Aleontoaei Andra-Michelle

Seria C, grupa 31

Pandemia: pandemiile actuale

Boli netransmisibile – diabetul zaharat

Pandemia reprezintă extinderea unei boli (contagioase sau nu), într-un timp scurt, pe un
teritoriu foarte mare – mai multe tari, continente. O pandemie este o epidemie care apare la o
scară care trece granițele internaționale, afectând de obicei un număr mare de oameni. Pot
apărea, de asemenea, în organisme agricole importante (animale, plante de cultură, pește,
specii de arbori).

Bolile netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul sau cancerul,

reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii, pensionării pe caz de boală și decesului
prematur în UE, ceea ce generează costuri sociale și economice considerabile. Conform
Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, aproximativ 550 000 de persoane de
vârstă activă mor prematur în fiecare an în UE din cauza bolilor netransmisibile. Fiind
principala cauză de mortalitate în UE, aceste boli generează cea mai mare parte a cheltuielilor
de asistență medicală, respectiv 115 miliarde EUR pe an la nivelul UE. Aceste cifre sunt
destul de îngrijorătoare, dar mai există un calcul care ne dă speranțe și ne motivează în
activitatea noastră de zi cu zi, și anume faptul că până la 80 % din bolile netransmisibile pot fi
prevenite prin intermediul unui stil de viață sănătos.

Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile

Bolile netransmisibile reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sanitate
publica, fiind principala cauza de mortalitate și morbiditate la nivel mondial. Că și
caracteristici epidemiologice comune, putem enumera:

- nu au etiologie cunoscuta
- perioada mare de latenta
- debutul bolii este dificil de reperat în timp
- necesita grija susținută, le-a lungul a mulți ani
- apar atât în statele bogate, cât și în cele sărace, însă mai ales în populațiile sărace,
marginalizate
- bolile netransmisibile cornice sunt boli plurifactoriale
 - intre boli exista diferite tipuri de relații: aditive, antagonice sau multiplicative – cel
mai frecvent (ex: asocierea DZ cu HTA creste de 19 ori riscul de AVC)
- factorii de risc au efecte diferite, în raport cu diferiți bolnavi
- principala cauza a apariției și multiplicării a acestor boli este determinata de
prezenta unui număr relativ redus de factori – fumatul, consumul de alcool,
comportamentul alimentar, sedentarismul, carcinogenii din mediu – care pot
acționă individual sau interdependenți. Astfel că, evitarea acestor factori de risc are
un impact major în reducerea răspândirii bolilor cronice într-un timp chir scurt
- impun demersuri susținute la nivel national și chiar international pentru a fi
prevenite sau controlate, astfel încât necesita costuri ridicate atât din partea
pacienților, cât și din partea societății în ansamblu.

Plan mondial

Actualmente, OMS estimează că bolile cronice determina aproximativ 60% din

totalitatea de decese anuale și aproximativ 50% din ansamblul bolilor.

Incidenta bolilor nertransmisibile este semnificativ mai mare în rândul populațiilor

sărace, astfel încât tarile cu venituri mici-mijlocii au cea mai mare contribuție în răspândirea
bolilor cronice. Că referință, India și China însumează mai multe decese cauzate de bolile
cronice fata de toate tarile dezvoltate la un loc.

OMS estimează că principalii factori de risc pentru bolile netransmisibile cronice sunt:
fumatul, nivelul ridicat de colesterol, consumul de alcool și că schimbarea obiceiurilor
alimentare înspre bine, creșterea activității fizicesi renunțarea la fumat pot avea un impact
major în scăderea incidentei colilor cronice pe termen scurt, prevenind cu aproximativ 80%
bolile coronariene, 90% diabetul zaharat și o treime din cancere.

În SUA, potrivit Centrului pentru Prevenția și Controlul Bolilor, bolile

cardiovasculare, cancerul și COVID reprezintă principalele cauze de mortalitate.
 Plan national

În Romania procentele de morbiditate și mortalitate au suferit modificări radicale în

ultimii zeci de ani, în sensul creșterii prevalentei bolilor cronice și a mortalității cauzate de
acestea. Aceste schimbări se regăsesc în contextul creșterii ponderii populației varstice,
asociata cu ctiunea multipla a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali și cu
influenta condițiilor socio-economice și a serviciilor de sănătate.

Ponderea populației vârstnice (>65 ani) a crescute de la 14,8% – anul 2009- la 18,7% în
anul 2019, depășind media europeana pentru acest an (16% - 2019). (Health for All)
 De asemenea, în graficul următor, preluat din Institutul National De Sănătate Publica
(INSP) putem observa cauzele mortalității în Romania, principalul motiv fiind bolile
sistemului circulator, la care se adaugă boli ale sistemuilui respirator, tumori – boli cronice
netransmisibile .

În baza celor enumarate anterior, putem trage concluzia că, la nivel national și chiar
mondial, avem de-a face cu o problema pandemica ce interesează mai ales bolile
cardiovasculare, de sistem respirator, de nutriție – în special diabet și nu în ultimul rand,
cancer.

Contextul pandemic al diabetului zaharat

Diabetul zaharat (DZ), un sindrom heterogen ce face parte din grupa bolilor de
maetabolism și nutriție, este caracterizat prin hiperglicemie cronică (bazală şi/sau
postprandială), care se poate asocia cu modificări ale metabolismului lipidic, proteic, hidro-
electrolitic, respectiv energetic. Aceasta patologie devine o problema de sănătate publica din
ce în ce mai importanta la nivel mondial prin costurile directe și indirecte pe care le
determina, prin prevalenta și complicațiile asociate, fiind o cauza majora de mortalitate
prematura, de accidente vasculare cerebrale, boli cardiace, boli vasculare periferice,
malformații congenitale, de incapacitate pe termen lung și de scădere a calității vieții. DZ
creste de la 2 până la 4 ori riscul de patologii cardiovasculare și de AVC, determina 50% din
amputații și este cauza a 50% din cazurile de insuficienta renala terminala. După 15 ani de
boala se estimează că aproximativ 2% din diabetici orbesc și 10% deprind o forma de
handicap vizual.

OMS aprecia că, la nivel modial, în anul 1985 existau circa 30 de milioane de
diabetici; 15 ani mai tărziu, în 2000 numărul lor a crescut la 177 milioane de cazuri și de
preconizează că în anul 2030 cifra să atingă valoarea de 366 milioane. Dublarea cazurilor de
diabet zaharat în decursul a 3 decenii are la baza situația din tarile în curs de dezvoltare
(îmbătrânirea populației, creșterea numerica, comportamente alimentare nesănătoase,
obezitate, sedentarism) și creșterea incidentei diabetului zaharat de tip 2 la vârste tinere (90%
din cazurile DZ sunt tip 2). Secundar, se constata că în tarile dezvoltate DZ afectează în speță
persoanele ce au peste vârstă de pensionare și în tarile în curs de dezvoltare afectează
persoanele cu vârstă medie (35-60 ani), ce se afla într-o perioada productiva a vieții.

În Statele Unite ale Americii se estimează că exista circa 16 milioane de diabetici,

dintre care aproape în sfert sunt cazuri încă nediagnosticate și că incidenta DZ este de aprox
800.000 cazuri noi/an.

Mai jos este atașat un grafic ce prezinta incidenta cazurilor DZ la 100.000 locuitori, la
nivel european, în intervalul anilor 2010-2018.
 Întreagă lume se confruntă cu o creștere a diabetului zaharat tip 2 datorită
occidentalizării modului de viaţă, îmbătrânirii populaţiei, urbanizării, stress-ului, care au drept
consecinţă modificări ale alimentaţiei, adoptarea unui stil de viaţă sedentar şi dezvoltarea
obezităţii, astfel încât nici Romania nu face excepție.

În Romania, prevalenta diabetului zaharat a fost estimata, prin anchete ale stării de
sănătate, la 471.000 cazuri în anul 1989, 575.000 în 1997, 832.000 în 2012 și peste 1.254.000
cazuri în 2021. Aceste valori ne arata aproape dublarea cazurilor de la decada la decada,
subliniind adevărată gravitate a pandemiei DZ.

În tara noastră, din anul 2009 până în 2019, incidenta cazurilor de DZ a suferit
modificări radicale de la an la an. În anul 2012 s-au raportat puțin peste 300 de cazuri la
100.000 locuitori, pe când în anul 2014 s-au declarat aproape 410 cazuri.
 Diabetul zaharat este o boală deosebit de gravă care, în cazul în care nu este
depistată sau nu este tratată corespunzător, poate duce la deces. Urmărind în dinamică
evoluția deceselor prin diabet zaharat, se constată că în perioada 2012-2021 numărul lor
oscilează de la valoarea cea mai mică în 2013 (2219), la valoarea cea mai mare în 2021
(4344), mai mult cu 390 decese decât în 2020 și mai multe cu 2125 decât în 2013 (dublu față
de valoarea deceselor din acest an), când a fost înregistrat cel mai mic număr de decese prin
diabet zaharat. Din 2013 până în 2021 decesele prin diabet zaharat cresc continuu, excepție
făcând anul 2017, când a fost înregistrată o scădere față de anul anterior. Trendul deceselor
prin diabet zaharat este ascendent.
Bibliografie:

1) Centrul National de Statistica in Sanatate Publica – “Cauze de deces in Romania”,

“Mortalitatea generala”, “Evidenta evolutiei diabetului zaharat” -
https://insp.gov.ro/centrul-national-de-statistica-in-sanatate-publica-cnssp/
2) European Health Information Gateway - https://gateway.euro.who.int/en/
3) World Health Organization – Diabetes - https://www.who.int/health-topics