Alcoolismul / Dependenta de alcool

Dependenta de alcool
Dependena fiziologic de alcool este indicat de prezena simptomelor de toleran sau de abstinen la
alcool.

Abstinena de alcool se caracterizeaz prin dezvoltarea de simptome de abstinen n decurs de 12 ore

sau mai mult dup reducerea consumului de alcool, urmnd unei ingestii prelungite i excesive de alcool.
Deoarece abstinena de alcool poate fi neplcut i intens, persoanele cu dependen de alcool pot
continua sa consume alcool n ciudal consecinelor adverse, adesea pentru a evita sau uura simptomele
de abstinen. Unele simptome de abstinen (de ex. problemele cu somnul) pot persista, cu o intensitate
mai mic, timp de luni de zile de la intreruperea consumului de alcool. Aproximativ 5% dintre persoanele
cu abstinen de alcool vor avea complicaiile severe ale abstinenei (de ex., delirium, crize de grad mal).

Alcoolul este un drog care duce la dependenta fizica si psihica.

Alcoolismul este manifestarea constienta sau nu, prin care individul cauta satisfacerea nevoii de a
consuma alcoll, indiferent de mijloace sau consecinte, pentru evitarea sevrajului sau a starilor psihice
neplacute.

Alcoolismul este o boala primara, cronica, influentata in dezvoltarea si manifestarile ei de factori genetici,
psiho-sociali si de mediu. Boala este deseori progresiva si fatala.
Alcoolismul duce la moarte prin supradoza, complicatii organice asupra creierului, ficatului, inimii si multor
alte organe. Poate apare frecvent pierderea controlului. Efectele daunatoare asupra organismului sunt
foarte probabile daca doza medie zilnica depaseste 40 de grame de alcool pur.

Alcoolul afecteaza in primul rand celulele nervoase, care odata distruse nu se mai pot reface. La fiecare
consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. In timp apar pierderea memoriei, scaderea
capacitatii de gandire si a inteligentei, a capacitatii de intelegere, a discernamantului, si se ajunge la
sindrom psiho-organic, cu convulsii, delirium tremens si dementa. Frecvent alcoolicii sufera de
agresivitate, instabilitate, insomnie, cosmaruri, depresie, anxietate, lipsa de vointa, izolare, complexe de
inferioritate, tulburarea relatiilor sociale, probleme familiale si de cuplu.

In tratamentul alcoolismului este eficace terapia de grup de tipul alcoolicilor anonimi si psihoterapia
individuala, mai ales dupa cure de dezintoxicare.
Odat ce se dezvolt un tipar de uz compulsiv al alcoolului, persoanele cu dependen pot dedica
perioade substaniale de timp obinerii i consumrii buturilor alcoolice. Aceste persoane continu
adesea s fac uz de alcool n ciuda consecinelor negative psihologice sau somatice (de ex., depresie,
pierderi de cunostinta, maladie hepatic sau alte sechele).

Abuzul de alcool
Abuzul de alcool este mai puin sever dect dependena i este diagnosticat numai dup ce a fost
stabilit absena dependenei. Performana colar i cea profesional pot suferi, fie din cauza efectelor
buturii, fie din cauza intoxicaiei efective cu alcool la coal sau la serviciu.

Ingrijirea copilului sau responsabilitile domestice pot fi neglijate i pot surveni absene de la coal sau
de la serviciu n legtur cu alcoolul. Persoana poate uza de alcool n circumstane periculoase din punct
de vedere fizic (de ex., condusul masinii sau manipularea unui utilaj n timp ce este beat). Pot apare
dificulti legale din cauza uzului de alcool (de ex., arestri pentru comportamentul din starea de ebrietate
ori pentru condus sub influena alcoolului.)

Persoanele care fac abuz de alcool pot continua s consume alcool, n ciuda cunoaterii faptului c
acesta determina probleme sociale sau interpersonale importante (de ex., certuri violente cu soia /soul/
n timp ce este beat//, maltratarea copilului).

Intoxicatia cu alcool
In intoxicatia cu alcool apar modificri comportamentale sau psihologice dezadaptative semnificative
clinic (de ex., comportament sexualsau agresiv inadecvat, labilitate afectiv, deteriorarea judecii,
deteriorarea funcionrii sociale sau profesionale) care apar n cursul sau la scurt timp dup ingestia de
alcool. Aceste modificri sunt acompaniate de dizartrie, incoordonare, mers nesigur, nistagmus,
deteriorarea ateniei sau memoriei, ori stupor sau com.

Gradele de incoordonare pot interfera cu capacitatea de a conduce masina i cu efectuarea activitilor

uzuale, pn la punctul de a cauza accidente. Proba uzului de alcool poate fi obinut din halena
alcoolic a respiraiei persoanei si din analiza toxicologic a aerului expirat, a sngelui i a urinii.

Abstinenta alcoolica
Dup ncetarea (sau reducerea) uzului excesiv i prelungit de alcool apare un sindrom de abstinen
caracteristic. Sindromul de abstinen include dou sau mai multe dintre urmtoarele simptome:
hiperactivitate vegetativ (de ex., transpiraie sau puls mai mare de 100), tremor marcat al minilor,
insomnie, agitaie psihomotorie, anxietate, grea sau vom, i mai rar, crize de grand mal sau halucinaii
sau iluzii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii.

Simptom ele de abstinen cauzeaz o deteriorare sau un stres semnificativ n domeniul social,
profesional sau n alte domenii importante de funcionare.

Simptomele de abstinenta alcoolica pot fi uurate prin administrarea de alcool sau de alt deprimant
cerebral. Simptomele de abstinen ncep de regul cnd concentraiile sanguine ale alcoolului scad
brusc (adic, n decurs de 4-12 ore) dup ncetarea sau reducerea uzului de alcool. Simptomele de
abstinen alcoolic ating maximul de intensitate n cursul celei de a doua zile de abstinen i este
posibil s se amelioreze considerabil n cea de a patra sau a cincea zi. Dup abstinena acut ns,
simptomele de anxietate, insomnie i disfuncie vegetativ pot persista timp de 3-6 luni, la nivele de
intensitate mai reduse.
10% dintre persoanele care dezvolt dependen alcoolic vor prezenta simptome dramatice (de ex.,
hiperactivitate vegetativ sever, tremurturi i delirium prin abstinen alcoolic). Crize de grand mal
survin Ia 3% dintre persoane.

Dependenta de alcool si dependenta de droguri

Dependena i abuzul de alcool sunt asociate adesea cu dependena sau abuzul de alte substane (de
ex., cannabis, cocain, heroin, amfetamine, sedative, hipnotice i anxiolitice, i nicotin). Alcoolul poate
fi utilizat pentru a uura efectele nedorite ale acestor alte substane ori pentru a li se substitui, cnd
acestea nu sunt disponibile.

Simptome si complicatii ale dependentei si abuzului de alcool

Simptomele de depresie, anxietate i insomnia acompaniaz frecvent dependena alcoolic i uneori o
preced. Intoxicaia alcoolic se asociaz uneori cu amnezie pentru evenimentele care au avut loc n
cursul intoxicaiei. Acest fenomen poate fi n legtur cu prezena unei concentraii mari de alcool n
snge i, poate, cu rapiditatea cu care aceast concentraie este atins.

Tulburrile n legtur cu alcoolul sunt asociate cu o cretere semnificativ a riscului de accidente,

violen i suicid. Se estimeaz c una din cinci internri n unitile de terapie intensiv din unele spitale
urbane este n legtur cu alcoolul i c 40% din populatie n Statele Unite are un accident n legtur cu
alcoolul la un moment dat n viaa, precum ic alcoolul este responsabil de 55% dintre decesele din
cursul condusului masinii.

Intoxicaia alcoolic sever, mai ales la persoanele cu tulburare de personalitate antisocial, este
asociat cu comiterea de acte infracionale. De exemplu, mai mult de jumtate dintre toi criminalii i
victimele lor se crede c erau intoxicai cu alcool n momentul crimei.

Intoxicaia alcoolic sever contribuie de asemenea la dezinhibiia i Ia sentimentele de tristee i de

iritabilitate, care contribuie ia tentativele de suicid i suicid complet. Tulburrile n legtur cu alcoolul
contribuie la absenteism de la serviciu, la accidente n legtur cu serviciul i la productivitatea sczut a
angajatului.

Tulburrile afective, tulburrile anxioase, schizofrenia i tulburarea de personalitate antisocial pot fi, de
asemenea asociate cu dependena de alcool.

Efecte medicale ale consumului excesiv de alcool

Ingestia repetat de doze mari de alcool poate afecta aproape fiecare organ, n special tractul
gastrointestinal, sistemul cardiovascular i sistemul nervos central i periferic. Efectele gastrointestinale
includ gastrita, ulcerele gastric i duodenal, i la aproximativ 15% dintre cei care uzeaz excesiv de
alcool, ciroza hepatic i pancreatita. Exist, de asemenea, o rat crescut a cancerului esofagian,
gastric i ai altor pri ale tractului gastrointestinal.

Una dintre afectiunile medicale generale cel mal frecvent asociate este hipertensiunea cu valori mici.
Cardiomiopatia i alte miopatii sunt mai puin frecvente, dar apar ntr-un procent crescut printre cei care
beau excesiv de mult. Aceti factori, mpreun cu creterea semnificativ a nivelului trigliceridelor i
colesterolului Iipoproteic cu densitate mic, contribuie la un risc crescut de maladie cardiac.

Neuropatia periferic poate fi evideniat prin scderea forei musculare, parestezii i diminuarea distal a
sensibilitii.
Efectele mai persistente ale abuzului de alcool asupra sistemului nervos includ deficitele cognitive,
deteriorarea sever a memoriei i modificrile degenerative din cerebel. Cel mai devastator efect asupra
sistemului nervos central l constituie tulburarea amnestic persistent indus de alcool (sindromul
Wernicke-Korsakov), n care capacitatea de a receptiona informaia nou este deteriorat sever.

Multe dintre simptomele asociate cu tulburrile n legtur cu alcoolul sunt o consecin a diverselor
afectiuni medicale rezultate in urma consumului de alcool. Exemple sunt dispepsia, greaa i flatulena
care acompaniaz gastrita i hepatomegalia, varicele esofagiene i hemoroizii care acompaniaz
modificrile hepatice induse de alcool. Alte semne somatice includ tremorul, mersul nesigur, insomnia i
disfuncia erectil.

Barbatii cu dependen cronic de alcool pot prezenta o diminuare a dimensiunilor testiculelor i efecte
feminizante asociate cu nivelele reduse de testosteron.

Butul excesiv repetat n cursul sarcinii este asociat cu avort spontan i cu sindrom alcoolic fetal.

Abstinena de alcool poate fi asociat cu grea, vom, gastrita, hematemez, gur uscat, facies
tumefiat i cuperos, i edeme periferice discrete.

Intoxicaia alcoolic poate duce la cderi i la accidente care pot cauza fracturi, hematoame subdurale i
alte forme de traumatisme craniene. Intoxicaia alcoolic sever repetat poate suprima, de asemenea,
mecanismele imunitare i poate predispune persoana la infecii i la creterea riscului de cancer.

Abuzul de alcool la adolescenti

Printre adolesceni, tulburarea de conduit i comportamentul antisocial repetat apar adesea concomitent
cu abuzul sau dependena de alcool ori cu alte tulburri n legtur cu o substan.

Abuzul de alcool la varstnici

Modificrile somatice n raport cu varsta la btrni duc la o cretere a susceptibilitii creierului la efectele
deprimante ale alcoolului, la diminuarea ratelor metabolismului hepatic a diverse substane, inclusiv a
alcoolului i scad procentajul de ap al corpului. Aceste modificri pot duce la btrni apariia unei
intoxicaii mai severe i, n consecin, probleme la nivele mai reduse de consum. Problemele n legtur
cu alcoolul la btrni este foarte posibil s fie asociate cu alte complicaii medicale.

Abuzul de alcool la femei

Femeile tind a prezenta concentraii de alcool n.snge mai mari dect brbaii la o anumit doz de
alcool per kilogram din cauza procentului lor mai redus de ap n corp, a procentului lor mai ridicat de
lipide n corp, precum i a faptului ca ele tind sa metabolizeze alcoolul mai lent.

Din cauza acestor concentraii crescute de alcool, femeile prezint un risc mai mare dect brbaii pentru
unele dintre consecinele n legtur cu sntatea ca urmare a unui consum excesiv de alcool (de ex.,
leziunile hepatice).
Genetica si alcoolismul
Conform ultimelor studii in domeniu ar exista variatii a 51 de regiuni cromozomiale care joaca un rol major
in dependenta de alcool prin comunicarea celulara, controlul sintezelor proteice, reglarea dezvoltarii si
interactiunile celulalre.
Studiile precedente aratau ca alcoolismul apare cu agregare intrafamiliala. Pe de alta parte descoperirea
secventelor genetice care predispun la alcoolism si dependenta de diverse alte substante poate duce la
descoperirea unor tratamente mai eficace pentru dependenta de alcool.

Este clar ca exista o dependenta intre vulnerabilitatea genetica la alcoolism si la alte dependente. Abuzul
de substante implica trasaturi genetice complexe.

Evoluia abuzului si dependentei de alcool

Primul episod de intoxicaie alcoolic este posibil s apara la mijlocul adolescenei, cu varsta la debutul
dependenei de alcool atingnd maximul n anii 20 si jumtatea anilor 30. Marea majoritate a celor care
prezint tulburri n legtur cu alcoolul o fac in jur de 30 de ani.

Abuzul i dependena de alcool au o evoluie variabil, caracterizat frecvent prin perioade de remisiune
i de recdere. O decizie de a stopa butul, adesea ca rspuns la o criz, este posibil sa fie urmat de
cteva sptmni sau chiar mai mult de abstinen, care este urmat adesea de perioade limitate de but
controlat sau fr probleme. Ins, odat ce ingestia de alcool este reluat, este extrem de probabil c
consumul va escalada rapid, i din nou vor apare probleme serioase.

Alcoolismul in familie
Dependena de alcool are adesea un pattern familial, i se estimeaz c 40-60% din varianta riscului este
explicat prin influene genetice. Riscul de dependen alcoolic este de trei pn la patru ori mai mare la
rudele apropiate ale oamenilor cu dependen alcoolic.

Factorii genetici explic numai o parte a riscului de dependen alcoolic in familii, o parte semnificativ a
riscului venind din factorii de mediu sau interpersonali, care pot include atitudinile culturale fa de but i
beie, accesibilitatea alcoolului (inclusiv preul), expectaiile de la efectul alcoolului asupra dispoziiei i
comportamentului, experienele personale cptate cu alcoolul, i stresul.

Abstinenta si sevrajul
Atunci cand alcoolicii decid sa se lase de alcool apar de obicei simptome de sevraj, care variaza de la
usoare la cele care ameninta viata.

Severitatea acestor simptome este de obicei legata de dependenta chimica a alcoolicului. Aceia care
beau alcool zilnic au dezvoltat un nivel crescut de dependenta, dar dependenta chimica poate apare si la
persoanele care nu beau zilnic.

Atunci cand cineva care este dependent de alcool decide sa nu mai bea, va avea o stare de disconfort
fizic. Din acest motiv este dificil ca un alcoolic sa se opreasca din baut daca nu primeste ajutor si sprijin.

De multe ori alcoolicii iau hotararea de a nu mai bea si sunt sinceri in aceasta hotarare. Dar odata cu
aparitia simptomelor de sevraj, apare dorinta de a bea. Corpul acooolicului ii spune persoanei ca are
nevoie de alcool. Pe masura ce simptomele de sevraj se agraveaza este mult mai usor ca persoana sa
bea un pahar de alcool.

Pentru aceia care s-au hotarat sa nu mai bea urmeaza o lupta cu simptomele de sevraj, care poate
uneori sa le ameninte viata.
Pentru aceia care au o dependenta chimica scazuta de alcool, simptomele de sevraj sunt de intensitate
mica sau medie, respectiv greturi, dureri de cap, anxietate, frecventa cardiaca crescuta si hipertensiune
arteriala. Desi aceste simptome sunt neplacute, ele nu sunt in mod obligatoriu periculoase. Dar adesea
ele sunt acompaniate de dorinta puternica de a bea, astfel ca decizia de a ramane abstinent este dificil de
luat.

Dar la aproximativ 48 de ore de abstinenta pot apare halucinatii, care pot dura de la cateva ore la cateva
saptamani si pot include halucinatiile vizuale, auditive si olfactive. Uneori apar convulsii sau crize, care
sunt periculoase si trebuie tratate medical. Simptomele pot progresa pana la delirium tremens dupa 3-5
zile de abstinenta. Simptomele de delirium tremens includ confuzia profunda, dezorientarea, halucinatiile,
hiperactivitatea si tulburari cardiovasculare. In timpul delirium tremens pot apare crize de tip grand mal,
infarcte miocardice si atac vascular cerebral.

Dar toate aceste simptome pot fi tratate medical. Pentru persoanele cu dependenta moderata se
administreaza tiamina si o dieta alimentara adecvata. In cazul dependentelor severe va fi administrata
medicatia.

Daca doriti sa va lasati de alcool consultati medicul si fiti sincer legat de cantitatea de alcool pe care o
consumati pentru a primi ajutorul necesar.

Depresia si abstinenta
Cercetarile arata ca datorita depresiei se reduce probabilitatea de mentinere a abstinentei la alcoolici,
desi depresia nu pare sa afecteze lasatul de fumat.

Un studiu publicat in Alcoholism: Clinical and Experimental Research, a evaluat 462 de participanti pe o
perioada de un an si jumatate dupa ce au fost tratati intensiv pentru a se lasa de bautura si de fumat.

Pentru depresivi sansa de a se reapuca de baut creste de 1,5 ori comparativ cu persoanele care nu sunt
depresive. Pe de alta parte depresia nu pare sa influenteze abstinenta de la fumat (conform cu Molly Kodl
de la centrul medical pentru veterani din Minneapolis).

Tratarea depresiei poate contribui la recuperare dupa alcoolism, desi sunt necesare cercetari ulterioare in
domeniu.

Tratamentul dependentei de alcool. Psihoterapia

Tratamentul in alcoolism este destul de variat datorita multiplelor aspecte ale dependentei de alcool.
Detoxifierea
Detoxifierea sau dezalcoolizarea este oprirea abrupta a ingestiei de alcool odata cu administrarea
medicamentelor pentru profilaxia sevrajului. Dezalcoolizarea trateaza efectele fizice ale alcoolului si dupa
dezalcoolizare este necesar tratamentul pentru reabilitare si profilaxia recaderilor.
Medicatia
Se prescriu o serie de medicamente pentru tratamentul alcoolismului, medicamente prescrise de medicul
psihiatru. Medicatia pentru sevraj si dezalcoolizare include:
Benzodiazepine: diazepam, lorazepam, oxazepam, etc, pentru a reduce simptomele de sevraj

Vitamine, mai ales din grupul B

Piracetam, pentru a reduce nivelele de lipofuscina

 Oxibatul de sodiu, folosit in dezalcoolizare si detoxifierea pe termen lung

De asemenea exista o serie de medicamente care se folosesc pe termen lung:

Antalcool sau disulfiram, care impiedica eliminarea acetaldehidei, care produce mahmureala. Ca
urmare a ingestiei de antalcool apar simptome foarte suparatoare, care descurajeaza alcoolicul sa mai
consume bautura.

Naltrexona, folosita pentru scaderea nevoii de alcool si incurajarea abstinentei.

Acamprosat sau Campral pentru a stabiliza creierul din punct de vedere chimic.

Topiramat, pentru reducerea cantitatii de alcool ingerat.

Psihoterapia in alcoolism
Dupa dezalcoolizare se recomanda psihoterapia individuala sau de grup, care se adreseaza cauzelor
psihologice legate de dependenta de alcool, astfel incat sa se faca profilaxia recaderilor. In abuzul de
alcool si alcoolism sunt utile atat psihoterapia individuala, cat si cea de grup si familiala. In cursul
psihoterapiei se incearca realizarea urmatoarelor:

Crearea unui cadru sigur in care persoana sa isi poata discuta problemele

Explorarea experientelor trecute

Promovarea impartasirii si eliberarii de experientele emotionale negative care pot afecta stima de
sine

Invatarea unor abilitati de coping pentru a se descurca cu problemele si simptomele specifice

Sprijin interpersonal

Furnizarea unor stafuri autoritare

Furnizarea unui model

Prin psihoterapia suportiva se ofera pacientilor un mediu sigur in care sa isi discute problemele.
Pacientul este incurajat la nivel emotional. Acest tip de psihoterapie nu se centreaza pe experientele
trecute. Este utila mai ales cu pacientii dezorganizati sau fragili din punct de vedere emotional.
Psihoterapia centrata pe coping invata pacientul diverse moduri practice pentru a se descurca cu
probleme specifice cum sunt depresia, anxietatea, panica si recaderile in consumul de alcool. De multe
ori se recomanda psihoterapia cognitiv-comportamentala si programele de preventie a recaderilor.
Psihoterapia integrativa combina mai multe abordari terapeutice pentru a ajuta alcoolicul sa se
recupereze si este indicata in majoritatea cazurilor.
Modelul integrativ al lui Prochaska si Di Clemente identifica patru faze de evolutie in abuzul de alcool:

Faza de precontemplare in care se consuma alcool refuzandu-se orice observatie pe aceasta tema care
poate da de gandit.
Faza de contemplare, in care dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de timp realitatea mult evitata
patrunde totusi in subconstient, clipa din care alcoolicul incepe sa mediteze si sa-si propuna schimbari
profunde.
Faza de actiune, in care alcoolicul dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de cautari gasind niste
solutii se hotaraste sa actioneze chiar daca solutiile gasite sunt pentru inceput modificari mici si simple
ale stilului de viata.

Faza de perseverenta in care alcoolicul mentine acele solutii gasite care il ajuta si se potrivesc
capacitatilor sale personale si conditiilor de mediu.

De regula dependentul are nevoie de mai multe incercari serioase de a se elibera definitiv din boala.
Pericolul este ca fiecare esec al acestor incercari secrete scade sansa ca alcoolocul sa mai incerce
odata. Devine demoralizat si respinge unele informatii utile sau oferte de ajutor.

Pentru multi alcoolici prima incercare se limiteaza la nivelul simptomatic, impunandu-si doar sa nu mai
bea. Abia apoi realizeaza ca trebuie sa modifice si anumite convingeri si atitudini din viata lor, sa rezolve
situatii sociale, eventuale conflicte si sa imbunatateasca relatiile cu persoanele apropiate sau importante.
Vor constata ca si aceste aspecte au influentat nereusitele premergatoare. Vor ajunge la concluzia ca
trebuie sa-si analizeze felul trairilor, ca trebuie sa se schimbe mai profund.

Abstinenta este definita ca fiind abtinerea voluntara de la satisfacerea unor necesitati fiziologice sau a
unor placeri. In cazul alcoolismului abstinenta este notiunea prin care se defineste renuntarea definitiva la
comsumul de bauturi alcoolice sau orice preparat care contine alcool, constituind o premisa
indispensabila vindecarii si din aceasta cauza reprezinta o masura terapeutica de baza.

Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape distincte la care participa membrii ai diferitelor
categorii profesionale, cel mai adesea asistenti sociali, medici, psihologi, preoti si chiar fosti dependenti,
succesiunea acestor faze constituind un lant terapeutic.

Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului si evaluarea complicatiilor organice,
clarificarea situatiei sociale precum si pe incurajarea motivatiei pacientului de a se trata. Acesta faza se
poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii, unde pot obtine rezultate dependentii foarte motivati.
Etapa de dezintoxicare este indicata atunci cand sunt de asteptat simtome de sevraj severe si se
desfasoara in spitale de psihiatrie sub supraveghere medicala.
Etapa de dezobisnuire are ca scop reducerea pana la disparitie a dependentei psihice si consolidarea
unei abstinente stabile, desfasurandu-se de regula in centre de tratament stationar, atunci cand nu se
obtin rezultate in tratamentul ambulatoriu sau cand mediul social nu sustine cauza.
Etapa de postcura si readaptare are ca scop stabilizarea dezobisnuintei in care participarea la grupuri
abstinente este de mare importanta.
Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependente este discutia in grup
terapia de grup.
Importanta terapiei de grup provine in primul rand din miscarea de autoajutorare care se bazeaza pe
intalnirea intre persoane care au aceasi problema. Un alt aspect consta in accentuarea actiunii
pacientului in eliberarea sa din dependenta. Grupul reduce din responsabilitatea terapeutului pentru
schimbarile ce urmeaza sa aiba loc si stimuleaza capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. Un
alt motiv pentru cresterea ponderii terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire a problematicii.
Aceasta poate fi diminuata de prezenta altor persoane afectate de aceleasi griji. Intelegerea manifestata
de ceilalti contracareaza in mare masura rusinea care se ascunde in spatele tagaduirii si care ar inhiba
altfel orice proces.

Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe termen
lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. 70,5% dintre pacientii care au
frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 45,5% dintre cei care n-au contactat un
asemenea grup.
Succes mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca si o
varsta de circa 40 de ani.

In abuzul de alcool si alcoolism sunt utile atat psihoterapia individuala, cat si cea de grup si familiala. In
cursul psihoterapiei se incearca realizarea urmatoarelor:

Crearea unui cadru sigur in care persoana sa isi poata discuta problemele;

Explorarea experientelor trecute;

Promovarea impartasirii si eliberarii de experientele emotionale negative care pot afecta stima de sine;

Invatarea unor abilitati de coping pentru a se descurca cu problemele si simptomele specifice;

Sprijin interpersonal;

Furnizarea unor stafuri autoritare;

Furnizarea unui model.

Prin psihoterapia suportiva se ofera pacientilor un mediu sigur in care sa isi discute problemele.
Pacientul este incurajat la nivel emotional. Acest tip de psihoterapie nu se centreaza pe experientele
trecute. Este utila mai ales cu pacientii dezorganizati sau fragili din punct de vedere emotional.
Psihoterapia centrata pe coping invata pacientul diverse moduri practice pentru a se descurca cu
probleme specifice cum sunt depresia, anxietatea, panica si recaderile in consumul de alcool. De multe
ori se recomanda psihoterapia cognitiv-comportamentala si programele de preventie a recaderilor.
Psihoterapia integrativa combina mai multe abordari terapeutice pentru a ajuta alcoolicul sa se
recupereze si este indicata in majoritatea cazurilor.
Grupe de ajutor pentru alcoolici
Multe persoane incearca sa se lase de baut si participarea la grupele de intrajutorare poate deveni o
parte esentiala in lupta cu alcoolismul.
Alcoolicii anonimi
In SUA alcoolicii anonimi este un grup care a fost format in 1935. Este un grup de intrajutorare pentru
alcoolici, cu scopul ajungerii la abstinenta.

Programul alcoolicii anonimi este conceput in 12 pasi, care sunt de fapt sugestii pentru cei care incearca
sa renunte la alcool. Cei 12 pasi ajuta alcoolicul sa recunoasca neajutorarea sa in fata alcoolului si se
subliniaza necesitatea onestitatii.
Recuperarea in cadrul alcoolicilor anonimi se bazeaza pe acceptarea unicitatii experientei fiecarei
persoane. Ascultand si impartasind propria poveste de viata, persoanele dependente de alcool invata ca
nu sunt singuri.

Al-Anon si Alateen
Al-Anon este un grup pentru membrii familiilor persoanelor dependente de alcool. Este un grup pentru cei
care sunt afectati de faptul ca o persoana semnificativa din viata lor este alcoolic.

Grupurile Alateen sunt destinate adolescentilor care au parinti alcoolici.

Profilaxia alcoolismului la adolescenti
Cunoasterea istoricului familial privitor la alcoolism este importanta astfel incat sa puteti apela la
psihoterapeut sau psihiatru inainte ca abuzul de alcool sa progreseze spre alcoolism.
Interventille timpurii sunt foarte importante pentru a face profilaxia dependentei de alcool la adolescenti.

La tineri probabilitatea dependentei de alcool depinde de influentele parintilor, colegilor si altor modele din
viata lor, de susceptibilitatea la reclame, de nevoia psihologica de alcool si factorii genetici care ii pot
predispune la dependenta.

Fiti atenti la semnele si simptomele care pot indica ca un adolescent consuma alcool:

Interes redus pentru diverse activitati si hobby-uri

Ochi injectati, vorbire confuza, goluri de memorie

Dificultati de relatie sau schimbarea relatiilor cu prietenii, adesea cu noi prieteni din alta gasca

Probleme la scoala si note tot mai mici

Schimbari frecvente de dispozitie si comportament defensiv

Atunci cand suspectam ca adolescentul consuma alcool este necesar sa discutam deschis cu el si sa
petrecem impreuna cu el mai mult timp, dar respectandu-i independenta. Spuneti copilului care sunt
consecintele alcoolismului si care vor fi consecintele daca nu urmeaza regulile pe care le stabiliti.

Cum putem ajuta un alcoolic

Pentru a ajuta un alcoolic este important sa ii acordam sprijin. Nu este util sa ne prefacem ca nu stim ca
persoana de langa noi bea. De asemenea nu este util sa le indeplinim toate sarcinile, pentru ca astfel
singura grija pe care alcoolicul o are este aceea a bauturii.

Nu acceptati scuzele pe care alcoolicul le furnizeaza de cate ori bea.

Ajutati alcoolicul sa accepte responsabilitatea faptelor sale. Nu il scuzati atunci cand face ceva gresit din
cauza alcoolului.

Nu acceptati faptul ca alcoolismul este o boala si ca alcoolicul nu are ce face. Spuneti persoanei
dependente de alcool ca se poate ajuta singura si ca are nevoie de ajutor profesionist.

Convingeti persoana dependenta de alcool sa apeleze la psihiatru, psiholog, psihoterapeut.

Desigur nu este usor sa ai un alcoolic in familie si adesea persoana dependenta de alcool nu doreste sa
fie ajutata.

Share this: