Sunteți pe pagina 1din 5

1

Lp 15 - Enzime

ENZIMELE SERICE
Definiie: Enzimele sunt proteine care catalizeaz reacii chimice in care substratul (asupra cruia acioneaz enzimele) este transformat in produi de reacie. Principiul dozrii = se masoara scderea substratului sau formarea produsului de reacie intr-un interval de timp dat. Unitatea de msura = in sistemul internaional este katalul uzual se folosete unitatea enzimatica/litru (U/L); 1k = cantitatea de enzima care convertete 1 mol de substrat /secunda in timp ce 1U = cantitatea de enzima care poate cataliza reacia unui micromol de substrat/minut (in condiii date de pH, temperatura etc.); 1U = 1/60 microkatal.

Clasificarea enzimelor serice - in funcie de sursa:


1. Enzime intrinseci (funcionale): sintetizate hepatic ; secretate activ in plasma unde exista substratul lor Ex: colinesteraza serica (pseudocolinesteraza - acioneaz asupra succinilcolinei), proenzimele din cascada coagulrii. 2. Enzime extrinseci (nefuncionale) - substratul fiziologic nu este in plasma unde au valori minime. a) enzime din secreiile exocrine care ajung in plasma prin difuzie - ex. : amilazele, fosfataza acida etc. - valori serice crescute in leziuni ale glandelor sau obstrucii ale canalelor excretorii. - valori serice sczute in atrofia glandei respective, b) enzime intracelulare enzime de citoliza - ex.: transaminazele, LHD ; - normal au valori sczute in plasma, - concentraia lor serica crescnd in leziunea esutului in care se gsesc. ***Creterea concentraiei serice in leziuni depinde de localizarea intracelulara a enzimei (ex. o enzima citoplasmatica iese mai uor din celula dect una situata in organitele celulare), existenta sau nu a unei bariere inflamatorii, vascularizaia esutului afectat, gradul de solubilitate si difuzibilitate al enzimei, viteza de eliminare si catabolizare a enzimei. Localizarea unei enzime in anumite organe/esuturi si creterea ei in ser diagnosticheaz leziunea de organ. 1.

Amilazele

hidrolaze care acioneaz asupra legturilor glicozidice -1,4 fiind eseniale in digestia amidonului; valori normale = 21-101 U/L (amilazemia); clearence seric de aproximativ 2 h. se filtreaz si se elimina urinar (au greutate moleculara mica) si se pot doza in urina ; amilazemie => amilazurie origine dubla: salivara si pancreatica; este sintetizata predominant amilaze - forma majora. a) amilaza salivara - valori crescute : inflamaii/infecii (oreion) leziuni ale glandelor salivare, obstrucia canalelor de excreie (litiaza canal Stenon); - valori sczute: atrofia glandelor salivare b) amilaza pancreatica - valori crescute: pancreatite acute (activarea in situ a enz. pancreatice =>autoliza/autodigestia esutului pancreatic) amilazemia apare in 2-12 h avnd maximul la 24 ore de la debut ; ! creterea asociata a lipazei pancreatice confirma sursa pancreatica a amilazei amilazuria apare la 12-24 h dup creterea serica si se menine 7-10 zile dup normalizarea valorilor serice ! important pentru diagnosticul retrospectiv ! amilazuria poate sa nu apar/nu e corelata cu amilazemia daca pancreatita se complica cu insuf. renala acuta. - valori crescute moderat: cancer pancreatic, acutizri ale pancreatitei cronice (induse de consumul de alcool), inflamaii de vecintate (colecistite, litiaza biliara, ulcer peptic perforat, peritonite etc.) - valori sczute: pancreatita cronica ( apare atrofia glandei ).

2. Fosfatazele
Sunt enzime care defosforileaza: indeparteaza un grup fosfat de pe substratul lor prin hidroliza acidului fosforic monoester la un ion fosfat si o molecula cu un grup hidroxil (OH) ; activitate opusa fosforilazelor/kinazelor care ataeaz un grup fosfat substratului lor utiliznd o molecula macroergica ca ATP-ul. in funcie de pH optim de funcionare se mpart in fosfataze acide (pH=5) si fosfataze alcaline (pH=9-10) a) Fosfataza acida =<6.6 U/L (<3.5 U/L pentru PAP) Sursa principala prostatica: PAP fosfataza acida prostatica ; alte surse: ficat, rinichi, plaman, os; - creteri patologice: cancerul prostatic, metastaze osoase ale cancerului prostatic ! (marker tumoral), dar uneori si in afeciuni benigne ale prostatei (adenom de prostata, traumatisme minime : sondaj urinar, tueu rectal) b) Fosfataza alcalina (ALP alkaline phosphatase) = 33-96 U/L - adult Sursa : hepatica (hepatocit, cel. epiteliului canaliculelor biliare), osoasa (osteoblastul), placentara fosfataza alcalina hepatica (de secreie exocrina) - AP-1 - creteri patologice : sindroamele de colestaza (aparine enzimelor de colestaza) extra si intrahepatica asociata cu: hepatita acuta sau cronica, ciroza hepatica, carcinoame hepatice , metastaze hepatice ale altor cancere. Sindroamele de colestaza - cauzate de ntreruperea/blocarea excreiei biliare. o extrahepatica : litiaza biliara, cancer de cap pancreatic, pancreatita o intrahepatica : hepatita acuta hepatocite balonizate, czute in canaliculele biliare, infiltrat inflam acut. hepatita cronica liza hepatocitelor, infiltrat limfo-monocitar ciroza hepatica benzi de fibroza ce distrug arhitectura lobulului hepatic *de obicei (nu ntotdeauna) gradul de cretere a valorii serice se coreleaz cu severitatea obstruciei Enzime de colestaza: AP-1, GGT (gama glutamil transferaza) <30 U/L, GGT: epiteliul cailor biliare, celulele tubulare renale: si in afeciuni renale, alcoolism, obezi (50%), 5NT (5nucleotidaza), LAP (leucin-amino-peptidaza) fosfataza alcalina osoasa - AP-2 - creteri fiziologice : perioadele de cretere la copii si adolesceni , formarea calusului post fractura ; - creteri patologice : afeciuni maligne - osteosarcom, metastaze osoase ale altor cancere (marker tumoral) afeciuni non-maligne - boala Paget a osului , hiper-paratiroidie, osteomalacie fosfataza alcalina placentara AP-4 - creteri fiziologice : sarcina ; - creteri patologice: cancere ale organelor genitale feminine, cancer de sn, cancer pulmonar (marker tumoral)

3. Enzime de citoliza
a) Transaminazele TGP/GPT (transaminaza glutamat-piruvica) = ALAT/ALT (alanin-amino-transferaza) (N<30-40 U/L) transfera gruparea amino a alaninei ketoglutaratului cu formarea glutamatului si piruvatului (reacie reversibila)

glutamate + pyruvate -ketoglutarate + alanine

Sedii principale : hepatocit ( 90% din enzima se gsete intracitoplasmatic), muchi striat, miocardiocit, rinichi, plaman. - creteri importante (10X-100X max. normala) in hepatite acute, necroza toxica a ficatului, acetaminophen overdose - creteri moderate (<10X val. max. normala) in hepatite cronice, ciroza hepatica, infarct miocardic acut (IMA). TGO/GOT( transaminaza glutamic oxal-acetica) = ASAT/AST (aspartat-amino-transferaza) (N< 20-30 U/L) -ketoglutarate + aspartate glutamate + oxaloacetate catalizeaz reacia aspartat + oxoglutamat <=> oxaloacetat + glutamat (reacie reversibila)

Sedii principale: miocardiocit, hepatocit (40% in mitocondrii, 60% in citoplasma), , celula musculaturii striata, eritrocit - creteri importante (10 X - 100 X valoarea maxima normala) : hepatite acute, necroza toxica a ficatului, IMA, sd. alcool acetaminophen !! - creteri moderate (< 10X val. max. normala) : hepatita cronica, ciroza hepatica, boli ale musculaturii striate! In majoritatea bolilor hepatice (cu necroza hepatocitara moderata/sczuta) : raportul TGP/TGO >1 excepie : In boli hepatice cu necroza hepatocitara importanta : raportul TGO/TGP > 1 : In hepatopatiile alcoolice: raportul TGO/TGP>1 :ciroza hepatica: raportul TGO/TGP >1 In afectarea cardiaca/musculara : raportul TGO/TGP >1 b) LHD (lactic dehidrogenata) =120-240 U/L catalizeaz conversia piruvatului la lactat (conversie reversibila) concomitent cu transformarea NADHNAD+

LHD este un tetramer format din 2 tipuri de subunitati M si H in pondere variabila care determina existenta a 5 isoenzime (LDH1-5); LHD se gsete in aproape toate esuturile; LDH 1 (H4), 2 (H3M1) predominant in miocardiocit si eritrocitcreteri : infarct miocardic acut, anemie hemolitica LDH 3 (H2M2) predominant in plamani, pancreas creteri: pancreatita, infarct pulmonar LDH 4 (H1M3), 5 (M4) predominant in hepatocit si celula musculara striata creteri : afeciuni hepatice, afeciuni musculare LHD total poate creste si in: tumori; infecii CMV, EBV; hipoxie si/ sau staza pulmonara si/sau multiorgan din IC, TEP

c) CK /CPK (creatin-fosfokinaza)= 38-174 U/L - ataeaz un grup fosfat substratului (creatinei) utiliznd o molecula macroergica ca ATP-ul pentru a forma fosfocreatina - se gsete in concentraii crescute la nivel miocardic si muscular si in cantitati reduse cerebral CK dimer format din 2 subunitati M(muscle)/B (brain) determinant existenta a 3 isoenzime(CK 1-3) - CK-MM (CK1) specifica esutului muscular => in leziuni musculare (chiar minime inj. IM): polimiozita, rabdomioliza, traumatismele musculare. - CK-MB (CK2) specifica miocardului => in infarctul miocardic - CK-BB (CK3) specifica esutului cerebral => leziunile SNC, hemoragie subarahnoidiana. ! scderea CK: reducerea masei musculare.

Markeri cardiaci
Complexul troponinic I, C, T - regleaz interaciunea actina-miozina la nivelul miocardiocitului = proteine reglatoare) troponina T - specific cardiaca creste in primele 4-6 ore de la debut; max la 12 ore (10-24 ore); revine la normal in 10-14 zile troponina I - specific cardiaca creste in primele 4-6 ore de la debut; max la 12 ore (10-24 ore); revine la normal in 3-6 zile CK-MB creste la 4-6 ore atinge max la 12-24 ore si revine la normal la 48 ore; relativ specifica TGO creste la 12 ore, atinge max la 24-48 ore si revine la normal la 72-96 ore (AST/ALT>1); specificitate joasa LHD 1,2 creste la 24-48 ore, atinge max la 48-72 ore si revine la normal in 7-10 zile; specificitate joasa mioglobina creste la 2 ore, max la 9 ore si revine la normal la 30 ore ; este nespecifica

Markeri Troponina T Troponina I CK-MB TGO LDH 1,2 Mioglobina

iniiala 4-6 h 4-6 h 4-6 h 12 h 24-48 h 2h

maxima 12 h 12 h 12-24 h 24-48 h 48-72 h 9h

normalizarea 10-14 zile 3-6 zile 48 h 3-4 zile 7-10 zile 30 h

Observaii creste de 20 X normalul; cel mai specific si sensibil test cel mai specific si sensibil test relativ specific TGO/TGP>1; specificitate joasa LDH 1>LDH 2; specificitate joasa nespecifica ;

Utilitatea modificrilor dinamice ale markerilor cardiaci: contribuie la diagnosticul pozitiv de IMA (alturi de ECG si clinica) si fac diagnosticul diferenial cu alte afeciuni apreciaz timpul scurs de la debutul IMA in funcie de care se alege conduita terapeutica cea mai potrivita pot aprecia aproximativ ntinderea zonei de necroza (valoarea troponinei T in ziua a 3-a)

MARKERI TUMORALI
Substane endogene produse si secretate de tumora sau substane produse de ctre organism ca rspuns la tumora. Markerii tumorali pot fi utilizai pentru: - screeningul populaiei sntoase/ populaiei la risc pentru anumite tipuri de cancer/ detectare precoce - stabilirea prognosticului si a rspunsului predictiv la anumite tipuri de terapii - monitorizarea pacienilor diagnosticai ( rspunsul la tratament, detectarea recderilor etc.) 1. Hormoni hCG (gonadotrofina corionica umana) - secretat de epiteliul trofoblastic placentar, 2 lanuri : alfa si beta, subunitatea beta se gsete la normal in serul gravidelor - utilizat pentru monitorizarea evoluiei sarcinii - Tumori trofoblastice ( coriocarcinomul, mola) - Tumori cu celule germinative testiculare (seminom testicular/ nonseminom) sau ovariene (adenocarcinom ovarian) - Tumori cu celule germinative maligne extragonadale, Cancer pancreatic 2. Proteine oncofetale AFP (alfa 1 feto-proteina) relativ specific pentru carcinoame hepato-celulare, metastaze hepatice, tumori nonseminom ACE (CEA) (antigen carcioembrionar) - normal aflat pe membranele celulelor tubului digestiv fetal in lunile 2-6 de sarcina, cu rol in adeziunea intercelulara ; valori serice normale la aduli : <2,5/5 ng/ml la nefumtori/ fumtori. - Afeciuni maligne : carcinom colo-rectal, cancer pancreatic, cancer pulmonar, cancer mamar, etc.; - Afeciuni non-maligne : ciroza hepatica, pancreatite, boli inflamatorii intestinale 3. Antigene tumorale (pot fi recunoscute de anticorpi monoclonali) CA 125 - relativ specific pentru carcinomul ovarian ; poate apare si in cancerul pancreatic ; mai poate apare in afeciuni non-maligne(salpingita, endometrioza, boala inflamatorie pelvina, pancreatita) CA 19-9 - relativ specific pentru cancer de colon, cancer pancreatic, cancer gastric, carcinom de duct biliar; poate apare si in afeciuni non-maligne(colecistita, ciroza hepatica, litiaza biliara, pancreatita) CA 15-3 - relativ specific pentru carcinom mamar PSA (antigen prostatic specific)- apare in cancerul prostatic; poate fi crescut si in afeciuni benigne ale prostatei 4. Enzime PAP (fosfataza acida prostatica): valori crescute in cancerul prostatic ; creste si in afeciuni benigne ale prostatei ALP placentara (fosfataza alcalina) (creste fiziologic in sarcina) creste patologic: cancere ale organelor genitale feminine, cancer mamar, cancer pulmonar

5
ALP osoasa ( creste fiziologic in perioada de cretere la copii/adolesceni, in perioada formarii a calusului post fractura) creste patologic in osteosarcom, metastaze osoase ale altor cancere ; valori crescute pot apare si in afeciuni nonmaligne : boala Paget a osului, osteomalacie, hiperparatiroidism. NSE( enolaza neuronala specifica gamma) : neuroblastom, tumori ale sistemului APUD, cancer pulmonar cu celule mici.

VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)


masoara inaltimea in mm coloanei de plasma ce se separa in urma sedimentarii hematiilor, intr-o ora, intr-un tub de dimensiuni standard (100 mm prin metoda Wintrobe si 200 mm prin metoda Westergren mai utilizata pentru ca presupune o etapa suplimentara de diluie pentru corecia in cazul anemiilor) metoda de determinare uzuala si uor de efectuat valorile normale sunt influenate de vrsta si prin urmare se folosete urmtoarea formula VSH normal barbati = respectiv VSH normal femei = VSH este guvernat de potenialul zeta care reprezint incarcatura electrica care apare la interfaa dintre o suprafaa solida (eritrocitul) si mediul lichid (plasma); practic indica gradul de respingere dintre eritrocitele din plasma; sinteza crescuta de proteine de faza acuta in special fibrinogen din inflamaie determina scderea potenialului zeta (fibrinogenul "nvelete" eritrocitele modificndu-le incarcarea electrica) fapt ce determina agregarea hematiilor si formarea de rulouri eritrocitare care datorita greutii crescute se sedimenteaz mai rapid conducnd la creterea VSH. VSH este considerat un indicator direct al inflamaiei deoarece in aceste condiii valoarea lui creste ca urmare a creterii sintezei de proteine de faza acuta in special a fibrinogenului. in comparaie cu proteina C reactiva VSH creste lent si ramane crescut o perioada ndelungata in inflamaie (ultimul care creste ultimul care scade); in afara de inflamaie VSH mai este influenat de nr., forma hematiilor dar si de ali factori care modifica potenialul zeta. Creteri ale valorilor VSH Valori sczute ale VSH policitemia vera, microcitoza, siclemia, hipofibrinogenemia inflamaie, infecie, cancere, limfoame, leucemii anemie, macrocitoza, sd. nefrotic gamapatiile monoclonale, hipercolesterolemia

S-ar putea să vă placă și