Universitatea Apollonia din Iasi

Facultatea de Medicina Dentara

Programul de studiu Medicina Dentara

Psihiatrie

Alcoolismul si boala etanolica

Îndrumător Student
Dr.Mihai Cozmin Bulăreanu Alexandru
Grupa 4 MD, Anul III
 Etilismul, numit și alcoolism, este o intoxicație cronică (alcoolism cronic), o stare
patologică determinată de consumul excesiv de etanol (un compus organic întâlnit în băuturile
alcoolice).

Alcoolismul este manifestarea, conștientă sau nu, prin care individul caută satisfacerea
nevoii de a consuma alcool, indiferent de mijloace sau consecințe. Consumul de alcool este
determinat atât de dependența fizică, cât și dependența psihică.

Persoanele alcoolice neagă ferm consumul excesiv de alcool, chiar și în situațiile în care
excesul de alcool le produce o suferință evidentă. În faza incipientă, consumul redus de alcool
creează o stare de relaxare și dezinhibare, dar în timp, prin consum zilnic și constant, se
manifestă nevoia creșterii cantității de alcool, pentru a ajunge la stările de relaxare percepute
anterior, dar și pentru a evita starea de sevraj (stare de rău fizic și psihic, produse de abstinență).

Conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), după fumat și

hipertensiunea arterială, alcoolul reprezintă al treilea factor de risc pentru afecțiuni grave de
sănătate și moarte prematură în rândul populației din Uniunea Europeană, România fiind pe locul
trei în UE, în ceea ce privește cantitatea de alcool consumată de către adulți.

Factorii de risc în alcoolism:

Cauzele apariției fenomenului de alcoolism nu sunt încă cunoscute. Cu toate acestea, mai
mulți factori pot juca un rol important în apariția sa. O persoană cu mamă alcoolică este mult mai
probabil să devină alcoolică, spre deosebire de o persoană în a cărei familii nu se consumă
alcool. Cercetarea sugerează că anumite gene pot crește riscul de aparitie a alcoolismului, dar
acestea nu au fost identificate și nu este cunoscut nici modul în care se exprimă acestea, încă.

Factorii psihologici pot include: nevoia de ajutor, anxietate, violență, depresie, stimă de sine
scăzută, iar factorii sociali presupun ușurința de a obține alcool, acceptarea socială a consumului
de alcool, un stil de viață stresant, etc.

Pe lângă impactul asupra sănătății, consumul excesiv de alcool poate avea consecințe
sociale dramatice: probleme relaționale (deteriorarea relațiilor familiale, separare, divorț, abuz și
neglijare a copiilor), pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de muncă,
pierderea locuinței, excludere socială, probleme legale (amenzi, închisoare), comportament
sexual nepotrivit (sex neprotejat, viol, sarcină nedorită).

Semne – alcoholism

Simptomele alcoolismului includ: tremor matinal al mâinilor, dureri abdominale, greață,

vărsături, amorțeli și furnicături ale membrelor inferioare, confuzie, episoade de violență,
ostilitate. Persoana afectată demonstrează o lipsă de control asupra consumului de alcool,
imposibilitatea de a elimina sau de a reduce cantitatea de alcool din consum. Un alcoolic va
încerca să găsească diverse scuze pentru a consuma zilnic alcool, neglijând mesele, având un
aspect fizic neîngrijit și un comportament secretos, în încercarea de a ascunde această
dependență.

Efecte care apar în alcoolism

Consumul excesiv de alcool are efecte variate asupra organismului, însă aproximativ 1/3
dintre consumatorii cronici de alcool neavând consecinţe la nivel hepatic. Restul pot dezvolta
ficat gras, hepatită alcoolică sau ciroză, pancreatită cronică precum și cardiomiopatie dilatativă
sau afecţiuni neuro-psihiatrice.

Se consideră doza toxică de alcool este de 60-80 ml alcool absolut/ zi pentru bărbat şi 40-
50 ml/ zi pentru femeie, importantă fiind şi durata consumului dar și tipul de alcool consumat.
Pentru ca o persoană să prezinte un risc de apariție a bolii etanolice, durata consumului trebuie să
fie mai mare de 5 ani, iar consumul continuu este mai periculos, comparativ cu cel intermitent.

Prevalența si tipologii-alcoolism

Alcoolismul la adulții tineri – reprezintă un procent de 31,5% și dezvoltă obiceiuri

nesănătoase prin consumul excesiv de alcool (vezi conducere de autovehicule, în stare de
ebrietate).

 Alcoolismul la tinerii antisociali – similar cu categoria tinerilor adulți în care alcoolismul

se dezvoltă de la o vârstă mai fragedă, tinerii antisociali reprezentând un procent de
 21,1% din totalul alcoolicilor; persoanele din această categorie au tulburări de
personalitate sau alte probleme de sănătate mintală. Însă, doar 1/3 dintre aceștia solicită
ajutor medical.
 Alcoolismul funcțional – dezvoltă probleme legate de consumul de alcool la vârsta
mijlocie și reprezintă ~19,4% din populația respondentă; au un istoric de probleme, legat
de consumul de alcool în familiile lor și ~1/4 dintre aceștia dezvoltă episoade de depresie.
 Alcoolismul familial intermediar – aproximativ 18,8% dintre participanți se încadrează în
această categorie; ca și alcoolicii funcționali, și ei au un istoric de alcoolism în familie și
o probabilitate mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală și/ sau abuz de substanțe;
aproximativ 50% evidențiază manifestări depresive și 20% îndeplinesc criteriile pentru
un diagnostic de tulburare bipolară.
 Alcoolismul cronic sever – persoanele încadrate în această categorie au cea mai mare
probabilitate de apariție a unor afecțiuni asociate (depresie și anxietate asociate cu boala
Parkinson) și se estimează că 80% dintre pacienții cu alcoolism cronic au un istoric
familial puternic legat de alcoolism; cu toate acestea, doar aproximativ 2/3 dintre ei
solicită ajutor de specialitate.

Alcoolism – forme histologice hepatice

În ficat, metabolizarea alcoolului se realizează la nivelul a trei căi, rezultatul fiind

producerea de acetaldehida – metabolit cu hepatotoxicitate mare.

Există trei forme ale leziunilor hepatice, la consumatorii de alcool, care sunt şi stadii
histologice majore: ficatul gras alcoolic, hepatita alcoolică și ciroza alcoolică.

Examenul clinic evidenţiază hepatomegalie, sensibilitate hepatică, semne de hipertensiune la

nivelul venei porte (splenomegalie, vene ombilicale vizibilă, ascită), semne de alcoolism (eritem
palmar, echimoze, steluțe vasculare, ginecomastie).

Paraclinic poate apărea anemie (datorită efectului medulo-toxic al alcoolului, deficiențe de acid
folic şi de fier, alterarea metabolismului vitaminei B6), leucocitoză sau leucopenie cu
trombocitopenie. Întotdeauna cresc transaminazele (TGP și TGO), enzimele gama-
GTP şi fosfataza alcalină, uneori pot avea valori crescute bilirubina şi timpul de protrombină şi
poate fi evidențiate valori scăzute de albumina.

Alcoolism – etapele fenomenului de sevraj

La întreruperea consumului, se instalează sevrajul etanolic, care poate fi diferențiat, în

funcție de severitatea simptomelor și momentul apariției lor, în: sevraj etanolic minor (cu
tremor), major (cu apariția de halucinații), sevraj cu convulsii și delirium tremens (DT). În cadrul
DT, majoritatea semnelor clinice ale pacienților cu alcoolism cronic, sunt similare celor din
sevrajul necomplicat, dar sunt mult mai severe: tremor, instabilitate vegetativă (hipertensiune și
tahicardie), agitație psihomotorie, stare confuzională, halucinații, febră.

Tratament alcoolism

Pentru că alcoolismul nu este considerat un viciu, ci o boală, principiile de tratament

abordează diverse opțiuni terapeutice dependente de stadiul evolutiv la momentul diagnosticului,
organele afectate și impactul comportamenului pacientului în societate/ anturaj.

Abstinența este singura soluție pentru ieșirea din dependență. Mulți dintre pacienții
alcoolici solicită ajutor la insistențele membrilor familiei, primul pas fiind psihoterapia. În faza
de alcoolism cronic, o etapă terapeutică este dezalcolizarea, care se aplică în instituții de
psihiatrie specializate în tratarea dependențelor.

Tratamentul durează 14–17 zile și constă în ameliorarea medicamentoasă a sevrajului,

reechilibrarea funcțiilor respiratorie și cardiacă, corectarea hipoglicemiei, tratamentul unor
complicații (hepatită, infecții acute sau cronice, tulburări neurologice). Terapia continuă pentru
încă 2-6 luni, cu asistență medicală, psihologică, socială și spirituală.