Consiliere si nursing

prenuptial
Facultatea de Medicina si Farmacie
Curs: Nursing specific in obstetrica si
ginecologie
Nume: Grosu Nicoleta
Specializare: Moase
Anul: 3
Data trimiterii:
 Consilierea este procesul confidential, interactiv,
complex, n cadrul caruia personalul medical ajuta
pacientul sa constientizeze si sa reflecteze la
implicatiile infectiilor cu transmitere sexuala si la
modalitatile de prevenire a acestora. Consilierea
necesita resurse importante de timp si este o
activitate complexa ce necesita ntelegerea situatiei
sociale, economice si sentimentale a pacientului si
solicita capacitatea medicului de a oferi sfaturi n
contextul dat, fara a judeca modul de comportare al
pacientului.
 Consilierea pacientilor
cu ITS sau a celor
suspecti de a fi
dobndit o asemenea
infectie este
importanta pentru ca:

este mult mai simplu de a preveni dect de a tratata o

ITS
pacientii cu ITS sau subiectii la risc de ITS sunt mult
mai receptivi la mesajele transmise cu ocazia consilierii
dect populatia generala
medicului caruia i se solicita un consult de catre un
pacient/suspect de ITS se afla ntr-o pozitie
privilegiata, fiind capabil sa determine adoptarea unui
comportament sexual fara risc
 Medicii au un rol extrem de important n prevenirea ITS. n
cadrul consilierii trebuie:
sa fie asigurata confidentialitatea absoluta a informatiilor
obtinute;
sa se prezinte riscul de ITS si sa se evalueze
oportunitatea testarii pentru infectia HIV/SIDA;
discutate si oferite servicii de screening adaptate
situatiei clinice;
discutate modalitatile de prevenire a ITS;
discutate modalitatile de informare a partenerului despre
diagnosticul de ITS si determinarea acestuia sa se prezinte
pentru consultatie.
Pentru a facilita angajarea n discutii referitoare la ITS si
la prevenirea acestora este utila transmiterea de mesaje
non-verbale cum ar fi expunerea n sala de asteptare sau n
cabinet a unor postere despre ITS sau brosuri informative
pentru pacienti. Acestea ncurajeaza subiectii sa abordeze
medicul la o discutie pe teme de ITS. n timpul discutiei
trebuie evaluat riscul de ITS si modalitatile de reducere ale
acestuia, adaptate fiecarui pacient n parte.
 Exemplu de ntrebari care faciliteaza demararea/continuarea
dialogului:
1. O parte a activitatilor mele presupune si abordarea unor
probleme de sanatate sexuala si va pot oferi informatii
referitoare la ITS si prevenirea lor. Desigur, tot ceea ce vom
discuta n continuare este complet confidential.
2. Sunteti activ sexual? Cti parteneri ati avut n ultimul an?
3. Ce anume faceti ca sa evitati ITS si infectia HIV/SIDA?
4. Va luati masuri ca sa nu ramneti nsarcinata? Care anume
si n ce masura credeti ca va protejeaza de ITS?
 Dupa demararea dialogului trebuie urmarit sa se transmita
informatii ct mai exacte si mai potrivite contextului:
1. pacientii ar trebui sfatuiti sa utilizeze prezervativele sau sa
refuze contactul sexual fara prezervativ;
2. discutatii despre modurile n care ar putea informa/convinge
partenerul de utilitatea prezervativului si modalitatile prin care
sa-l determine sa accepte sa-l utilizeze;
3. siguranta ca pacientul stie de unde si are de unde sa-si procure
prezervative, insemnand informatii despre programele si
centrele care ofera gratuit prezervative;
4. indepartarea principalele mituri referitoare la transmiterea ITS:
protectia nu este necesara daca se cunoaste parteneul
contraceptivele orale protejeaza impotriva sarcinii, nu a ITS
contactul sexual oral are aproape aceleasi riscuri de
transmitere a ITS
Planificati si motivati strategiile de preventie:
- subliniati importanta consecventei utilizarii
mijloacelor de protectie (folositi ntodeauna
prezevativul sau nu va angajati n contacte sexuale
cu persoane care refuza sa-l foloseasca)
- subliniati faptul ca n schimbul consecventei lor,
pacientii vor fi relativ lipsiti de stresul de a dobndi
o ITS (Puteti fi aproape complet linistit. ntruct
folositi consecvent prezervativul nu aveti de ce sa
fiti ngrijorat)
- motivati pacientii prin transmiterea unor mesaje
simple care asociaza absenta protectiei cu aparitia
ITS
Nu am vazut niciodata un caz de sifilis la cineva
care a utilizat consecvent prezervativul
Destul de multi tineri nu folosesc prezervativul
si ajung s fie tratati pentru ITS.
 Oferiti servicii profilactice: - recomandati consecvent examen de
screening pentru depistarea cancerului de col - oferiti vaccinarea
pentru hepatita B celor care nu sunt angajati n relatii monogame
stabile - oferiti consiliere si testare HIV - la toate gravidele oferii
consiliere si testare HIV si testare sifilis; subliniati faptul c absenta
semnelor clinice nu exclude aceste boli si c diagnosticul precoce
n sarcin este foarte important . Oferiti servicii de profilaxie
secundar Prevenirea transmiterii ITS de la un pacient bolnav
ctre partenerii acestuia este o component de importan
cruciala n controlul ITS. Pentru toate ITS, dar mai ales pentru
infectiile cu evolutie cronic (HPV, herpes, HIV), profilaxia
secundar presupune: informarea partenerilor despre boal,
informarea despre riscul transmiterii, modalittile care pot fi
utilizate pentru limitarea transmiterii si limitele acestora,
posibilitatea/necesitatea ca si partenerul s fie
evaluat/monitorizat pentru aceste infectii. Profilaxia secundar
presupune si informarea si determinarea pacientului bolnav de o
ITS de a respecta n totalitate recomandrile ce i-au fost fcute
pentru a evita transmiterea bolii.
 Ce anume s spuneti: La prima consultatie mai important dect ceea ce spuneti este
modul n care o faceti. Oricum, la acest moment pot exista nc destule necunoscute,
putei fi n situatia de a astepta rezultatele unor probe de laborator, prin urmare
informatiile pe care le oferiti pot s nu fie complete. Este important s transmiteti un
mesaj pozitiv: Este posibil s avei infectia X, vom face anumite teste pentru a o
confirma/infirma, dar cunosc modalitile terapeutice de a o vindeca/controla si sunt aici
pentru a v oferi sprijinul meu. La acest consultaie pacienii oricum sunt foarte stresati
si nu vor retine prea mult din informatia medical furnizat de medic. Este posibil ca n
timp ce le vorbii ei s se gndeasc la cu totul altceva (ex: Oare boala asta am luat-o de
la xxx sau de la yyy? Oare am avut contact sexual ntre timp si cu zzz si i-am transmis si
ei/lui boala? Dac i abordati ns corect vor pleca acas cu ideea c, desi e posibil s
aib o boal sau au o boal confirmat, cel cu care au vorbit stie cum s o abordeze si
este dispus s-si ofere serviciile. Utilizati ct mai mult posibil informatii scrise pentru
pacientii. Le vor lua cu ei acas, le vor citi n liniste, vor reflecta la ele si vor putea purta o
discutie n cunostint de cauz la vizita urmtoare. ncurajati-v pacientii s-si noteze
ntrebrile care le vin n minte atunci cnd citesc materialele pe care li le-ati oferit. Avnd
n vedere popularitatea Internetului n rndul tinerilor, grup la care si ITS-urile au
frecvena maxim, este de asteptat ca acestia s fi cutat sau s caute informatii
referitoare la boala pe care o au. De aceea este util s v implicati si n acest domeniu si
s i orientati spre acele site-uri care contin informatii stiintific corecte, regulat
actualizate, special scrise pentru pacieni. Acest lucru previne n mare msur
dezavantajele avalansei informationale si contribuie semnificativ la o mai bun relatie
medic-pacient (tinerii au o ncredere mai mare n cineva familiarizat cu Internetul si aflat
la curent cu cele mai bune surse de informare). Nu uitati s discutati problemele de
contagiozitate si s explicati fr echivoc, ntr-un limbaj foarte simplu ce anume au voie
s fac/trebuie s nu fac si pentru ce interval de timp.
 Ce anume s NU spuneti: n mod sigur partenerul Dvs. mai are pe
altcineva de la care a luat boala si v-a infectat si pe Dvs. Puteti face
aceast afirmatie doar dac detineti date clinice/paraclinice indubitabile
care -s o sprijine; nu uitati c, de exemplu n cazul infectiilor virale,
perioadele de latent pot fi foarte mari si infectia s fi fost contractat de
la partenerul anterior; n plus, aceast afirmatie facut far dovezi poate
avea si implicatii negative medico-legale. Nu fiti ingrijorat! Boala Dvs nu
este grav! Nu recomandm in nici un caz exagerarea gravittii unei boli,
dar chiar dac boala are un impact limitat, un mesaj de tipul celui de mai
sus il va face pe pacient s se considere o dat in plus infailibil si s
continue acelasi comportament sexual la risc. La ce va-ti fi asteptat in
conditiile in care aveti parteneri multipli? Discutarea avantajelor unei
relatii monogame poate fi initiat mai diplomatic si trebuie neaprat
urmat de informatii referitoare la modalittile de protectie pentru cei, nu
putini, pentru care relatiile monogame nu sunt o optiune. Pacientii vor
aprecia intotdeauna faptul c nu ii judecati si nu le criticati optiunile
sexuale rolul Dvs de medic este doar de a-i ajuta s nu se expun
riscurilor in conditiile date si nu de a-i determina s-si schimbe dintr-o
dat numrul partenerilor sau orientarea sexual
Controlul infectiilor transmisibile sexual presupune acordarea de servicii
medicale att pacientilor simptomatici si asimptomatici ct si contactilor
acestora. Principalele etape ale abordrii cazurilor de ITS sunt: - evaluarea
riscului individual de ITS - examinarea clinic - efectuarea de examinri
paraclinice de screening sau de confirmare a diagnosticului - stabilirea
diagnosticului definitiv - tratarea cazului si asigurarea compliantei la
tratament - identificarea, examinarea si tratarea contactilor - promovarea
unui comportament sexual cu risc redus si a utilizrii prezervativului
Evaluarea riscului individual de ITS n cadrul anamnezei este extrem de
important s evaluai riscul de infecii transmisibile sexual. Aceast
evaluare a riscului trebuie efectuat sistematic, fiecrui pacient nou si, n
funcie de context, si pacienilor cunoscuti la care exist suspiciuni de
infectii transmisibile sexual. Se recomand initial folosirea unor ntrebri
generale ale cror rspunsuri s orienteze dialogul n directia clarificrii
riscului sexual, riscurilor legate de consumul de droguri sau riscurilor
legate de transfuziile de snge: Avei n prezent (sau ati avut) viat
sexual? Ati avut vreodat vreo transfuzie de snge? Ati utilizat
vreodat o sering n comun cu alti prieteni/cunoscuti?
 Evaluarea riscului sexual
Nu presupuneti nimic. - Cstoria sau prietenia stabil nu nseamn obligatoriu c
pacientul este monogam sau heterosexual. - Punei ntrebri specifice despre
practicile sexuale Ce anume ntelegeti prin sex? Includei n aceasta si contactul
sexual oral? - Uneori, n timpul anamnezei, este util s folosii ntrebri cu
rspunsuri deschise. De ce credeti c sunteti la risc de a avea o ITS? Care dintre ITS
v ngrijoreaz n mod deosebit? Ce anume credeti c ar fi util s stiu despre
comportamentul Dvs. sexual care s m ajute s recomand cele mai adecvate
investigatii de laborator? n ce situatii este mai putin probabil s folositi
prezervativul? Relatai-mi despre modul n care folosii prezervativul atunci cnd
aveti contact sexual vaginal, anal, oral - Folositi ntrebri directe din care s rezulte
c nu sunteti moralizator si c nu judecati comportamentul pacientilor Ati avut
contact sexual vaginal? oral? anal? Ce anume si ct de mult stiti despre viata
sexual a partenerului Dvs? Ce anume faceti ca s v protejati n timp ce faceti
sex? Cnd ati avut ultimul contact sexual? A fost cu partenerul Dvs. stabil sau cu o
cunostint ntmpltoare? A fost un contact sexual cu prezervativ? (evitati s folositi
cuvntul protejat diferiti pacienti acord semnificatii diferite notiunii de protejat,
de aceea e mai bine s fii specifici) Utilizati prezervativul? Ct de frecvent? Ct de
consecvent? Ai observat vreun semn/simptom sugestiv de ITS la partenerul Dvs?
Evaluarea riscurilor legate de consumul
de droguri
Subiectul este deosebit de delicat pentru c, dat fiind ilegalitatea consumului de
droguri, majoritatea pacientilor vor fi reticenti s recunoasc deschis acest lucru. Cu
toate acestea, dac ati reusit s obtineti ncrederea pacientului este posibil s
obtinei rspunsuri sincere. Cum ncrederea se obine mai rar de la prima vizit, este
bine s reluati anamneza referitoare la droguri la una dintre vizitele urmtoare. -
ncepeti cu ntrebri ocolitoare mai puin ameninttoare. Folositi vreun
medicament oral sau injectabil? Vi s-a administrat vreun medicament injectabil
Stiti s faceti o injectie? Ai fcut cuiva sau va-ti fcut Dvs nsiv vreo injectie? Ct
de frecvent consumati alcool? Fumati? - Nu presupuneti nimic. Utilizatorii de
droguri pot apartine oricrei clase sociale. Nu uitati c nu numai drogurile se
administreaz injectabil. Tinerii (mai ales baietii) pot utiliza vitamine, suplimente
pentru dezvoltarea masei musculare, preparate hormonale, steroizi. Folosirea n
comun a seringilor/acelor are acelasi riscuri indiferent de substanta injectat. -
ncercati s identificati semne indirecte de consum de droguri (comportament
antisocial, urme de injectii etc) - Dup ce ati obtinut informatii referitoare la
autoadministrarea de substante injectabile, ncercati s obtineti date suplimentare
Ati folosit n comun seringi/ace? Seringile/acele pe care le utilizati sunt curate
(sterile)? Cum v dati seama (De unde stiti) c sunt curate (sterile)? Ce anume v
injectati?
 n cadrul examenului fizic trebuie
examinate cel putin urmtoarele:
La femei: - tegumentele, mucoasele si fanerele - cavitatea bucal - organele genitale externe
- grupele ganglionare superficiale (mai ales reg. inghinal) - examinarea cu valve (atunci cnd
este indicat de istoric si/sau simptome) La brbati: - tegumentele, mucoasele si fanerele -
cavitatea bucal - organele genitale externe (penis, prepu, meat urinar, scrot, testicule) -
grupele ganglionare superficiale (mai ales reg. inghinal) - tuseu rectal (atunci cnd este
indicat de istoric si/sau simptome) pentru aprecierea tonusului sfincterian, prezentei
hemoroizilor, examinarea prostatei Efectuarea de examinri de screening sau de confirmare
a diagnosticului si stabilirea diagnosticului definitiv. Investigatiile paraclinice sunt indicate
pentru acele situatii n care examinarea clinic nu a permis stabilirea fr echivoc a
diagnosticului definitiv. n situatia n care examenul fizic a detectat anomalii, investigatiile vor
fi directionate pentru clarificarea diagnostic a acestora. n situatia n care examenul clinic
este normal, dar evaluarea riscului de ITS a fost pozitiv se recomand investigatii de
screening. Acestea ofer oportunitatea unei interventii terapeutice precoce si reduc
transmiterea bolii, descrescnd morbiditatea. Screening-ul poate fi efectuat pe baza unor
criterii definite doar persoanelor la risc sau poate fi oferit de rutina oricrui pacient. Raportul
cost-eficacitate al fiecreia dintre aceste dou abordri depinde de prevalena infectiei n
grupul populational n care se va efectua screeningul, de sensibilitatea si specificitatea
testului utilizat si de accesibilitatea la servicii medicale si de capacitatea acestora de a oferi
tratamentul adecvat celor depistati prin screening.
Tratarea cazului si asigurarea compliantei la tratament. Se recomand ca pacientii cu ITS s
fie tratati n conformitate cu ghidurile de diagnostic si tratament actuale. Aceast abordare
are avantajul oferirii celor mai eficiente tratamente, cu cel mai bun raport cost-eficacitate.
Pentru cresterea compliantei este bine ca tratamentul s fie oferit ct mai repede dup
precizarea diagnosticului. n acele circumstante n care accesul la investigatii este limitat se
pot utiliza schemele de tratament sindromic. n toate situatiile n care acest lucru este
posibil se va oferi cea mai scurta / cea mai simpla schema de tratament, preferabil direct
administrat in cabinetul medical (DOTSS1). Identificarea, examinarea si tratarea contactilor.
n cadrul examinrii si consilierii pacientilor cu ITS se pot obtine date referitoare la contactii
acestora. n toate cazurile n care acest lucru este posibil se prefer ca pacientul s-si
informeze contactii si s-i ndrume pentru acordarea de ngrijiri medicale. n acele
circumstante n care pacientul nu doreste sau nu poate face acest lucru, dar poate furniza
date de identificare ale contactilor, acestia pot fi notificati cu respectarea prevederilor
legale. Promovarea unui comportament sexual cu risc redus si a utilizrii prezervativului. Asa
cum este prezentat si n capitolul referitor la consiliere, este recomandat ca pacientiilor cu
ITS s li se transmit mesaje care s promoveze utilizarea prezervativului i adoptarea unui
comportament sexual cu risc redus. Partea de preventie a abordarii cazurilor de ITS poate fi
sintetizat n acronimul Pentru Ceea Ce Conteaz: - Prezervativ promovarea utilizrii -
Consiliere pentru schimbarea comportamentului si reducerea riscului - Contacti
identificare, notificare, examinare - Compliant la tratamentul prescris si la mesajele de
preventie
www.doctor-london.co.uk

RTV.net