercetari stiintifice valide privind etiologia delincventei
juvenile din perioada regimului totalitar a fost sensibil diminuata datorita existentei a
doua impedimente de natura ideologica, care tineau de natura regimului politic de
atunci :
a) "secretizarea" absoluta a datelor statistice privind evolutia d elincventei juvenile,
in vederea negarii aparitiei si manifestarii ei " normale " si obiective ( in sens
durkheimian ) in orice societate umana;

b) manipularea legislativa, in sensul schimbarii naturii unor fapte penale comise de

tineri, in vederea " mascarii " dimensiunii reale de delincventa ju venila ( cazul
decretului 218/1977, care a schimbat sensibil volumul delictelor comise de tineri
intr-o anumita perioada de timp ).

Analizat in ansamblul sau, fenomenul de delincventa juvenila din Romania a

cunoscut trei etape mai importante :

a) perioada cuprinsa intre anii 1950-1954, in curs ul careia fenomenul incepe sa

capete amploare si consistenta, fiind potentiat, in mare parte, de criza economica si
de conditiile specifice existente in Romania postbelica;

b) perioada cuprinsa intre anii 1983-1986, etapa in cursul careia fenomenul s-a
triplat fata de perioada anterioara, multi m inori delincventi reprezentand copii
nedoriti, bolnavi si tarati sau institutionalizati rezultati din masurile coercitive din
1966 cu privire la interzicerea avortului si diminuarea drastica a motivelor de divort
familial;

c) perioada de dupa 1989 si pana in prezent cand, din punct de vedere cant itativ
dar si " calitativ ", a crescut gradul de periculozitate a unor delicte comise prin
violenta de tineri si a scazut sensibil varsta de la care un minor devine delincvent.Pe
de alta parte, modelele criminale oferite tinerilor au devenit toto mai raspandite si
vizibile, iar oportunitatile de aso ciere cu delincventi adulti sunt tot mai mari.

Analiza evolutiei delincventei juvenile, in functie de  numarul minorilor si tinerilor

sanctionati definitiv de instantele de judecata, este dificila de realizat, mai ales ca
legislatia penala a cunoscut o serie de schimbari sub raportul incriminari i sau
dezincriminarii unor fapte penale comise de minori si tineri ( de pilda, pana in 1969,
varsta majoritatii penale era 12 ani, iar dupa 1969 ea a fost ridicata la 14 ani ), iar o
parte din datele statistice nu ofera garantia ca sunt intr-adevar reale si corecte.

Daca avem in vedere numai peri oada 1980-1989, pentru a o putea compara cu cea
dintre 1990-1999, constatam ca au fost condamnati definitiv de catre instante un
numar de 37446 minori pentru diverse delicte, ceea ce reprezinta in medie circa
3800 de minori delincventi sanctionati anual de catre instante ( vezi diagrama
nr.1 ) :

DIAGRAMA NR.1 - Numarul minorilor condamnati definitiv in perioada 1980-1989

( sursa : Anuarul Statistic al Romaniei, 1993 Comisia Nationala pentru Statistica,

p.644 )

Evolutia delincventei juvenile in perioada analizata releva doua tendinte

contradictorii :

a) una de crestere constanta intre 1980-1986, avand varful maxim in 1985, cand s-a
inregistrat si numarul cel mai mare de minori sanctionati de organele de control si
 prevenire sociala ( 5686 minori );

b) una de descrestere tot mai marcanta, dupa 1986, care atinge " varful " cel mai
scazut in 1988, cand au fost sanctionati definitiv numai 1334 minori, dar care nu
este rezultatul politicii de prevenire a institutiilor specializate, ci al unor " artificii "
normative in materie penala, in scopul limitarii posibilitatii judecatorilor de a inculpa
anumiti minori si " evident " al estomparii dimensiunii reale a delincventei juvenile.

In perioada analizata, ponderea minorilor sanctionati in ansamblul delincventei

juvenile a oscilat intre 5,5-6,6% ( in 1989 ), pentru ca intre 1989-1999 aceasta
pondere sa creasca pana la 10-11%.

Analiza datelor si informatiilor statistice atesta faptul ca, in perioada 1980-1989,

marea majoritate a minorilor sanctionati ( 74% ) au comis delicte de firt in dauna
proporietatii publice si private, 9,2% delicte de ultraj si agresiuni fizice, 3,3% delicte
de omor si viol, restul de 4,8% fiind delicte de prostitutie, cersetorie si vagabondaj.

Ponderea cea mai mare in fenomenul delincventei juvenile in perioada analizata a

fost detinuta de minorii intre 16 si 18 ani ( peste 85% ), in timp ce minorii sub 14
ani si intre 14 si 16 ani au reprezentat numai 15% din totalul minorilir aflati in
conflict cu legea penala ( in timp ce in 1998 ponderea minorilor de pana la 14 ani a
atins 24% din totalul celor sanctionati pentru diverse delicte ).

Ca o trasatura generala, majoritatea tinerilor sanctionati in aceasta perioada

prezentau serioase deficiente de socializare familiala si scolara, concretizate, initial,
prin fuga de acasa si de la scoala, furt si vagabondaj, agresiuni fizice si consum de
alcool, intrarea in anturaje si grupuri nefaste, care ulterior au permis structurarea
unor comportamente grave si reiterative.

De altfel, cercetarile sociologice si criminologice din acea perioada, cu toate

interdictiile impuse de ideologia regimului totalitar, au relevat faptul ca, in aparitia
diferitelor manifestari delincvente juvenile, un rol important revine deficientelor
educative din mediul familial, scolar si social, dar si conditionarilor obiective si
subiective, generale si sociale dintre diversi factori interni ( care tin de
personalitatea tanarului ) si externi ( de natura economica, sociala, culturala etc ),
care concura la configurarea " carierei " delincvente a unor adolescenti si
tineri.Asemenea factori cu implicatie in " criminogena " mai puternica erau
reprezentati de :

a) socializarea discordanta sau chiar " negativa " realizata in anumite familii din care
au provenit minorii delincventi, caracterizata de conflicte grave si repetate intre
parinti si intre parinti si copii, lipsa de afectivitate si comunicare, abandon familial si
consum frecvent de alcool etc;

b) esecul si abandonul scolar al unor minori, ca si atitudinea lor indiferenta fata de

scoala, concretizata in performante scolare modeste, de unde si " marginalizarea "
lor de catre profesori si educatori, ceea ce a favorizat propensiunea lor spre devianta
si delincventa;

c) influenta sau " inductia " negativa a grupului stradal sau de prieteni la care au
participat unii dintre minorii delincventi, grupuri care, prin limbaj, comportament si
 diverse activitati, au reprezentat " surse " potentiale de devianta juvenila.

Chiar daca concluziile rezultate din analiza datelor statistice sau din cercetarile
efectuate in perioada totalitara, nu au fost valorificate prin politici sociale si de
asistenta sociala a minorilor delincventi de catre institutiile de control social, ele pot
servi ca suport comparativ, dar si etiologic, pentru analiza evolutiei delincventei
juvenile din Romania in perioada actului de tranzitie.

2. Tendinte si evolutii ale delincventei juvenile in perioada de tranzitie (1990-2000).

Delincventa juvenila nu este un fenomen nou aparut in societatea romaneasca dupa

1989, el existand si in perioada regimului totalitar, ceea ce impune identificarea
diverselor forme de continuitate, dar si de discontinuitate care il
caracterizeaza.Elementele de continuitate vizeaza mentinerea unor disfunctii,
preluate din vechiul sistem, manifestate la nivelul principalelor " instante " de
socializare si integrare morala a tinerilor si adolescentilor, precum si al unor factori
de " risc " care potenteaza si in prezent manifestari de delincventa juvenila.In
schimb, elementele de discontinuitate se refera la faptul ca tineretul nu mai
reprezinta o categorie demografica omogena sau nediferentiata, ca in trecut,
existand o serie de particularitati de varsta, status social, sistem valoric si normativ
intre diferitii tineri, ca si aparitia unor stiluri si moduri de viata si a unor " subculturi
" juvenile cu tendinte de contestare a lumii adultilor.

Tranzitia si reforma de dupa 1989 pare sa fi adancit " criza de identitate " a tinerei
generatii, manifestata prin cresterea atitudinii critice a acesteia fata de institutiile
publice si prin " revolta " justificata contra unor " pattern " - uri educative si
integratoare revolute.Toate acestea au generat noi modalitati de perceptie a
realitatilor sociale de catre tineri, generand o reasezare si reajustare a sistemului lor
de valori, norme, motivatii si atitudini morale si civice.

Confruntati cu aceste schimbari, multi educatori si chiar specialisti continua sa

utilizeze anumite prejudecati, stereotipuri si etichetari, conform carora tineretul
reprezinta o categorie " simptomatica " si " problematica ", predispusa sa cultive
hedonismul, egoismul, aventura, lipsa de raspundere si angajament social, lipsa de
maniere etc.In realitate, se ignora faptul ca " tineretul nu este bun sau rau, ci doar
expresia timpului si a societatii in care traieste ", ceea ce impune un efort, din partea
adultilor, orientat in directia cunosterii si estimarii mai corecte a universului de
semnificatii ale conduitei tinerilor si a sistemuluide valori si norme specific varstei
tinere.Cresterea sensibila a ratei delincventei juvenile dupa 1989 a facut ca, in
prezent, cercetatorii, specialistii si factorii de control social sa-si puna intrebari, sa
construiasca ipoteze si puncte de vedere, incercand sa interpreteze etiologic si
predictiv sursele de date si informatii rezultate din statisticile penale sau din
cercetarile de teren, in vederea gasirii unor solutii viabile de stopare si diminuare a
actelor penale comise de anumiti minori si tineri.Majoritatea datelor si informatiilor
privind fenomenul delincventei juvenile provin din statisticile oficiale ale organelor de
politie, procuratura si justitie, informatii care reprezinta insa doar suportul
descriptiv, nu si explicativ al evolutiei fenomenului.Mai mult, statisticile penale nu
pot furniza indicatori absoluti valizi, capabili sa surprinda amploarea, dimensiunile si
intensitatea fenomenului de delincventa juvenila, datorita modalitatilor diferite
privind descoperirea, instrumentarea si sanctionarea diverselor infractiuni comise de
minori si tineri.
 Totusi, indiferent de aceste discrepante statistice, datele existente releva ca, in
perioada 1990-2000 delincventa juvenila a cunoscut o crestere accentuata si
semnificativa in Romania, atat ca amploare si gravitate, cat si ca pondere in
ansamblul criminalitatii comise si judecate.

3. Dinamica principalelor tipuri de infractiuni comise de minori.

Fenomenul delincventei juvenile a fost perceput ca exploziv dupa 1989 nu numai

datorita cresterii amplorii si intensitatii acestuia, cat si datorita aspectelor " calitative
" noi pe care le-a cunoscut fata de perioada anterioara, concretizate in cresterea
gravitatii infractiunilor comise, in special a celor comise cu violenta si agresivitate,
precum si in tendinta minorilor de a se asocia in grupuri mai mult sau mai putin
organizate in vederea savarsirii de infractiuni ( vezi diagrama nr.8 ).

DIAGRAMA NR.2. Ponderea medie a principalelor delicte comise de minori in

ansamblul delincventei judecate in perioada 1989-1999

In perioada analizata, in totalul infractiunilor comise de minori cea mai mare parte
au detinut-o cele impotriva patrimoniului privat si public, in primul rand furturile
( furturi de bani, bunuri si valori, furturi din locuinte si magazine, furturi de buzunare
in autobuze, furturi de alimente si bauturi, furturi din autoturisme etc. ).Astfel, daca
in anul 1989 ponderea minorilor inculpati pentru diverse furturi a fost de 39% din
totalul minorilor trimisi in judecata, in 1992 ea a ajuns pana la 50%, atingand chiar
80% in 1998 si scazand la 76,9% in 1999.De altfel, in ansamblul furturilor comise in
tara noastra in perioada 1989-1999, minorii detineau o pondere de 18,4%, ceea ce
demonstreaza ca furtul reprezinta modalitatea cea mai frecventa si operativa pentru
procurarea de bunuri de catre minori, infractiune care nu presupune o anumita "
instruire " culturala, ci doar o " specializare " si " calificare " in acest domeniu, de
multe ori fara utilizarea violentei.Printre particularitatile delictelor de furt juvenile se
remarca : valoarea relativ scazuta a bunurilor furate ( in general, obiecte usor
vandabile ), participarea in proportie de 80% a mai multor minori la comiterea
furtului, utilizarea violentei in furt etc.

In schimb, in perioada analizata, a crescut numarul infractiunilor de talharie comise

de minori, infractiuni care presupun utilizarea fortei si agresiunii, astfel incat,
numarul minorilor trimisi in judecata pentru talharie s-a dublat in 1990 fata de 1989,
apoi s-a triplat in 1991, pentru ca in 1992 el sa fie de patru ori mai mare comparativ
cu 1989 ( 890 de minori inculpati pentru talharie in 1992, fata de numai 171 minori
inculpati in 1989 ), in ansamblul delincventei juvenile ponderea talhariilor comise de
minori ajungand la 18%.Specific acestui tip de delict este faptul ca in peste 50% din
cazuri talhariile sunt comise in grupuri, iar participantii erau in proportie de 60%
minori fara ocupatie.

In mod complementar, au crescut substantial si infractiunile cu violenta contra

persoanei comise de minori si, in primul rand, cele de omor si viol.Astfel, in 1989, au
fost inculpati un numar de 369 de minori pentru infractiuni contra persoanei, in 1991
numarul acestora a ajuns la 617 minori, atingand apogeul de 620 de minori in 1997,
dupa care a urmat o scadere pana la 460 minori inculpati in 1999.Infractiunile de
omor comise de minori cunosc o evolutie oscilanta, dar descendenta, mergand de la
72 de omoruri existente in 1989 la 80 de omoruri in 1991, scazand apoi trepata la
 73 de omoruri in 1996 si stabilizandu-se la 40 de omoruri in 1999.Aceeasi tendinta
de evolutie a avut-o si infractiunile de viol, al caror numar a variat de la 119 violuri
comise in 1989, la 303 violuri in 1991, pentru ca dupa acest an sa scada treptat la
140 in 1996 si la 78 in 1999.Desi aceste infractiuni au cunoscut o evolutie
descendenta in totalul infractiunilor comise de minori, ele raman in continuare
categorii importante de incalcare a legii penale de catre acest grup de varsta.

Dincolo de comiterea celor patru categorii de infractiuni mentionate ( furt, talharie,

omor si viol ), minorii au fost implicati, in perioada analizata, intr-o serie de fapte
penale care atenteaza la normele convietuirii morale, ale bunurilor moravuri si
linistei publice, dar intr-o proportie extrem de scazuta comparativ cu persoanele
adulte.De mentionat, totodata, existenta unor acte de prostitutie siproxenetism in
care au fost implicati minori, adeseori la incitarea persoanelor adulte, acte care
cunosc o crestere anuala constanta, circa 18% dintre prostituatele sanctionate fiind
minore.De asemenea, minorii au fost implicati intr-o proportie de 6,2% in falsificarea
de moneda, 2,3% in trafic de stupefiante etc.Din nefericire, in ultima vreme a
inceput sa creasca numarul de minori si tineri care consuma droguri, multi dintre
acestia fiind chiar elevi de liceu.

4. Factori etiologici implicati in fenomenul delincventei juvenile.

Delincventa juvenila reprezinta un fenomen social complex, multidimensional si

multicauzal, care genereaza o serie de consecinte negative nu numai pentru
societatea romaneasca, cat si pentru viitoarea evolutie sociala si profesionala a
tinrilor implicati in acest fenomen. Problema delincventei juvenile dobandeste o
semnificatie aparte pentru societatea romaneasca, cu atat mai mult cu cat starea de
dereglare normativa, economica si culturala care caracterizeaza actuala perioada de
tranzitie este resimtita de multi tineri ca un " conflict " intre aspiratiile lor individuale
si mijloacele permise pentru a le realiza. In consecinta, se poate afirma ca nivelul
delincventei juvenile din Romania reflecta, in mare masura, interesul si capacitatea
societatii de a solutiona dificultatile resimtite de tineri, precum si intensitatea si
eficienta masurilor de prevenire si control social desfasurate de institutiile
specializate ale statului.

Ca trasatura generala, majoritatea minorilor inculpati si sanctionati in perioada

analizata prezentau serioase deficiente de socializare familiala si sociala, concretizate
prin fuga de acasa, abandon scolar, consum de alcool si groguri, anturaje nefaste,
care au constituit factori negativi importanti in structurarea comportamentului lor
delincvent. Desi acesti factori au condus la conturarea tipului de minor, la inceput
deviant, iar ulterior infractor, ei trebuie asociati cu anumite disfunctii intervenite in
activitatea de educare si invatare morala a principalelor " instante " de socializare si
control social din perioada adolescentei si, in primul rand, in cea a familiei, scolii,
grupului profesional sau de prieteni, comunitatii locale, mass-mediei etc.

Intrucat in ultimii 5 ani analizati doar 10,6% dintre minorii judecati definitiv erau "
produsul " unor familii dezorganizate legal, rezulta ca dezorganizarea familiala nu
este, " ipso facto ", un factor determinant al comportamentului delincvent juvenil, ci
deficientele si disfunctiile educative ale familiei au o importanta mult mai mare in
aparitia unor manifestari deviante si infractionale la varsta adolescentei." Disolutia "
grupului familial, deteriorarea climatului afectiv si emotional din familie, lipsa de
comunicare sociala in familie, deficientele stilului educativ parental in familie, lipsa
 de control a minorului de catre parinti reprezinta, la randul lor, factori care
influenteaza negativ conduita minorului, determinandu-l ca, in anumite conditii
favorizante, sa comita si sa reitereze acte cu caracter deviant si infractional.

Toate aceste disfunctii educative ale familiei reprezinta, insa, conditia necesara, dar
nu si suficienta in structurarea comportamentului infractional juvenil, ele trebuind a
fi corelate si cu alte variabile socio-umane si culturale, care tin de nivelul de
instructie si cultura al familiei, nivelul veniturilor acesteia, modul si stilul de viata
practicat de familie. Din acest punct de vedere, , datele si informatiile rezultate din
diverse cercetari socio-juridice atesta ca, in perioada de tranzitie, exista numeroase
familii caracterizate de un nivel scazut de instructie, cultura si pregatire profesionala,
care antreneaza un nivel scazut de venituri medii care revin pentru o familie,
existand chiar numeroase familii lipsite de orice sursa de venituri si care traiesc cu
mult sub nivelul saraciei.Insuficienta veniturilor, ca si dificultatile materiale si
financiare prezente in multe familii, reprezinta conditii negative care afecteaza buna
functionalitate a grupului familial, generand tensiuni, conflicte si chiar violenta
familiala.Aceste dificultati sunt mai puternic resimtite in cazul familiilor cu mai multi
copii minori, in care parintii nu reusesc sa asigure cele necesare traiului zilnic, motiv
pentru care, in prezent, multi minori fura pentru a-si putea procura hrana si
imbracamintea de care au nevoie sau fug in strada sa cerseasca, devenind " copii ai
strazii " care se drogheaza.

Alaturi de deficientele socializarii familiale, "cariera" infractionala a multor minori

inculpati si judecati in aceasta perioada a fost influentata de esecul si abandonul
scolar, ca si de inadaptarea acestora la exigentele si rigorile scolii. Multi dintre
minorii infractori, desi au absolvit un numar de clase, sunt analfabeti " functional ",
cu rezultate extrem de slabe si care abia stiu sa scrie si sa citeasca, manifestand o
atitudine indiferenta si chiar ostila fata de procesul de instructie si educatie din
scoala. Considerati de colegi si profesori ca fiind copii " problema ", care au tulburari
de comportament, multi dintre minorii infractori au manifestat reactii de respingere
a scolii, preferand sa fuga de la scoala, sa repete clasele scolare, iar, in final, sa
abandoneze scoala, cautand " compania " altora cu aceleasi rezultate si
comportamente. Constituirea unor asemenea " companii " si anturaje negative,
formate de multe ori spontan si ocazional, reprezinta un factor favorizant pentru
declansarea unor actiuni antisociale comise in grup de catre minori.Aparitia si
proliferarea unor asemenea grupuri de " socializare " sau de " inductie " negativa se
rasfrange negativ asupra multor tineri cu deficiente de socializare familiala si
scolara, dar si asupra unor minori aparent socializati, care provin din familii cu status
cultural si ocupational mediu si care manifesta un comportament corect in familie si
scoala, dar care au fost atrasi ocazional in asemenea anturaje nefaste, comitand in
grup o serie de acte antisociale.

Tipologia comportamentelor delincvente juvenile.

Specific perioadei de tranzitie este faptul ca, in principal, " sursele " care
alimenteaza sau defavorizeaza fenomenul de delincventa juvenila sunt reprezentate
de :

a) minorii apartinand asa-numitului fenomen " copiii strazii ", perceputi ca o

categorie distincta si cu un status  social inferior, aflati la marginea societatii si in
proximitatea deviantei si delincventei juvenile, in care se includ copiii fugiti sau
alungati din familie, copiii maltratati sau abuzati fizic sau sexual de adulti, copiii care
efectueaza in strada diverse munci sau sunt trimisi de parinti sa cerseasca etc.;

b) copiii si minorii institutionalizati, defavorizati din punct de vedere afectiv si

familial, care sunt lipsiti de un climat social si economic protector, devenind victime
posibile ale anturajelor nefaste care-i imping spre infractionalitate;

c) copiii si minorii cu esec sau abandon scolar sau profesional, lipsiti de mijloace
materiale si financiare sau care nu au posibilitatea sa obtina venituri prin munca, "
adoptand " sau " invatand " si, in final, preferand calea deviantei si infractionalitatii,
prin practicarea unor " ocupatii " aflate in zona deviantei sanctionate penal ( furturi,
agresiuni, prostitutie, consum de alcool si droguri etc. )

Avand in vedere varsta si persoana tinerilor delincventi, tipul de delict comis, mediul
social in care au fost crescuti si socializati si posibilitatile reale de recuperare si
reinsertie sociala, pe baza analizelor statistice si etiologice se poate realiza si o
tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile :

a)minori cu comportamente delincvente ocazionale, accidentale si nestructurate,

care comit delicte cu un grad redus de periculozitate sociala. De regula, aceasta
categorie provine din familii legal constituite, dar in care exista deficiente de
socializare ( fie " supra-socializare ", fie " subsocializare " ), motiv pentru care
minorii fug de acasa si de la scoala, intrand sub influenta unor anturaje nefaste, in
compania carora incep sa comita acte deviante si delincvente.Pentru multi dintre
acesti minori, comportamentul lor deviant nu reprezinta altceva decat forma de
manifestarea " crizei " de originalitate adolescentina, ei participand la comiterea de
delicte in mod intamplator sau " ocazional ", din " teribilism ", " bravada " sau " spirit
" de solidaritate de grup cu alti minori.Pentru o mare parte dintre acesti minori
exista sanse reale de resocializare si recuperare in mediul deschis, prin adoptarea
unor sanctiuni educative sau neprivate de libertate, evitandu-se astfel pericolele "
etichetarii " sau " stigmatizarii " lor de catre comunitate, dar si cele ale " invatarii
negative " a tehnicilor delincvente in cazul resocializarii in institutiile de profil;

b) minorii cu comportamente delincvente structurate, care comit delicte cu un grad

ridicat de periculozitate sociala, care provin, de regula, din familii disociate structural
si functional si cu o situatie economica precara, avand, totodata, performante
scazute scolare si profesionale.Evolutia " carierei " lor delincvente releva comiterea,
inca de la o varsta frageda, a unor acte predelincvente ( furturi de acasa sau de la
vecini, colegi de clasa, fumat, fuga de la scoala si abandon scolar, consum de alcool
si chiar droguri, agresiuni fizice etc. ), pentru ca, ulterior, sa treaca la realizarea
unor fapte penale mult mai grave ( talharie, viol, furt, agresiuni fizice etc. ).Pentru
unii dintre ei, identificarea " in timp util " a propensiunii spre devianta si adoptarea
unor sanctiuni graduale si proportionale in raport cu gravitatea delictului, reprezinta
oportunitati viabile de resocializare si reinsertie sociala normala in societate, in caz
contrar existand riscul ca ei sa devina " clientii " obisnuiti ai centrelor de internare
sau penitenciarelor pentru minori;

c) minori cu comportamente delincvente recurente si reiterative, care comit fapte

penale cu o deosebita periculozitate sociala, concretizate in delicte de omor,
vatamari corporale, violuri si talharii, comsum si trafic de stupefiante.De regula,
acesti minori provin din acele medii de " socializare negativa ", medii " marginale "
sau chiar " patogene ", unde sunt socializati si " invatati " intr-un spirit contestatar,
agresiv si violent si unde " dobamdesc ", inca de timpuriu, atitudini, tehnici si "
optiuni " delincvente si criminale.De multe ori, autorii unor asemenea delicte sunt
organizati in adevarate " bande " si grupuri antisociale, specializate in comiterea
unor delicte spectaculoase, atat ca ingeniozitate si mod de realizare, cat si ca
procedee de organizare si valorificare a " produselor " delictuale.Pentru multi dintre
acesti minori, desi a fost adoptata o intreaga gama de masuri educative si pedepse,
sansele de resocializare si recuperare sociala sunt foarte reduse, astfel incat ei
formeaza " armata de rezerva " a viitorilor delincventi adulti.

SCOPUL LUCRARII SI OBIECTIVELE CERCETARII.

Scopul lucrarii:

Reprezentand o preocupare principala a factorilor institutionalizati sau

neinstitutionalizati cu atributii de socializare si control social, prevenirea deviantei in
randul adolescentilor urmareste atat identificarea si combaterea cauzelor si
conditiilor care genereaza manifestarile antisociale, cat si sanctionarea si
recuperarea tanarului deviant.

Obiectivele cercetarii:

delicventa juvenila cunoaste cele mai frecvente manifestari delicvente;

delicventa juvenila cunoaste masuri de prevenire.

2. IPOTEZA DE LUCRU SI METODICA CERCETARII.

Ipoteza de lucru:

Cu cat factorii educogeni pot cunoaste si depista de timpuriu devierile de conduita

ale tinerilor se pot lua masuri de prevenire si corectare a lor.

Metodica cercetarii:

observatie;

studiu de caz;

analiza produselor activitatii;

chestionare: testul arborelui, testul ;

STUDIU DE CAZ I.

Descrierea contextului:

Data: 25.02.2004

Spatiul unde s-a realizat studiul: Penitenciarul Galati

 2.Date despre subiect:

2.1 Date biografice:

Nume : Oancea

Prenume: Adrian Octavian

Sex : Masculin

Data si locul nasterii : 1987 August 5 Galati

Varsta : 17 ani

Componenta familiei:

Tatal : Oancea Simion

Mama : Oancea Geta

Frati / Surori : Oancea Mariana

Starea Civila : Necasatorit

Stadiu militar : Nesatisfacut

Etnia : Roman

Religia : Ortodox

Studii : Scoala Profesionala de Arta si Meserii

Fapta savarsita : Talharie

Date demografice ale parintilor :

Tatal      -  Varsta : 49 ani

-  Ocupatia : somer

-  Pregatire : studii primare

Mama    -  Varsta : 42 ani

-  Ocupatia : femeie de serviciu

-  Pregatire : studii primare

-    Mediul de rezidenta al subiectului :

La data aplicarii testelor, subiectul de afla in detentie la Penitenciarul Galati, Sectia

 pentru Minori.

-    Evenimente importante din biografia subiectului (care au dus la savarsirea

infractiunii) :

Lipsa banilor

Anturajul din cartier

Cearta cu tatal – fuga de acasa

2.2 Date medicale :

Boli din timpul copilariei :

Varsat de vant

Oreion

Rujeola

Antecedente patologice : nu are

Starea actuala de sanatate : buna

2.3 Date psihologice:

Capacitate de memorare buna

Temperament coleric

Nivel coeficientului de inteligenta : QI = 100 (inteligenta de nivel mediu )

Din punct de vedere al manifestarilor comportamentale, subiectul isi alege cu

greutate persoanele in care sa aiba incredere

Subiectul stabileste usor relatii cu cei din jur ( cu cei necunoscuti), mai ales daca
acestia il pot ajuta

2.4 Date pedagogice semnificative:

Clasele I-VIII

Scoala Profesionala de Arta si Meserii

Instrumente de lucru :

Metoda observatiei

Metoda interviului
 Testul arborelui

Testul  16 PF

3.Conditia subiectului la momentul prezent :

In urma aplicarii suportului de teste anterior mentionat, se pot constata urmatoarele

aspecte:

Tendinte spre acuze somatice, afectiuni neuro-vegetative sau motorii

Disconfort psihosomatic (tulburari de somn, stari generale proaste, neliniste,

iritabilitate)

Exista posibilitatea unor acte spontane de agresiune corporala si verbala sau

imaginativa

Actioneaza brutal fata de oameni si animale

In relatiile cu oamenii, da dovada de un comportament impulsiv, se amuza pe

glumele puerile

Este un tip nestapanit, nelinistit, cu pregnanta nevoie de schimbare, sete de aventuri

uneori cu tendinte de exaltare

Apare deseori tabloul imaturitatii emotionale

Stari de indispozitie uneori depresive, tensionale, pesimiste

Nerabdare si neliniste

Devine usor irascibil, furios si chiar agresiv, amenintator

Dispune de afecte violente

Atitudine de suspiciune si neincredere in ceilalti

Dorinta de a atrage atentia

Sociabilitate, voiciune, impulsivitate uneori nestapanire

Rapiditate de intelegere a evenimentelor pe cale intuitiva

Natura visatoare

Superficialitate

Tendinte de apatie si depresive

Orgolios
 Spirit contradictoriu

Tendinte antisociale si perversiune accentuata

Tendinte de instabilitate accentuata

5.Concluzii:

Subiectul a constientizat faptul ca este singurul vinovat de ceea ce i s-a intamplat si

ca anturajul l-a incurajat.

El isi doreste sa-si continue studiile si sa-si construiasca viata asemenea omului
“relativ cinstit” si nu asemenea unui infractor.

STUDIU DE CAZ II.

Descrierea contextului:

Data: 25.02.2004

Spatiul unde s-a realizat studiul: Penitenciarul Galati

2. Date despre subiect:

2.1 Date biografice:

Nume : Curca

Prenume: Gheorghe

Sex : Masculin

Data si locul nasterii : 1988 Noiembrie Tecuci, Judetul Galati

Varsta : 16 ani

Componenta familiei:

Tatal : Curca Vasile

Mama : Curca Vasilica

Frati / Surori : Curca Ionut

Curca Sorin

Starea Civila : Necasatorit

Stadiu militar : Nesatisfacut

Etnia : Rrom
 Religia : Ortodox

Studii : Primare(Clasele I - IV)

Fapta savarsita : Furt calificat in dauna avutului public

Date demografice ale parintilor :

Tatal      -  Varsta : 45 ani

-  Ocupatia : sudor

-  Pregatire : scoala de arte si meserii

Mama    -  Varsta : 34 ani

-  Ocupatia : casnica

-  Pregatire : nu are

-    Mediul de rezidenta al subiectului :

La data aplicarii testelor, subiectul de afla in detentie la Penitenciarul Galati, Sectia

pentru Minori.

-    Evenimente importante din biografia subiectului (care au dus la savarsirea

infractiunii) :

Lipsa banilor

Anturajul din cartier

Cearta cu tatal – fuga de acasa

Alcoolismul

2.2 Date medicale :

Boli din timpul copilariei :

Varsat de vant

Oreion

Rujeola

Hepatita de tip b

Antecedente patologice : nu are

 Starea actuala de sanatate : buna

2.3 Date psihologice:

Capacitate de memorare moderata

Temperament coleric-sangvin

Nivel coeficientului de inteligenta : QI = 80 (inteligenta de nivel scazut)

Din punct de vedere al manifestarilor comportamentale, subiectul isi alege cu

greutate persoanele in care sa aiba incredere

Subiectul  intra in conflict cu cei din jur

Subiectul are o tendita a comportamentului instabil

2.4. Date pedagogice semnificative:

Primare  (clasele I-IV)

3. Instrumente de lucru :

Metoda observatiei

Metoda interviului

Testul arborelui

Testul 16 PF

4. Conditia subiectului la momentul prezent :

In urma aplicarii suportului de teste anterior mentionat, se pot constata urmatoarele

aspecte:

Tendinte spre acuze somatice, afectiuni neuro-vegetative sau motorii

Disconfort psihosomatic (tulburari de somn, stari generale proaste, neliniste,

iritabilitate)

Exista posibilitatea unor acte spontane de agresiune corporala si verbala sau

imaginativa

Actioneaza brutal fata de oameni si animale

In relatiile cu oamenii, da dovada de un comportament impulsiv, se amuza pe

glumele puerile

Este un tip nestapanit, nelinistit, cu pregnanta nevoie de schimbare, sete de aventuri

uneori cu tendinte de exaltare
 Apare deseori tabloul imaturitatii emotionale

Stari de indispozitie uneori depresive, tensionale, pesimiste

Nerabdare si neliniste

Devine usor irascibil, furios si chiar agresiv, amenintator

Dispune de afecte violente

Atitudine de suspiciune si neincredere in ceilalti

Dorinta de a atrage atentia

Sociabilitate, voiciune, impulsivitate uneori nestapanire

Rapiditate de intelegere a evenimentelor pe cale intuitiva

Natura visatoare

Superficialitate

Tendinte de apatie si depresive

Orgolios

Spirit contradictoriu

Tendinte antisociale si perversiune accentuata

Tendinte de instabilitate accentuata

Lipsa de optimism

Inhibitie, apatie,sentimente delicate

Supraestimare

Efort de cenzurare, dificultate de adaptare

Teama sau ezitare in a se fixa

5. Concluzii:

Subiectul a constientizat faptul ca este singurul vinovat de ceea ce i s-a intamplat si

ca alcoolul l-a incurajat.

El isi doreste sa-si continue studiile si sa-si construiasca viata asemenea omului
“relativ cinstit” si nu asemenea unui infractor.
 STUDIU DE CAZ III.

1. Descrierea contextului:

Data: 25.02.2004

Spatiul unde s-a realizat studiul: Penitenciarul Galati

2. Date despre subiect:

2.1. Date biografice:

Nume : Todica

Prenume: Adrian

Sex : Masculin

Data si locul nasterii : 1988 Aprilie Galati

Varsta : 16 ani

Componenta familiei:

Tatal : Todica Gabriel

Mama : Todica Mariana

Frati / Surori : -

Starea Civila : Necasatorit

Stadiu militar : Nesatisfacut

Etnia : Roman

Religia : Ortodox

Studii : gimnaziale(clasele I - VIII)

Fapta savarsita : Agresiune sexuala

Date demografice ale parintilor :

Tatal      -  Varsta : 47

-  Ocupatia : Inginer sef mecanic pe transport maritim

-  Pregatire : Facultatea de mecanica Galati

Mama    -  Varsta : 45
 -  Ocupatia : Contabila la firma “Ispat - Sidex” Galati

-  Pregatire : Facultatea de Stiinte econmice Iasi

-    Mediul de rezidenta al subiectului :

La data aplicarii testelor, subiectul de afla in detentie la Penitenciarul Galati, Sectia

pentru Minori.

-    Evenimente importante din biografia subiectului (care au dus la savarsirea

infractiunii) :

Anturajul din cartier

Lipsa de implicare a parintilor

Alcoolismul si fumatul

Lipsa trairilor afective si sentimentale

2.2. Date medicale :

Boli din timpul copilariei :

Varsat de vant

Rujeola

Antecedente patologice : nu are

Starea actuala de sanatate : foarte buna

2.3. Date psihologice:

Capacitate de memorare buna

Temperament coleric

Nivel coeficientului de inteligenta : QI = 110 (inteligenta de nivel mediu )

Din punct de vedere al manifestarilor comportamentale, subiectul isi alege cu

usurinta persoanele in care sa aiba incredere

Subiectul stabileste usor relatii cu cei din jur , mai ales daca acestia il pot ajuta si il
pot influenta

2.4 Date pedagogice semnificative:

Clasele I-VIII
 3. Instrumente de lucru :

Metoda observatiei

Metoda interviului

Testul arborelui

Testul 16 PF

4. Conditia subiectului la momentul prezent :

In urma aplicarii suportului de teste anterior mentionat, se pot constata urmatoarele

aspecte:

Tendinte spre acuze somatice, afectiuni neuro-vegetative sau motorii

Disconfort psihosomatic (tulburari de somn, stari generale proaste, neliniste,

iritabilitate)

Exista posibilitatea unor acte spontane de agresiune corporala si verbala sau

imaginativa

Actioneaza brutal fata de oameni si animale

In relatiile cu oamenii, da dovada de un comportament impulsiv, se amuza pe

glumele puerile

Este prea putin inhibat in afecte

Nesiguranta in luarea unor decizii

Iritatie si dispozitie in conditiile in care se simte observat de cineva

Rapiditate de intelegere a evenimentelorpe cale intuitiva

Lipsa de naturalete

Conflicte afective recente sau vechi

Victorie asupra lui insusi

Tendinte depresive si apatie satbilitate emotionala saczuta

Dezorientat si fara scop determinat, impresionabil, influentabil

Superficialitate

Orgoliu

Lipsa de concentrare , de calm, de reculegere

 Agresivitate in limitele formelor conventionale de convietuire in societate

Putere de actiune mare

Meditatie inutila (subiectul viseaza cu ochii deschisi si dezvolta sentimente de

culpabilitate)

5. Concluzii:

Subiectul a constientizat faptul ca este singurul vinovat de ceea ce i s-a intamplat si

ca alcoolul si prietenii l-au incurajat.

Subiectul este terorizat de reactiile tatalui si a mamei si doreste ca viata lui sa se

schimbe odata cu a doua sansa din partea familiei.

PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR.

In urma aplicarii chestionarelor: testul arborelui si testul 16 PF, a metodelor: metoda

observatiei si metoda convorbiri am ajuns la urmatoarele date prin care se releva
faptul ca minori au comportament deviant.

Datele obtinute sunt:

TESTUL ARBORELUI:

La primul studiu de caz datele sunt:

Dorinta de a atrage atentia

Expansiune

Dorinta de indepartare de societate

Fanatism

Orgolios

Teama sau ezitare in a se fixa

Nonconformism

Superficialitate uneori

Indiferenta fata de trecut si viitor

Impulsivitate

Vitalitate redusa, tendinte depresive, apatie

Spirit influentabil
 Slaba concentrare

Blocaje psihice cand e privit de cineva

Nesiguranta

Indecizie

Instabilitate

Neincredere in sine

Imaturitate emotionala

Impulsivitate

Dificultati de adaptare

Lipsa de interes pentru relatiile interpersonale

Tonus scazut

Vitalitate scazuta

Rigiditate

Dificultati de intelegere

Capacitate redusa de integrare in grup

Superficialitate

Instabilitate

Spirit tulburat

Incapacitate de a lua decizii

Laconic, cu proiecte neinplinite

Greu de educat

Lipsa unitatii psihice

Incapacitate discriminatorie

Lipsa de claritate in gandire si sentimente

Vointa slaba
 Impuls catre incercari timide

O viata anterioara acordata in trecut

Constanta in relationare

TESTUL 16 PF

La primul studiu de caz datele sunt:

Tendinte spre acuze somatice, afectiuni neuro-vegetative sau motorii

Disconfort psihosomatic, tulburari de somn, dureri, stari generale proaste dusa

uneori pana la senzatia de epuizare, neliniste, iritabilitate

Se constata o somatizare puternica a afectelor, starile de iritatie afectiva sunt

insotite de tulburari vegetative si musculare secundare

Exista posibilitatea unor acte spontane de agresiune corporala si verbala sau

imaginativa

Reactioneaza afectiv brutal fata de oameni si animale

In relatiile cu oamenii da dovada de un comportament impulsiv, se amuza la glumele

puerile, apare frecvent tabloul imaturitatii emotionale

Exprima dorinta redusa pentru contacte interperonale

Atitudine rezervata, timiditate, inhibitie, dispozitie abatuta, descurajare si

deznadejde

Lipsa de optimism, lipsa de incrdere in sine

Trac, deseori oboseala, istovire, epuizare (sensibilitate la schimbari atmosferice)

TESTUL ARBORELUI:

La al doilea studiu de caz datele sunt:

Gandire predominant analitica

Aptitudine pentru desen

Expresivitate

Originalitate

Dificultate de adaptare

Conflicte afective recente

 Imaturitate psihica

Oboseala

Aplatizare

Infantilism

Agitatie marcanta

Tendinte comportamentale instabile

Lipsa echilibrului

Teama sau ezitare in a fixa

Superficialitate

Incapatanare, nediferentiere

“model exemplar”, prefecatorie, marginire, tonus scazut

Pretentios in relationare

Lipsa de calm

Inchidere in sine

Tendinte depresive si apatie

Orgolios

Dorinta de a atrage atentia

Tendinte antisociale si perversiune accentuata

Tendinte de instabilitate accenntuate

Necontrolat in conflictele cu sine

Pudenta externa, sentiment de inferioritate

Stabilitate emotionala scazuta

Iritatie si indispozitie in conditiile in care se simte observat de cineva

Nesiguranta in luarea unor decizii

Timiditate

Rigiditate
 Inhibitie in contact cu alte persoane

Sensibilitate la lumina si zgomot

Lipsa de naturalete

Impulsivitate, volubilitate dominanta, uneori nestapanire

Toleranta redusa

Putere de concentrare redusa

Cu probleme de inferioritate: are vesnic probleme, mediteaza mult si ineficient,

autoacuzare, reprosuri.

TESTUL 16 PF

La al doilea studiu de caz datele sunt:

Increzator, cooperant, adaptabil

Practic, constiincios, tinne la forma, capabil sa-si pastreze sangele rece

Timid, timorat, suspicios

Umil, amabil, conciliant, docil

Inteligenta vie, capacitate de abstractizare

Stabilitate emotionala scazuta, hipersebsibilitate, versatilitate, iritabilitate, lipsa de

toleranta la frustrare (eul slab)

Oarecare lipsa de imaginatie

Necontrolat, in conflict cu sine, fara griji pentru conversatii, impulsiv

Integrare slaba

TESTUL ARBORELUI:

La al treilea studiu de caz datele sunt:

Gandire analitica si o prelucrare logica a informatiilor insotita de capacitati verbale

Expresivitate si originalitate

Spirit organizat si sistematizat

Inclinatie spre anturaj

 Sentimentalism

Agresivitate

Superficialitate

Separarea eului

Lipsa increderii in sine uneori

Ezitare in a se fixa

Fermitate

Perseverenta

Rigiditate

Imaturitate psihica

Dificultati de intelegere

Reactii violente

Autism

Psihoza infantila

Maniera fragmentara de a gandi si a simti

Lipsa de realism

Impulsivitate

Lipsa de concentrare

Adaptabilitate si echilibru psihic

Nehotarare

Incapacitate reala de a lua decizii

Seninatate

Inchidere in sine

Vitalitate redusa

Dificultati decizionale

Incapacitate de stapanire a emotiilor

 Crispat

Inhibat

Spirit rezervat

TESTUL 16 PF

La al treilea studiu de caz datele sunt:

Delicventul minor este constient de rigiditatea sa psihica si sociala, constientizare

care creeaza o stare conflictuala intre eul si statutul sau social

Dificultate de adaptare, indaratnicire, marginire, vitalitate cazuta, rigiditate

Efort de cenzurare

Conflicte afective recente sau vechi, relatii intrafamiliale conflictuale, dorinta de

relationare cu ceilalti frati de pe pozitii egale, frustratii in satisfactia nevoilor de baza

Principiul de viata “Carpe diem”, aptitudini practice, ramanerea in planul intuitiv –

concret dupa varsta scolara

Spirit organizatoric, nonconformist, superficialitate, fara capacitate de finalizare,

capacitate redusa de integrare in grup

Amabilitate in relatiile interpersonale, spirit de initiativa, adapatabiliate mare,

disponibilitate de comunicare, extraversie, tendinte de activitate, dorinte de contacte
sociale

Irascibilitate, indiferenta, indecizie, spirit contradictoriu, lipsa unitatii psihice,

incredere in fortele proprii

Vivacitate, inautenticitate, labilitate, spirit tulburat, instabilitate, nevoie de

schimbare, obscuritate

In perioada 1989-2000, concidenta cu cea a tranzitiei, au fost trimisi in judecata un

numar de 88421 minori pentru diverse tipuri de infractiuni comise, ceea ce revine in
medie circa 8800 de minori inculpati anual de catre organele de control si prevenire
sociala ( vezi tabelul nr.1 si diagrama nr.2 ).

DIAGRAMA NR.1. - Dinamica minorilor inculpati in perioada 1989-2000

( sursa : studiu criminologic al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie )