Alcoolismul

Alcoolismul, denumit și etilism, este o intoxicație alcoolică cronică, o stare patologică

determinată de consumul excesiv de alcool. Prin alcool se are în vedere etanolul.
Termenul alcoolism a fost folosit pentru prima oară de către medicul suedez Magnus Huss în
1849.  În secolul 19 și la începutul secolului 20 pentru dependența de alcool se folosea doar
termenul dipsomanie.
Alcoolismul este manifestarea, conștientă sau nu, prin care individul caută satisfacerea
nevoii de a consuma alcool, indiferent de mijloace sau consecințe, pentru evitarea sevrajului sau a
stărilor psihice neplăcute. Consumul de alcool este determinat atât de dependența fizică, cât și
dependența psihică. Consumul necontrolat de alcool are repercusiuni asupra sănătății și poziției
sociale ale celui care bea. La fel ca și alte dependențe, alcoolismul este privit ca o boală tratabilă.
Dependența de alcool include patru simptome:
 nevoia incontrolabilă de a consuma alcool;
 pierderea controlului - incapacitatea de a se limita la un singur pahar de băutură la o ocazie
deosebită;
 dependența psihică - simptome provocate de abținerea de la alcool, ca de exemplu amețeli, greață,
anxietate, tremurături și transpirație abundentă;
 toleranța - nevoia de a crește cantitatea de alcool consumată pentru a-i simți efectele.
Alcoolismul este o boală, nu un viciu. Este o boală progresivă, fizică și mentală, marcată de
obsesia de a bea, în ciuda răului fizic produs de consumul de alcool. Este o boală a negării, în care
bolnavul declară cu convingere "Eu nu sunt alcoolic!"- în ciuda tuturor evidențelor.
Intoxicația cronică, voluntară, prin consumarea repetată și uneori masivă de băuturi
alcoolice reprezintă un flagel social (o adevărată "pandemie toxică"), etanolul fiind inclus în
categoria "drogurilor sociale".
Studiile arată o clasificare a formelor de alcoholism:
 Alcoolismul alfa/α (faza prealcoolică) cu o durată care se întinde de la câteva luni până la câțiva
ani. Inițial alcoolul este consumat ocazional iar ulterior constant în scopul ameliorării unui conflict
intrapsihic sau a efectului anxiolitic. Nu se ajunge la dependența fizică.
 Alcoolism beta/β. Consumul abuziv de alcool este datorat obiceiurilor socioculturare. Datorită
abuzului pot apărea complicații medicale diverse.
 Alcoolism gamma/γ. Se constată pierderea controlului asupra cantității consumate, creșterea
interesului pentru procurarea alcoolului concomitent cu scăderea interesului general și neglijarea
îndatoririlor sociale și familiale (psihopatizare). Se identifică în mod constant un tablou clinic de
sevraj după 3-7 zile ce denotă instalarea dependenței fizice.
 Alcoolism delta/δ. Se caracterizează prin perioade de intoxicație prelungite ce favorizează
degradarea treptată a personalității, scăderea abilităților noetice până la apariția demenței și a
psihozelor alcoolice. Dependența fizică este foarte intensă, nepermițând suprimarea consumului nici
pentru 1-2 zile.
 Alcoolism epsilon/ε (dipsomania). Se caracterizează prin consum de alcool periodic în cantități
exagerate timp de câteva zile. Are un debut și un final brusc, cu intervale libere de chiar luni de zile.

1
 Poate apărea în contextul unei patologii afective bipolare, al unei turburări de somn asociate cu
tulburări medicale/psihiatrice, tulburările de somn asociate cu tulburări mentale, tulburări de
personalitate sau în epilepsie. Dipsomania este considerată forma cea mai gravă a alcoolismului.
La întreruperea consumului, se instalează sevrajul etanolic, care poate fi clasificat în 4
categorii, în funcție de severitatea simptomelor și momentul apariției lor:
1. Sevrajul etanolic minor (tremor) care apare în 6–12 ore de la ultima băutură și care se manifestă prin
tremor, anxietate, grețuri, vărsături și insomnie.
2. Sevrajul etanolic major (halucinații) care apare în 10–72 de ore de la ultima băutură și care se
manifestă prin halucinații tactile, auditive și vizuale, tremor al întregului corp, vărsături, diaforeză și
hipertensiune. Prezența halucinațiilor este un factor predictor de apariție a Delirium tremens.
3. Convulsiile care apar în 6–48 de ore la pacienți care în mod normal nu au convulsii, prezinta EEG
normal și care se caracterizează prin crize tonico-clonice generalizate cu perioadă postictus scurtă.
Aproximativ 40 % din pacienții cu sevraj etanolic au crize izolate, doar 3 % din pacienți evoluează
spre status epilepticus. Circa 33 % din pacientii cu sevraj și convulsii evoluează spre Delirium
tremens.
4. Delirium tremens (DT) este cea mai severă complicație a sevrajului etanolic și se manifestă în
general la 48–96 de ore de la întreruperea consumului de alcool. Majoritatea semnelor clinice care
apar în DT sunt similare celor din sevrajul necomplicat, dar diferă ca severitate: tremor, instabilitate
vegetativă (hipertensiune și tahicardie), agitație psihomotorie, stare confuzională, halucinații, febră.
Cauze
Alcoolismul este un tip de dependență la fel ca și cea de droguri. Nu este atât fizică cât și
mentală. Alcoolismul este împărțit în 2 categorii: dependența și abuz. Oamenii care sunt dependenți
de alcool petrec o mare parte din timp cu consumul de alcool și obținerea acestuia. Dependența
fizică implică: o nevoie de cantități tot mai mari de alcool pentru a se îmbăta sau pentru a atinge
efectul dorit (tolerantă), urmările fiind boli legate de alcool, probleme de memorie, după ce au băut
cantități mari. Apar simptomele de sevraj când consumul de alcool este stopat.
Nu există nici o cauza cunoscută comună a alcoolismului. Cu toate acestea, mai mulți factori
pot jucă un rol important în dezvoltarea să. O persoană care are o mamă alcoolică este mult mai
probabil să devină alcoolică spre deosebire de o persoană în a cărei familii nu se consumă alcool.
Cercetarea sugerează că anumite gene pot crește riscul de alcoolism, dar care gene sau modul în care
lucrează nu este cunoscut.
Factorii psihologici pot include: o nevoie de ajutor, anxietate, conflicte în relații, depresie,
stimă de sine scăzută. Factorii sociali includ: ușurință de a obține alcool, acceptarea socială a
consumului de alcool, stil de viață stresant

.Diagnostic
Cei cu risc de a dezvolta  includ: bărbații care au 15 sau mai multe reprize de consum de
alcool pe săptămână, femeile care beau de 12 sau mai multe ori pe săptămână, oricine consuma 5
sau mai multe băuturi ocazional, cel puțin o dată pe săptămână.
Teste pentru abuzul de alcool includ: nivelul de alcool din sânge - alcoolemia - (acest lucru
poate spune dacă cineva a consumat recent alcool, dar nu confirmă neapărat alcoolism), hemograma

2
completă, teste de acid folic, teste ale funcției hepatice, teste serice de magneziu, totalul
de proteine și de acid uric.
Tratament
Deoarece mulți oameni refuză să creadă că consumul lor este scăpat de sub control,
încercarea moderării pot fi deseori o modalitate eficientă de a rezolvă problemă. Dacă se reușește,
problema este rezolvată. Dacă nu, persoana este de obicei gata să încerce abstinență. 3 pași generali
sunt implicați în tratament o dată ce tulburarea a fost diagnosticată: intervenție, detoxifiere
și reabilitare.
Simptome
Alcoolismul afectează sistemul nervos central precum un medicament antidepresiv. Acest
lucru duce la o scădere în activitate, anxietate, inhibiții și tensiune. Chiar și câteva pahare pot
schimba abilitățile motorii, comportamentul și capacitatea de a gândi clar. Alcoolul poate afecta
concentrarea și judecata. Consumul excesiv de alcool poate duce la o intoxicație a organismului.
Unele simptome ale alcoolismului includ: durere abdominală, confuzie, episoade de violență,
ostilitate, lipsa de control asupra alcoolului, imposibilitatea de a elimina sau de a reduce cantitatea
de alcool din consum, găsirea diverselor scuze pentru a bea, greață, vărsături, nevoia de a consuma
alcool în fiecare zi în mod regulat, neglijența de a mânca, amorțeala și furnicături, aspect fizic
neîngrijit, comportament secretos pentru a ascunde consumul de alcool, tremurături dimineața.
Eliminarea alcoolului duce la simptomele următoare: confuzie, anxietate, moarte, creșterea
tensiuni arteriale, pierderea poftei de mâncare, greață și vărsături, psihoză, creșterea temperaturii,
ritm cardiac rapid, agitație sau nervozitate, convulsii și tremur.
Complicatiile neurologice ale consumului de alcool.
Demența alcoolică - Este impropriu denumită ca atare dupa unii autori întrucât este cauzată,
pe langă efectul toxic direct al alcoolului, unor multiple deficiențe nutriționale și vitaminice induse
de alcoolismul cronic, ca și unor repetate traumatisme cranio - cerebrale. Apare la alcoolicii cronici
după multi ani de degradare și marginalizare socială.
Accident vascular cerebral - Cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale la alcoolici
sunt de natura hemoragică, embolică și trombotică și se datorează prezenței hipertensiunii,
dislipidemiei, bolii aterosclerotice și/sau coagulopatiilor. Prezența unei coagulopatii poate să fie de
asemenea responsabilă pentru incidența crescută a hematoamelor subdurale la cei ce suferă un
traumatism cranio-cerebral.
Crizele epileptice simptomatice- Crizele comițiale legate de uzul de alcool sunt de obicei
generalizate, apar după întreruperea uzului și pot aunța instalarea epilepsiei. Uzul cronic de alcool si
intreruperile repetate ale acestuia duc la scaderea pragului de aparitie al crizelor comitiale. Riscul
crizelor comitiale este proportional cu cantitatea de alcool administrata.
Tulburări cerebeloase – Intoxicația alcoolică duce la tulburări de coordonare și modifică
abilitățile motorii - tulburări de echilibru.
Neuropatia periferică alcoolică - Cauza neuropatiei alcoolice este încă dezbătută. Se
presupune că include atât acțiunea directa asupra fibrei nervoase cât și acțiunea indirecta prin
nutriție deficitară. În cazuri severe pot fi afectați nervii care reglează funcțiile interne ale corpului.
Simptomatologia poate include : amorțeli, durere la nivelul membrelor, slăbiciune musculară,
crampe musculare, intoleranță la caldură, mai ales după exerciții fizice, impotență la bărbați,
incontinență urinară, dificultăți la urinat, constipație, diaree, greață, vărsături etc.
3
 Ambliopia alcoolica -Această afecțiune poate apare la persoanele cu uz cronic de alcool.
Simptomatologia include tulburări de vedere, inclusiv scăderea acuității vizuale începând cu
porțiunea centrală a câmpului vizual. Tulburarea este cauzată de efectul toxic al alcoolului la nivelul
nervului optic, ducând la neuropatia optică. Deoarece alcoolul generează depleția întregului corp de
nutrienti, ambliopia alcoolică este legată de deficitul de tiamină(vitamina B1), ceea ce duce la
lezarea nervului optic. Ambliopia alcoolică este reversibilă daca se tratează cu dieta adecvata si
multivitamine, in special tiamina (vitamina B1). Netratată duce la leziuni ireversibile ale nervului
optic și pierderea vederii.

Complicatiile gastro - intestinale ale consumului de alcool.

Efectele alcoolului asupra ficatului - Toxicitatea alcoolului asupra ficatului se datorează
utilizării preferențiale a alcoolului de către celulele hepatice ca și "combustibil preferat". Chiar și o
cantitate mică de alcool perturba gluconeogeneza și duce la derivarea metabolizării unor cantități de
carbohidrați în grăsimi. Deteriorarea hepatică începe cu transformarea steatozică a ficatului (ce are
loc la prezența unor nivele constante de alcool în sânge de 80mg / dl), urmată de hepatita alcoolică și
de fibroza perivenulara și în ultima faza de către ciroza hepatică.
Utilizarea cronică de alcool exacerbează hepatita infectioasă și interferă cu succesul tratamentului.
Combinația dintre alcoolism si hepatit C cauzează creșterea toxicității hepatice la nivele superioare
celor așteptate simplului efect aditiv al celor două.
Efectele alcoolului asupra stomacului - Alcoolul favorizeaza colonizarea stomacului cu
bacilul Helicobacter Pilory. Acesta produce amoniac și favorizează astfel colonizarea bacteriana ce
duce la gastrita si ulcer - in special asociate cu consumul de vin si bere. Prin urmare, desi alcoolul
cauzeaza gastrita hemoragica, nu este direct responsabil de aparitia bolii ulceroase. Alcoolul poate
actiona concomitent cu Helicobacter Pilory la intarzierea vindecarii si la agravarea unui ulcer deja
prezent. Alcoolul este responsabil de o incidenta crescuta a refluxului esofagian si a perturbarii
peristalticii normale secundar neuropatiei autonome. Concentratiile crescute de alcool in sange duc
la o evacuare gastrica intarziata a bolului solid si la o accelerare a evacuarii portiunii lichide din
bolul alimentar.
Efectele alcoolului asupra intestinului subtire - Intestinul subtire este expus la concentratii
ridicate de alcool în timpul uzului de alcool. Acest fapt duce la schimbări în structura celulara,
metabolismul și circulatia intestinului subtire. Alcoolul predispune la eroziunea hemoragica a vililor
intestinali si la duodenita. Acestea, in combinatie cu accelerarea motilitatii, cauzeaza deficienta
absorbtiei unor importanti nutrienti ce pot duce la o varietate de afectiuni medicale.
Efectele alcoolului asupra colonului - Hipertensiunea portala cauzata de disfunctia
hepatica, poate duce la aparitia de hemoroizi. Alcoolul de asemenea cauzeaza scaderea activitatii
non-propulsive colonice și creșterea motilității propulsive, ceea poate exacerbă boala hemoroidală.
Efectele alcoolului asupra pancreasului - Alcoolul poate cauza scaderea enzimelor
pancreatice din cauza fragilitatii structurilor de stocare celulare. Acest fenomen se traduce prin
inflamatia peretelui ductal ce blocheaza ductul pancreatic si conduce astfel la stimularea productiei
enzimatice. Combinatia acestor procese duce la aparitia pancreatitei cronice si acute. Prin episoade
recurente de pancreatita ce se manifesta prin insuficienta exocrina si endocrina, se poate ajunge
la diabet zaharat, absorbtia deficitara si deficienta de vitamine liposolubile (A, D, D2, E, K, F).

4
 Complicatiile cardio-vasculare ale consumului de alcool
Modificarile cardiace cauzate de consumul de alcool 25 % dintre pacientii cu uz cronic de
alcool prezinta o forma de boala cardio-vasculara. Patogeneza este, in primul rand, pusa pe seama
toxicitatii alcoolului asupra fibrei musculare striate ce duce la inflamatia musculaturii cardiace,
cardiomiopatie, aritmii si anomalii ale ventricului stang.
In afara efectului toxic direct, exista o afectare secundara rezultata din hipertensiunea indusa de
alcool si din modificarile lipidelor sangvine ce contribuie semnificativ la morbiditatea
cardiovasculara. De exemplu, arteriopatia coronariana este de sase ori mai frecventa la alcoolici si
cauzeaza o exacerbare a mortalitatii cu 20 % mai mare. In timpul sevrajului alcoolic, toate
problemele cardiace si anomaliile electrocardiografice se exacerbeaza si de asemenea pot apărea
simptome. Răspunsul cardiac la alcool reflecta fiziologia individuala, rata de consum si cantitatea de
alcool ingerat. La cei cu disfunctie ventriculara stanga predomina efectele inhibitorii ale alcoolului
ce cauzeaza o scadere a fractiei de ejectie. Alcoolul de asemenea modifica circulatia sangvina
locala : el tinde sa creasca irigarea pielii, irigarea splanhnica si miocardica si reduce circulatia in
teritoriul cerebral, muscular, pancreatic si la nivelul membrelor.
Cardiomiopatia alcoolica - Cardiomiopatia reprezinta afectarea miocardului (muschiului
inimii). Dependenta alcoolica poate duce la doua tipuri de disfunctii cardiace : tiamin - dependenta
(boala beri-beri alcoolica) sau tiamin - independenta (cardiomiopatia alcoolica). Fiziopatologia
cardiomiopatiei alcoolice este inca necunoscuta. La cei cu uz cronic de alcool (de obicei mai mult de
10 ani de consum) se intalneste frecvent hipertrofia miocardica si grade variate de fibroza
miocardica si perivasculara. Cel mai frecvent simptom este dispneea urmata de tuse, in special
nocturna. Alte simptome comune frecvent intalnite sunt : oboseala (ce reflecta o fractie de ejectie
scazuta si fixa), palpitatii asociate aritmiilor, anorexia, edemul si discomfortul abdominal cauzat de
congestia hepatica si intestinala. Pe masura ce boala progreseaza se instaleaza casexia cardiaca desi
initial pierderea in greutate este mascata de edeme. Tensiunea arteriala este de multe ori in limite
normale sau scazuta. Ecocardiografia va releva cardiomiopatia dilatativa iar modificarile
electrocardiografice nu sunt specifice. Cardiomiopatia alcoolica este in general ireversibila cu toate
ca o ameliorare a simptomelor poate fi obtinuta prin abstinenta.
Sindromul toxic cardiac cauzat de consumul de alcool - Acest sindrom consta in
perturbarea ritmului sau a conducerii cardiace (in special tahicardii supraventriculare), asociata cu
un consum masiv de alcool la persoane fara alte tulburari (boli) cardiace preexistente. Cea mai
frecventa aritmie este fibrilatia atriala ce se converteste spontan la ritm sinusal intr-o perioada de 24
de ore. Sindromul este recurent, dar evolutia sa este benigna iar tratamentul antiaritmic nu este de
obicei necesar. Mecanismul de aparitie a sindromului toxic cardiac nu este pe deplin elucidat, dar
ipotezele existente includ secretia excesiva de epinefrina si norepinefrina, cresterea nivelului
sanguin de acizi grasi si actiunea indirecta a acetaldehidei (metabolitul primar al alcoolului).
Hipertensiunea cauzata de consumul de alcool - In urma uzului de alcool pot rezulta
cresteri usoare ale nivelului tensiunii arteriale, in special daca tensiunea variaza de-a lungul
timpului. O cantitate de 1g / kgc / zi alcool, timp de 5 zile, este suficienta pentru o crestere
semnificativa a tensiunii arteriale, in special la persoanele deja hipertensive. Hipertensiunea apare
frecvent in sevrajul alcoolic, chiar si la cei fara istoric de hipertensiune si poate constitui o
5
complicatie serioasa a acestuia. De exemplu, consumul de bere, vin, sake si whiskey sunt mai
frecvent asociate cu cresterea tensiunii arteriale. De asemenea persoanele cu varste peste 50 de ani
sunt mai susceptibile la efectele alcoolului asupra tensiunii arteriale.

Efectele alcoolului asupra nivelului de cholesterol - Hiperlipidemia este rezultatul

lipogenezei accentuate prin oxidarea alcoolului. Celula hepatica utilizeaza preferential alcoolul ca si
combustibil in locul lipidelor, ceea ce duce la acumularea lipidelor in ficat si la secretia lor ulterioara
in circulatie. Pe masura ce uzul de alcool conduce la alterare hepatica, disfunctia secretorie a
ficatului poate conduce la efecul opus, respectiv la malnutritie si casexie (stare generala proasta a
organismului, care se manifesta prin tulburarea functiilor organismului, prin slabire si anemie etc.).

Complicatiile metabolice cauzate de consumul de alcool

Glucoza - Alcoolul duce la anomalii ale reglarii metabolismului carbohidratilor prin
disfunctie hepatica si pancreatica. Scaderea sensibilitatii tesuturilor la insulina in timpul sevrajului
alcoolic si scaderea raspunsului la insulina in timpul consumului alcoolic acut pot duce la nivele ale
glucozei in sange fie foarte scazute, fie foarte ridicate. Acidoza lactica alcoolica sau cetoacidoza
caracterizata prin greata, voma, dureri abdominale si niveluri anormale ale glucoziei sangvine poate
sa apara ca urmare a perturbarii echilibrului hidroelectrolitic prin scaderea Na, K, Mg, Ca si P.
Proteinele - Alcoolul duce la atrofie cerebrala prin scaderea sintezei de proteine cerebrale.
Desi efectele asupra sintezei proteinelor hepatice nu au fost elucidate, se stie ca alcoolul interfera cu
secretia hepatica a proteinelor si acest fenomen sta la baza efectului de "balonizare" al hepatocitelor,
observat in necroza celulara din disfunctia hepatica alcoolica.
Complicatiile hematologice cauzate de consumul de alcool. - Efectele hematologice ale
alcoolului includ o varietate de anemii, leucopenii (scadere patologica a numarului globulelor albe
din sange) si coagulopatii (tulburarilor de coagulare a sangelui).
Scaderea globulelor rosii din sange se poate datora deficitului de fier, deficitului de vitamina B12,
pierderilor permanente de sange de la nivbelul tractului gastrointestinal superior (esofag, stomac) si
a unei inflamatii cronice a alcoolului asupra celulelor.
Alcoolul duce si la scaderea celulelor albe din sange cu cresterea riscului de infectii in tot
organismul. De asemenea, alcoolul determina scaderea trombocitelor ceea ce duce la tulburari de
coagulare – hemoragii.

Complicatiile imunologice cauzate de consumul de alcool. - Alcoolul este asociat cu

disfunctia sistemului imun ce duce la cresterea riscului de infectii si neoplasm (tumora).
Infectiile - Uzul de alcool predispune la infectii prin malnutritie, disfunctie splenica,
leucopenie, disfunctie granulocitara si afectarea reflexului faringian. Pneumonia de aspiratie,
empiemul, HIV, bolile cu transmitere sexuala, abcesele cerebrale, meningita, peritonita bacteriana
spontana si tuberculoza sunt frecvente la consumatorii cronici de alcool si au o rata crescuta a
mortalitatii.
Neoplasmul - Persoanele cu uz cronic de alcool au un risc crescut de cancer al tractului aero
- digestiv (buze, cavitate orala, limba, faringe, laringe, esofag, stomac si colon), cancer de san, ficat,
ducte biliare si plaman. Acest risc este crescut chiar si atunci cand ceilalti factori precum dieta,
fumatul si stilul de viata sunt exclusi. Rolul alcoolului in dezvoltarea cancerului este acela al unui

6
co-carcinogen, adica potenteaza efectul carcinogenic al altor factori precum tutunul. Alte mecanisme
posibile ale inductiei cancerului sunt iritatia locala in cazul plamanului si tractului digestiv sau
deteriorarea functiei sistemului imun.
Complicatiile renale cauzate de consumul de alcool - Disfunctia renala la cei cu uz cronic
de alcool este frecvent atribuita bolii hepatice. Aceasta insotita de efectele renale ale intoxicatiei
alcoolice duce la ineficienta reglarii acidului uric, fluidelor si electrolitilor. De asemenea poate sa
apara ischemia renala si sindromul hepatorenal. Hiponatremia dilutionala, hipokaliemia,
hipofosfatemia si hipomagnezemia apar din cauza retentiei de sodiu in urma bolii hepatice.
Hiperuricemia poate fi rezultatul insuficientei renale, dar se datoreaza mai frecvent gutei. Abuzul
alcoolic duce la perturbarea echilibrului acido - bazic si la acidoza metabolica. Acidoza respiratorie
poate sa apara in intoxicatii alcoolice insotita de depresia respiratorie. Alcaloza metabolica poate sa
apara odata cu voma si diareea. Alcaloza respiratorie apare in sevrajul alcoolic sau in ciroza
hepatica din cauza toxinelor endogene. Deshidratarea este frecventa la persoanele cu uz cronic de
alcool si este rezultatul vomei, diareei si diurezei crescute.
Complicatiile pulmonare cauzate de consumul de alcool - Intoxicatia alcoolica poate duce
la depresie respiratorie complicata cu aspiratie si pneumonita chimica si / sau infectioasa. Tahipneea
este rezultatul infectiei, alcalozei respiratorii data de disfunctia hepatica sau de sevrajul alcoolic.
Complicatiile hormonale si sexuale cauzate de consumul de alcool -Concentratia
hormonilor : paratiroidian, insulina, adenocorticotropina, prolactina, cortizol si hormonului de
crestere pot fi alterate de catre consumul de alcool. La barbati se observa, secundar scaderii
productiei de testosteron, diminuarea numarului si motilitatii spermatozoizilor, disfunctie sexuala,
infertilitate. In cazul disfunctiei hepatice avansate, cu secreie anormala de estrogen, pot apare atrofia
testiculara si ginecomastia. La femei se poate instala menopauza prematura si poate sa apara ciclu
neregulat, dismenoree si metroragie cauzate de malnutritie si coagulopatii. Cantitati precum o
singura unitate (12 gr de alcool pur) / saptamana pot duce la scaderea fertilitatii la femei.
Complicatiile nutritionale cauzate de consumul de alcool Alcoolul este o sursa importanta
de calorii lipsite de valoare nutritionala, fiind una din cauzele majore de deficit nutritional. Factori
ce contribuie la deficitul nutritional sunt toxicitatea directa asupra tesuturilor, perturbarea absorbtiei
nutrientilor si a metabolismului lor. Lipsa tiaminei (vitamina B1) duce la sindromul Wernike -
Korsakoff, boala beriberi si polineuropatie. Diminuarea cantitatii de de acid folic si vitamina B12 se
manifesta prin anemie megaloblastica si deficitele neurologice asociate acesteia. Scaderea zincului
este asociata cu piele uscata si aspra, letargie mentala, afectarea simtului gustativ si apetit scazut.
Nivelele de vitamine A, B2, C, D, E, K, Mg, Ca, folat, fosfat si Fe sunt scazute la consumatorii
cronici de alcool. Imbunatatirea nutritiei si abstinenta sunt necesare pentru a corecta aceste deficite
precum si suplimente cu tiamina, acid folic si multivitamine pentru cel putin 3 luni. Cazurile severe
de malnutritie trebuie tratate prin administrae intramusculara de tiamina, deoarece absorbtia
deficitara a acesteia este frecvent prezenta.
Influentele consumului de alcool asupra somnului Alcoolul este un excitant ce duce
la insomnie de adormire si de mentinere precum si la oboseala, in primul rand la nivel psihic, in
timpul zilei. Dupa incetarea uzului de alcool apar simptome care se manifesta prin vise vii, ce de
obicei trezesc individul, formand astfel un cerc vicios ceea ce, in final, duce la deprivarea de somn.
Aparitia apneei obstructive in timpul somnului poate fi cauzata sau agravata de alcool din cauza
efectului inhibitor al alcoolului asupra respiratiei si relaxarii tractului respirator superior.
7
Bibliografie

Asocația Psihiatrilor Liberi din România, 2003- DSM-IV, București

Bradu, I. B., (2005) - Psihologie medicala, Editura Infomedica, Bucuresti
http://www.dependenta.ro/tratament_dependenta_alcoolism.htm
http://www.alcooliciianonimi.ro/test.htm
Bradu, I. B., (2005) - Psihologie medicala, Editura Infomedica, Bucuresti