Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T.

Popa”, Iași
Facultatea de Medicină
Sănătate Publică și Management

Date privind evolutia Diabetului Zaharat la nivelul

României în perioada 2018-2022

Student
Lungu Diana, Gr 49, Seria E
Cuprins

Introducere

Capitolul I- Date generale

1.1. Istoric
1.2. Cazuri de pacienți cu diabet zaharat aflați în evidența
cabinetelor de nutriție 2018-2022
1.3. Rata mortalității prin Diabet Zaharat în România

Capitolul II - Strategii de imbunătățire a evoluției DZ la nivelul Romaniei

2.1. Recomandări generale de prevenire a diabetului

2.2. Program Național de Diabet Zaharat

Concluzie
Bibliografie
Introducere
Diabetul zaharat este o enitiate patologică extrem de importantă, având în vedere
prevalența deosebit de mare și în continuă creștere în toate țările lumii, impactul negativ pe
care il are asupra duratei de viață și a calității acesteia, dar si prin costurile mari pe care le
implică. Diabetul zaharat este o povară din punct de vedere medical, social și economic, atât
pentru bolnav, cat și pentru famila acestuia și pentru societate.

În contextul actual în care alimentația nesănătoasă asociată cu sedentarismul afectează

din ce în ce mai mult populația, in special țările în curs de dezvoltare, bolile nutriționale
precum diabetul au devenit cap de afiș pentru profesioniștii in domeniul sănătății.

Capitolul I - Date generale

Diabetul zaharat este o boala cronica netransmisibila care apare atunci cand
pancreasul nu mai poate produce insulina (sau nu produce deloc), sau atunci cand organismul
nu mai poate utiliza insulina cum trebuie. Insulina este un hormon produs de pancreas, care
actioneaza ca o cheie care permite glucozei din alimentele ingerate sa treaca din circulatia
sangvina in celulele corpului pentru a produce energie. In sange, toti carbohidratii din
alimente sunt transformati in glucoza. Insulina facilitează pătrunderea glucozei in celule.

Diabetul de tip 1 (cunoscut anterior ca insulino-dependent, juvenil) se caracterizeaza

prin deficit absolut de insulina si necesita administrare zilnica de insulina. Desi diabetul
zaharat de tip 1 este diagnosticat preponderent in copilarie, el poate sa apara la orice varsta.
Diabetul de tip 1 NU poate fi prevenit deoarece este cauzat de un proces autoimun in cadrul
careia sistemul imunitar al pacientului ataca celulele beta pancreatice, adica celulele care
produc necesarul de insulina.

Diabetul de tip 2 (cunoscut anterior ca non-insulino-dependent sau cu debut la adult)

reprezinta cel putin 90% din toate cazurile de diabet. Spre deosebire de diabetul de tip 1 care
nu poate fi prevenit, diabetul de tip 2, sustin mai multe studii in domeniu, poate fi prevenit
sau intarziat. Este caracterizat prin insulino-rezistenta si deficit relativ de insulina, prezente
impreuna sau separat la data depistarii diabetului. Diagnosticul de diabet tip 2 poate fi pus la
orice varsta. Diabetul tip 2 poate ramane nedepistat pentru multi ani, iar diagnosticul se face
deseori cand apare o complicatie sau ca urmare a testarii de rutina a glucozei in sange sau in
urina. Frecvent, dar nu intotdeauna se asociaza cu greutatea corporala crescuta sau cu
obezitatea, care in sine pot duce la insulino-rezistenta si niveluri crescute de glucoza in
sange1.

1.1. Istoric

Diabetul zaharat este o boală cunoscută încă din Antichitate, datorită caracterului
dulce al urinei pacienţilor. Epoca modernă a diabetului a debutat în 1815 prin descoperirea
făcută de chimistul francez Eugène Chevreul, care a constatat că substanţa dulce din urina
pacienţilor diabetici este identică cu zahărul din struguri. Din acest moment studiul diabetului
a trecut prin mai multe etape: dezvoltarea metodelor de determinare a glicemiei şi a semnifi
caţiei sale fi ziologice (A. Bouchardat, Claude Bernard); descoperirea organului implicat în
diabet (E. Lancereaux, P. Langerhans, von Mering şi Minkowsky, E. Laguèsse);
demonstrarea indirectă a prezenţei unui hormon antidiabetic pancreatic, posibil produs în
insulele Langerhans (E. Hédon, E. Gley, G.L. Zuelzer); descoperirea hormonului antidiabetic
şi caracterizarea tuturor acţiunilor sale metabolice (N.C. Paulescu); purificarea extractului
pancreatic de către J.B. Collip şi utilizarea lui în tratamentul diabetului de către J. MacLeod,
F.G. Banting şi C.H. Best; Premiul Nobel pentru descoperirea făcută de Paulescu şi
purificarea extractului pancreatic făcută de Collip a fost atribuit în 1923 lui Banting şi
MacLeod.

Diabetul ca boală a fost sugerat încă din Antichitate pe baza simptomatologiei sale
(poliurie, polifagie, scădere ponderală), dar și de muștele, albinele sau furnicile atrase de
urina dulce a unor asemenea bolnavi. La acea vreme, se considera că este o boală rară,
deoarece simptomele clinice sugesti ve pentru diabet apăreau foarte rar, întrucât durata de
viaţă a populaţiei în general era mult mai mică decât în prezent. Areteu din Cappadocia (81-
138 d.Hr) i-a dat numele „diabetes“ (urinare „sifonată“), iar Avicena (930-1037) a fost primul
mare clinician care, în lucrarea lui de bază, „Canonul“, a analizat și tratat mulţi bolnavi,
descriind și unele din complicaţiile sale.

În 1889, von Mering și Minkowski, dorind să evalueze rolul pancreasului în digestia

intestinală a grăsimilor, efectuează o pancreatectomie. Spre surprinderea lor, au constatat
apariţia simptomelor clinice ale diabetului, confirmând prin experimentul lor, cu totul
întâmplător, originea pancreatică a diabetului.
 În 1912, după studii minuţioase privind funcţia glicogenică hepatică și demonstrarea
rolului pe care absenţa hormonului antidiabetic pancreatic o are asupra acestuia, marele
fiziolog și clinician N.C. Paulescu (1869-1931) intuiește funcţia pancreasului așa cum o
cunoaștem noi în prezent: pancreasul este o glandă cu secreţie mixtă2.

1.2. Cazuri de pacienți cu diabet zaharat aflați în evidența cabinetelor

de nutriție 2018-2022
Numărul cazurilor de diabet zaharat - aflați în evidenţă de cabinetele de
nutriție și boli metabolice sunt evidenţiate în tabelul următor:

Anul Nr total DZ DZ DZ DZ DZ
cazuri tip1 tip 2 formă alte formă
aflate în clinică de forme clinică
evidență malutriție clinice fără
precizare
2018 1161330 163040 980613 11 17310 356
2019 1174199 164646 9991291 20 17940 302
2020 1220486 173491 1027276 22 19646 51
2021 1254870 179024 1053173 65 22458 150
2022
Tabelul nr 1- Numărul de cazuri Diabet Zaharat- perioada 2018-20223,4

Întreaga lume se confruntă cu o creștere a diabetului zaharat tip 2 datorită

occidentalizării modului de viaţă, îmbătrânirii populaţiei, urbanizării, stress-ului,
care au drept consecinţă modificări ale alimentaţiei, adoptarea unui stil de viaţă
sedentar şi dezvoltarea obezităţii.
 Grafic numărul 1-Distribuție grafica-forme clinice în DZ 2012-20215

În anul 2021 valoarea medie a prevalenței DZ pentru România a fost de

6561,7%ooo loc., iar în 2020 a fost de 6299,0%ooo loc. Cele mai mari rate ale
prevalenței comparativ 2021 cu 2020 au fos înregistrate în: Călărași cu
1630,0%ooo loc. (de la 3628.7 %ooo loc. în 2020 la 5258.7%ooo loc. în 2021),
Bistrița-Năsăud cu 983,2 %ooo loc.(de la 4451.2%ooo loc. în 2020 la
5434.4%ooo loc. în 2021), Ialomița cu 890.0%ooo loc. (de la 3859.5%ooo loc. în
2020 la 4749.5%ooo loc. în 2021). Cele mai mari scăderi au fost în: Caraș-
Severin cu 953.7%ooo loc. (de la 7829.1%ooo loc. în 2020 la 6875.4%ooo loc. în
2021), Brăila cu 856.6%ooo loc. (de la 6445.6%ooo loc. în 2020 la 5589.0 în
2020), Dolj cu 118.3%ooo loc. (de la 7962.2%ooo loc. în 2020 la 7843.9%ooo
loc. în 2021). Creșteri au fost în 35 județe și scăderi în 7 județe3,5

1.3. Rata mortalității prin Diabet Zaharat

În  anul  2020  au  fost  înregistrate  3954  decese  prin  diabet  zaharat 
determinând  o  rată  a 
mortalitate de 17,9‰oo locuitori. Decesele prin diabet zaharat în anul 2020, au o 
pondere de 93,3% din 
numărul total de decese prin boli endocrine, nutriție și metabolism (3100) și 1,3% 
din numărul total de  decese (297345). 
 Analizând în dinamică mortalitatea prin diabet zaharat, în perioada 2011‐2020, se 
constată un  trend  ascendent,  de  la  9,9‰00  locuitori  în  2011  la  17,9‰00 
locuitori  în  2020.  Cele  mai  mari  rate  de 
mortalitate au fost în 2020 de 17,9‰00 locuitori și o valoarea minimă a ratei a fo
st de 9,9‰00 locuitori în 
2011 și 2013. În ceilalți ani ratele variază ușor de la un an la altul, însă trendul se 
menține ascendent.  

Grafic nr 2-Mortalitatea prin diabet în România în 2011-20205

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin diabet zaharat, în 
anul 2020, 
nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2020 a fost Bihor (0,7‰00 loc
uitori), rate  mici s‐au înregistrat și în Satu‐Mare, Timiș, Dolj, Sălaj. În Mehedinți nu au 
fost înregistrate decese prin  diabet  zaharat.  Rata  cea  mai  mare  a  mortalității  a  fost 
înregistrată  în  județul  Dâmbovița 
(87,5‰00locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Călărași, Argeș, Botoșani, Arad. În 14 j
udețe rata mortalității 
a fost peste media pe România (17,9‰00 locuitori), întrun județ egală cu media, iar în 27 jud
ețe au fost  sub valoarea medie5.

Capitolul II – Strategii de îmbunătățire a evoluției Diabetului Zaharat

În scopul îmbunătățirii riscului de a dezvolta diabet zaharat si a complicațiilor acestora,

primul pas ar fi creșterea conștientizării în randul populației.

1.1 Recomandări generale de prevenire a diabetului

  În acest context, populaţia trebuie educată pentru a avea un stil de viaţă sănătos, o
alimentaţie moderată cu legume, cereale, fructe, cât mai puţine grăsimi, dar şi renunţarea
la fumat şi, un lucru foarte important, cât mai mult exerciţiu fizic, incluzând şi mersul pe
jos.  
  Păstrarea unei greutăţi corporale normale;
 Exerciţiu fizic zilnic;
 Nutriţie corectă;
 Urmărirea constantă a greutăţii prin evitarea unui stil de viaţă sedentar;
 Exerciţiu fizic moderat sau mers pe jos in ritm alert - minimum 1-2 ore zilnic;
 Eliminarea grăsimilor saturate din alimentaţia zilnică (reducerea consumului de carne
şi înlocuirea cu peşte; înlocuirea uleiului de floarea soarelui cu ulei de măsline;
 Creşterea consumului de legume şi fructe proaspete, precum şi de cereale integrale
(înlocuirea pâinii albe cu pâine integrală sau de secară; reducerea dulciurilor şi
prăjiturilor, precum şi a băuturilor răcoritoare îndulcite cu zahăr)6.

  Tratarea hipertensiunii arteriale, a dislipidemiilor şi controlul nivelurilor de glucoză

sangvină pot reduce substanţial riscul dezvoltării complicaţiilor şi încetineşte progresia celor
existente. Studii pe eşantioane mari de populaţie în China, Canada, SUA şi o serie de ţări
europene sugerează faptul că inclusiv reducerea moderată a greutăţii corporale, precum şi
mersul pe jos timp de o jumătate de oră, practicat zilnic, reduc incidenţa diabetului la mai
mult de jumătate dintre subiecţii supraponderali. 

Din cauza caracterului său cronic şi a severitătii complicaţiilor, diabetul este o boală
costisitoare nu doar pentru individ, ci şi pentru familia acestuia, dar, mai ales, pentru
autorităti.  

2.2. Program Național de Diabet Zaharat

O serie de măsuri ce vin în sprijinul pacienților cu această afecțiue au fost
luate în considerare de Casa Națională de Asigurări de sanătate, care pe langa
decontarea insulinelor în cadrul Programui Național de Diabet, asigură
îmbunătățirea accesului la serviciile medicale de sănătate, prin:
1. Evaluarea periodică a bolnavilor cu Diabet Zaharat de Tip 1 prin dozarea
hemoglobinei glicozilate HbA1c;
2. Asigurarea tratamentului cu insulină bolnavilor cu Diabet Zaharat de Tip 1;
3. Asigurarea testelor de automonitorizare prin farmaciile cu circuit deschis, în
vederea automonitorizării persoanelor cu Diabet Zaharat de Tip 1;
4. Asigurarea sistemelor de monitorizare glicemică continuă și a consumabilelor
pentru acestea, în vederea automonitorizării bolnavilor cu Diabet Zaharat de Tip 1;
 5. Asigurarea accesului la pompe de insulină și materiale consumabile pentru acestea;
6. Asigurarea sistemelor de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a
glicemiei și a materialelor consumabile pentru acestea7.

Concluzie

În concluzie, monitorizarea atentă a evoluției cazurilor de diabet, atat cele noi, cat si
cele aflate deja în urmărire este deosebit de importantă. Creșterea constientizării în rândul
populației asupra consecințelor pe care le are alimentația insutrializată și sendentarismul, dar
si implementarea masurilor de susținere în adoptarea unui stil de viață sănătos, sunt elemente
cheie în practicarea cu succes a profesiei.

Bibliografie

1. ***https://www.medicover.ro/investigatii-si-tratamente/totul-despre-diabetul-
zaharat/
2. Ionescu C., Diabetul zaharat: epoca modernă dintr-o perspectivă istorică Practica
Medicală – Vol. 10, Nr. 3(40), An 2015
3. Cristea C., Matei E. Evidența evoluției diabetului Zaharat în perioada 2012-2021,
Institutul Național de Sănătate publică, București, 2022
4. ***Federația Romăna de Diabet și Boli de Nutriție: https://frdnbm.ro
5. Cucu M., Cristea C., Dima C., Raport Național privind strarea de sănătate a
Romăniei, INSP, (2):91-94, București, 2021
6. Diabetes Prevention Program (DPP) Research Group. The Diabetes Prevention
Program (DPP): description of lifestyle intervention. Diabetes Care 2002; 25:2165–
2171. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/

7.*** http://www.casan.ro/page/programul-national-de-diabet-zaharat.html