UMF ,,Carol Davila Bucuresti

Facultatea de Medicina,
Fiziopatologie II, INBI ,,Prof. Matei Bals

Metabolismul proteic
Enzimele
2015

NL
FL
Hgb + RBC extins
NT
VSH, PCR, Fg, procalcitonina
Na
K
Creatinina, uree, glicemie, ac uric (hgb-glic)
INR
APTT
PT
CP
TGO, TGP;, GGT, FA (ALKP), BD, BI, BT,
Electroforeza
Albumina
Ddimeri,
CK, CK-MB, LDH, troponina,
Pro-BNP

CUPRINS
1. Definitie Generalitati
2. Localizarea enzimelor
3. Indicatiile diagnosticului enzimatic
4. Calcularea activitatii enzimatice
5. Clasificarea structurala a enzimelor
6. Clasificarea functionala a enzimelor:
6.1. Enzimele functionale plasmatice
6.2. Enzimele nefunctionale plasmatice:
6.2.1. Enzimele excreto-secretorii
6.2.2 Enzimele celulare

1. DEFINITIE. GENERALITATI

Structuri proteice cu rol in catalizarea reactiilor biochimice

din organism (sinteza, degradare, oxidare, reducere,
hidroliza).

Sunt biocatalizatori = accelereaza viteza proceselor

metabolice; in lipsa lor, aceste reactii s-ar desfasura
foarte lent => acumulare deseuri intracelulare si moarte
celulara.

Fiecare enzima actioneaza asupra unui substrat pe care il

convesteste in anumiti produsi.

ttp://biology200.gsu.edu/houghton/2107%20%2713/lecture18.htm

2. LOCALIZAREA ENZIMELOR
Enzimele sunt localizate specific: organite celulare, citoplasma,
localizare mixta (organite celulare si citoplasma), sange.

Exista izoenzime (sunt enzime cu secventa aminoacizilor

diferita, care insa catalizeaza aceeasi reactie) cu specificitate
pentru anumite tesuturi.

Cunoasterea localizarii lor este utila in orientarea asupra

functionalitatii unor organe, avand valoare diagnostica.

ttp://biology200.gsu.edu/houghton/2107%20%2713/lecture18.html

2. LOCALIZAREA ENZIMELOR

! O leziune celulara ce determina eliberarea din

celule a enzimelor mitocondriale este mai grava
decat o leziune limitata la membrana celulara ce
determina doar iesirea enzimelor citoplasmatice.

In mod fiziologic, exista gradiente de concentratie

enzimatica:

pe de o parte intre diferite organe si tesuturi,

pe de alta parte intre acestea si plasma.

ttp://biology200.gsu.edu/houghton/2107%20%2713/lecture18.html

3. INDICATIILE DIAGNOSTICULUI
ENZIMATIC
a ) Scop diagnostic
Unele determinari enzimatice sunt teste de specificitate
(enzimatice sau izoenzimatice) pentru anumite tesuturi (ex:
determinarea raportului GOT/GPT este utilizata in diagnosticul
infarctului acut de miocard).

b) Aprecierea gravitatii unei afectiuni

Enzimele cu sediul ultrastructural sunt folosite pentru diagnosticul
unui proces de necroza (iesirea acestor enzime din celule
presupune distrugeri celulare)).

c) Aprecierea evolutiei - se folosesc enzimele cu cea mai mare

specificitate pentru un anumit organ.

4. CALCULAREA ACTIVITATII
ENZIMATICE
-

Enzimele plasmatice se determina ca activitate enzimatica

se utilizeaza reactia catalizata de enzima respectiva si se dozeaza
cantitatea de produs format sau de substrat transformat.
se exprima in unitati internationale (U) sau mU (1U= 1000
mU) pe litru (U/L).
1 unitate de activitate enzimatica (1U)=cantitatea de enzima care catalizeaza
transformarea unui micromol de substrat timp de 1 minut, in conditii optime de pH si
temperatura (25 C, 30C sau 37C);

Utilizarea diferitelor substrate duce la modificarea activitatii

enzimei:
Metoda Bodansky - utilizeaza -glicerolfosfatul (ca substrat ),
- se determina fosfatul pus in libertate sub actiunea enzimei.
- rezultatele sunt exprimate in Unitati Bodansky (UB);
- valoarea normala este considerata 1-4 U Bodansky, care corespund la 18-27
UI/L.
Denisa Mihele. Biochimie clinica. Editia aII-a. Editura medicala. Bucuresti, 2010.

5. CLASIFICAREA STRUCTURALA A
ENZIMELOR

Enzime:
- cu structura unitara (alcatuite numai din
aminoacizi): tripsina, chemotripsina, pepsina, lipaza
- cu structura binara alcatuite dintr-o parte proteica
(apoproteina) si o parte neproteica (cofactor)
Cofactorii- substante de natura neproteica ce confera activitate
enzimatica apoproteinei (ex: ioni metalici, vitamine, coenzime).

http://notesforpakistan.blogspot.ro/2010_12_13_archive.html

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.1 ENZIMELE PLASMATICE FUNCTIONALE
Enzime sintetizate in ficat cu rol activ in plasma (se mai numesc si
proteine intrinseci).

Plasma este locul lor de actiune si se gasesc aici la un nivel mai ridicat
decat in restul tesuturilor.

Majoritatea enzimelor plasmatice sunt produse de ficat.

Intr-o afectare hepatica cu insuficienta hepatica, activitatea
acestora este scazuta (ex: activitatea plasmatica a
pseudocolinesterazei scade in paralel cu gradul insuficientei hepatice).

Exemple:
colinesteraza,
lipoproteinlipaza,
lecitincolesterolaciltransferaza (LCAT),
factorii de coagulare, factorii fibrinolizei;
ceruloplasmina.

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.1 ENZIMELE PLASMATICE FUNCTIONALE

Colinesteraza serica
Rol:
acetilcolinesteraza - n terminaiile nervoase colinergice i n
celulele Kupffer; rol in transmiterea influxului nervos;

alfacolinesteraza - n hematii; rol in metabolismul hematiei pe

linie proteica;

pseudocolinesteraza - n hepatocite; rol in metabolismul proteic.

Metode de dozare:
metoda rapid - virajul de culoare produs de acidul acetic
eliberat de enzim prin hidroliza acetilcolinei;

metoda Michel sau macrometoda - utilizeaz acetilcolina ca

substrat elibernd acidul acetic titrabil cu soluie NaOH N/100;

metoda colorimetric sau micrometoda - n hidroliza butiriltiocolinei.

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.1 ENZIMELE PLASMATICE FUNCTIONALE

Colinesteraza serica
Valori normale:
- pentru metoda rapid 1900-3800 mU/ml
- pentru metoda Michel 3-6 ml NaOH N/100

Indicatii pentru dozare:

- afectiuni hepatice,
- intoxicatia cu organofosforice(pesticide),
- determinarea sensibilitatii la succinilcolina (anestezic).

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.1 ENZIMELE PLASMATICE FUNCTIONALE

Colinesteraza serica
Valori crescute:
obezitate
(in special, obezitatea viscerala exista lipoliza indusa de stimulii adrenergici cu
eliberarea de acizi grasi liberi care stimuleaza sinteza de lipide si proteine in
hepatocit)

sindrom nefrotic
(creste prin accelerarea sintezei hepatice de proteine, cu caracter compensator, ca
raspuns la pierderea lor pe cale urinara; are greutate moleculara mai mare comparativ
cu albumina)

miastenia gravis
(colinesteraza hidrolizeaza acetilcolina din placa neuromusculara regland transmiterea
impulsurilor nervoase; lipsa legarii acetilcolinei de receptorii specifici determina
cresterea consecutiva a activitatii colinesterazei)

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.1 ENZIMELE PLASMATICE FUNCTIONALE
Colinesteraza serica
Valori scazute:

deficit congenital: - deficit enzimatic :

Succinilcolina - relaxant muscular (anestezic)- inhiba reversibil acetilcolinesteraza
- hidrolizata de colinesteraza serica
- medicamentul nu este metabolizat rapid - apnee prelungita

deficit de aport malnutritie

deficit de sinteza:
decompensate)

- insuficienta hepatica (din hepatite acute severe, ciroze hepatice

- strile caectice (din neoplasme)

blocarea activitatii enzimei:

- infarct miocardic acut (scade activitatea enzimei pentru
mentinerea unui nivel crescut de acetilcolina la nivel cardiac, necesar pentru efectele
parasimpatice la nivelul cordulu
- intoxicaia cu pesticide (inhibarea acetilcolinesterazei si colinesterazei)

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.1 ENZIMELE PLASMATICE FUNCTIONALE
Colinesteraza serica
Scaderea progresiva a pseudocolinesterazei i a albuminei
sugereaza afectare hepatica ireversibila.

Studiile statistice au aratat c valoarea serica colinesterazei se

coreleaza cu nivelul proteinemiei, mai ales al albuminemiei i cu

cel al protrombinei.

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
Enzime care nu prezinta functii fiziologice in plasma (sunt denumite si proteine
extrinseci).

Se gasesc in plasma in concentratii mult mai mici decat concentratia lor din tesuturi.
In multe cazuri plasma este deficitara in cofactori necesari pentru activarea optima a
acestor enzime.

Prezenta lor in plasma poate fi explicata prin:

1.reinnoirea tesuturilor prin diviziune celulara
2.modificari ale permeabilitatii celulare:
- aparitia unor perturbari a proceselor energetice celulare (citokine, acidoza si
sepsis) asupra membranei celulare, determina scaderea concentratiei de ATP din
celule si se repercuta asupra permeabilitatii membranei celulare;
- aceasta explica cresterea nivelului plasmatic al unor enzime (ex.: creatinkinaza)
n cursul efortului fizic intens;
3.distructie celulara (citoliza)
4.obstructie

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.1 Enzimele excreto-secretorii
Sunt sintetizate la nivelul unui organ (ex: pancreas) si au actiune la
distanta (ex: la nivelul tubului digestiv).

Se secreta in cantitati ridicate si sunt eliminate rapid si complet, prin

canalele excretoare.

Activitatea enzimatica creste cand:

- calea de excretie este blocata
- rata de producere este crescuta

In afectiuni pancreatice activitatea plasmatica a enzimelor secretorii este

crescuta (exista depozite la nivelul pancreasului, din care enzimele se
elibereaza in functie de prezenta unor stimuli digestivi alimentari).

Exemple:
amilaza pancreatica (scindeaza carbohidratii)
lipaza (scindarea trigliceridelor)
tripsina (scindarea proteinelor)
pepsinogenul (scindarea proteinelor)

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.1 Enzimele excreto-secretorii

Amilaza serica
Valori normale: 25-125 UI/l
Localizare: saliva, pancreas, ficat, intestin subtire si in cantitati mici, in
organele genitale

Rol: catalizeaza degradarea hidrolitica poli- si oligozaharidelor

Structura : doua forme izoenzimatice principale:
- amilaza salivara (60% din amilaza serica normala)
- amilaza pancreatica(40% din amilaza serica normala)

Valori crescute pancreatita acuta:

- creste la 3-6 ore de la debutul afectiunii (aparitia durerii)
zile

- atinge un nivel maxim la 20-30 de ore si se normalizeaza dupa 2-8

- poate creste pana la 30-40 de ori peste valoarea normala

(pancreatita acuta cu necroza extinsa)

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.1 Enzimele excreto-secretorii

Lipaza serica

Valori normale: 20-160 UI/l

Localizare: pancreas

Rol: in prezenta sarurilor biliare, transforma grasimile in acizi

grasi si glicerol

Structura: nu are izoenzime

Valori crescute pancreatita acuta:

-creste la 3-6 ore, atinge un nivel maxim la 24 ore de la debutul
afectiunii si poate persista pana la 2 saptama
- specificitate mai mare pentru pancreas decat amilaza
- nivelurile crescute persistente peste 3 saptamani reflecta
prezenta de complicatii (pseudochist) sau neoplasm pancreatic

Cresterile amilazemiei si lipazemiei sunt concomitente si se

asociaz cu cresterea nivelului urinar al acestor enzime.

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.1 Enzimele excreto-secretorii

Valori crescute amilaza si lipaza serice:

1. Afectiuni pancreatice:

afectiuni de tip inflamator - cresterea activitatii plasmatice enzimatice prin

cresterea permeabilitatii membranelor celulare;

afectiuni de tip necrotic (pancreatita necrotica, fibroza pancreatica,

pancreatita cronica, neoplasm de pancreas) - createrea activitatii plasmatice
enzimatice prin liza celulara

afectiuni de tip obstructiv (obstructia canalelor pancreatice prin litiaza,

neoplazie, parazitoza, compresiuni diverse etc.) - cresterea presiunii in
canalele respective, cu deversarea enzimelor la polul vascular, cu cresterea
nivelului lor plasmatic

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.1 Enzimele excreto-secretorii
Valori crescute amilaza si lipaza serice:
2. Alte afectiuni:
ulcer gastric penetrant in pancreas (inflamatie si liza celulara);
infarct mezenteric (ischemie cu modificarea permeabilitatii celulare sau
necroza celulara);

sarcina extrauterina rupta (exista amilaze si la nivelul trompelor);

medicamente care determina spasm al sfincterului Oddi (ex: opiacee,
corticosteroizi);

postmanevre instrumentale (ex: gastroscopie,

ERCP=colangiopancreatografie retrograda endoscopica);

tulburarile eliminarii renale a amilazei pancreatice: macroamilazemia

(amilaza se poate combina cu Ig G sau Ig A => macroamilazele care nu pot
traversa membrana glomerulara)

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare

Enzime sintetizate in celule, unde indeplinesc un rol

activ

Ajung in plasma prin modificarea permeabilitatii

membranei celulare sau prin distructie celulara (citoliza)

Unele au specificitate pentru un anumit tip de tesut deci

modificarea activitatii lor plasmatice poate orienta asupra
sediului de organ al unei leziuni

Exemple:
- Fosfatazele alcaline
- Lactatdehidrogenaza LDH;
- Creatinkinaza - CK;
- Leucinaminopeptidaza LAP;
- Troponina,
- 5 Nucleotizada - 5 NT;
- Aspartat aminotransaminaza - AST;
- Alanin aminotransaminaza ALT; - Fosfatazele acide
- Gama glutamiltranspeptidaza GGT;

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Lactatdehidrogenaza (LDH)
Valori normale serice: 100-190 U/L
Localizare strict intracitoplasmatica (n majoritatea celulelor
cord, ficat, rinichi, muschi scheletici, eritrocit, creier, plaman)

Rol:

enzima a glicolizei, care catalizeaza reactia reversibila piruvat-lactat

http://proteopedia.org/wiki/index.php/User:Kelly_Roark/Sandbox1

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Lactatdehidrogenaza (LDH)
Structura moleculei LDH =
tetramer format din doua tipuri de
lanturi polipeptidice:

tip H (heart - sintetizat

predominant in miocard);

tip M (muscle sintetizat

predominant in muschiul scheletic

si ficat)

Combinarea celor doua tipuri de lanturi sub forma unui

tetramer cinci tipuri de izoenzime:

LDH
LDH
LDH
LDH
LDH

1
2
3
4
5

=
=
=
=
=

4
3
2
1
4

lanturi de tip H
lanturi de tip H si 1 lant de tip M
lanturi de tip H si 2 lanturi de tip M
lant de tip H si 3 lanturi de tip M
lanturi de tip M

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare

Lactatdehidrogenaza (LDH)

Valori crescute:
arata o liza celulara, fara a ne putea orienta pentru localizarea
leziunii

afectiuni cardiace - LDH total crescut prin cresterea LDH1 si LDH2

(LDH1>LDH2);

afectiuni hematologice - LDH total crescut prin cresterea LDH1 si

LDH2 (LDH1<LDH2);

afectiuni hepatice sau musculare - LDH total crescut prin cresterea

LDH4 si LDH5.

stari de soc LDH total crescut prin cresterea tuturor izoenzimelor

Dozarea LDH total din sange nu poate fi folosita ca indicator
specific pentru nici o afectiune, din cauza raspandirii largi a enzimei.

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A
ENZIMELOR
6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2
Enzimele celulare
Lactatdehidrogenaza
(LDH)

Valori crescute:

LDH1(hidroxibutirat dehidrogenaza) creste caracteristic la 8-24 de ore

de la debutul infarctului miocardic si atinge valoarea maxima la 3-6
zile

Intr-o evolutie obisnuita a infarctului valoarea LDH se normalizeaza in

7-12 zile

Raportul LDH1/LDH2 peste 0,75 are specificitate si sensibilitate de

peste 90% pentru necroza miocardica

Raportul LDH total/LDH1:

- sub 1,3 n infarct miocardic acut
- peste 1,64 n afectiuni hepatice

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Creatin-kinaza (creatin-fosfokinaza, CK)
Valori normale:
brbat : 55-170U/l
femeie: 30-135 U/l
Localizare strict
intracitoplasmatica; in muschi
secheletic, cord, creier
Rol:
- catalizeaza reactia
creatina+ATP=creatinafosfat
+ADP

Structura - dimer cu 3
izoenzime n funcie de

CKMM

CK-MB

CK-BB

Muchi
99
scheletic

Miocard

77

22

Creier

96

http://www.medbio.info/Horn/Time%206/muscle_metabolism_april_2008.htm

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare

Creatin-kinaza (creatin-fosfokinaza, CK)

Izoenzima CK MB
Valoare normala: < 10 UI/l
Valori crescute:

infarct miocardic acut - in primele 2-3 ore de la debutul

infarctului si atinge valoarea maxim la 12-36 de ore

miocardite,

angioplastie,

traumatisme musculare

http://ww2.odu.edu/~czemlin/heartattacks.html

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare

Creatin-kinaza (creatin-fosfokinaza, CK)

Izoenzima CK MM
Reprezinta majoritatea CK total, de aceea CK total depinde de masa
musculara a persoanei
Valori crescute:
o miopatii (afectiuni autoimune, hipotiroidism,
soc, convulsii),
o traumatisme musculare (biopsii musculare,
postoperator),
o distrofia musculara progresiva

Distrofia musculara progresiva=afectiune genetica determinata de lipsa distrofinei(proteina citoscheletala cu

rol in stabilizarea sarcolemei); caracterizata prin deficit motor si amiotrofii progresive generalizate;

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Creatin-kinaza (creatin-fosfokinaza, CK)
Izoenzima CK BB

Valori crescute: leziuni ale sistemului nervos central:

edem cerebral,

accident vascular cerebral,

traumatisme cranio-cerebrale,

tumori cerebrale,

anestezie generala,

intoxicaii cu somnifere,

electrooc

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Troponina
Valori normale : TnT < 0,1 ug/L, TnI< 0,1 ug/L
Localizare strict intracitoplasmatica:
miocard, muschi scheletic.

Rol: complex proteic ce regleaz

interaciunea calciu-dependent ntre actin i miozin

Structura: 3 tipuri: I, T, C
troponina C se leaga de calciu;
troponina I inhiba interactiunea dintre actina si miozina;
troponina T ataseaza complexul troponinic la filamentele subtiri prin
legarea la tropomiozina
http://edoc.hu-berlin.de/dissertationen/kabaeva-zhyldyz-2002-1111/HTML/kabaevach1.html

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare

Troponina
Valori crescute - afectiuni ce implica un grad de necroza miocardica,
indiferent de cauza (anoxie, contuzie , inflamatie)

Troponina se dozeaza in urmatoarele

situatii:

diagnosticul IMA
estimarea dimensiunilor IMA
evaluarea pacienilor cu angin
pectoral instabil
detectarea reperfuziei coronariene
detectare IMA aprut perioperator
determinari in dinamica ca indicator
ai rejetului allogrefei cardiace
traumatisme cardiace

http://odlarmed.com/?p=3314

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare

Troponina Izoenzima Tn I
Valoare normala < 0.1 ug/L
Ramane crescuta mai mult timp decat CK MB si are specificitate mai
mare pentru leziunile cardiace
Valori crescute:
afectiuni cardiace: infarctul miocardic acut, angina instabila,
miocardita, pericardita, tahicardie
traumatisme cardiace: contuzii miocardice, angioplastie
coronariana, cardioversie, by-pass coronarian,
afectiuni ale musculaturii striate
in infarctul miocardic acut creste
la 2-8 ore, atinge o valoare maxima
la 12-24 ore si scade dupa 7-10 zile

http://pro2services.com/lectures/Fall/CardEnz/cardenz.ht
m

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Troponina Izoenzima Tn T
Valoare normala < 0.1ug/L
Mai putin specifica in IMA
decat troponina I
Valori crescute:
afectiuni cardiace: infarctul miocardic acut,
angina instabila, miocardita, pericardita,
tahicardie
traumatisme cardiace: contuzii miocardice,
angioplastie coronariana, cardioversie,
by-pass coronarian
afectiuni ale musculaturii striate
in infarctul miocardic acut creste
la 2-8 ore, atinge o valoare maxima
la 12-96 ore si scade dupa 5 zile
pana la 3 luni.
http://imedecine.pbworks.com/w/page/7802658/Marqueurs%20cardiaques

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare

Interpretarea testelor de diagnostic, Jaques Wallach, editia a VIIa, Editura Stiintelor Medicale, 2007

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Alanin-amino-transaminaza (ALT)
[glutamat-piruvat-transaminaza (GPT)]
Valoare normala: 7-50 UI/l
Localizare: intracitoplasmatica in musculatura scheletica, ficat i cord
Rol : catalizeaza transferul unei grupari amino de la alanina la cetoglutarat; produsii acestei reactii de transaminare reversibila fiind
piruvat si glutamat: (alanina + cetoglutarat = piruvat + glutamat).
Structura: nu are forme izomere conformationale
Valori crescute:

marcat - in afectiuni insotite de necroza extinsa hepatica (ex:

hepatita acut virala forma fulminanta) valori de 100xN!

moderat in afectiuni cu necroza hepatica sau cu cresterea

permeabilitatii (hepatita cronica, ciroza hepatica, ficat de staza,
miopatii)

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Aspartat-amino-transaminaza (AST)
[glutamat-oxalacetat-transaminaza (GOT)]
Valoare normala: 7- 40 UI/l.
Localizare:

- in citoplasma (60%)
- in mitocondrie (40%)

Din acest motiv cresterea activitatii ei plasmatice poate sugera un proces

de necroza
Rol: conversia aspartatului si a acidului -cetoglutaric in oxaloacetat si n
glutamat.
aspartat+acid -cetoglutaric= oxalat+glutamat
Structura: doua izoenzime:
- GOT1 izoenzima citozolica - in cea mai mare parte in hematii si cord.
- GOT2 prezenta in cea mai mare parte in ficat
Este utilizata in diagnosticul infarctului acut de miocard, impreuna cu
CK-MB si alti produsi de necroza

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Aspartat-amino-transaminaza (AST)
[glutamat-oxalacetat-transaminaza (GOT)]
Valori crescute:

marcat - in afectiuni insotite de necroza extinsa:

- hepatica ( hepatita acut virala forma fulminanta)
- necroza miocardica (infarct miocardic acut)

moderat in afectiuni cu necroza hepatica sau cu cresterea

permeabilitatii:
-

hepatita cronica,
ciroza hepatica,
ficat de staza,
miopatii,
afectiuni hematologice,
traumatisme

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Transaminazele
Valori crescute transaminaze
Raportul normal AST/ALT = 1,3

crescut (>1,3) sugereaza afectiune cardiaca

scazut (<1,3) sugereaza afectiune hepatica

Un nivel seric crescut al transaminazelor ofera o gama larga de posibile cauze,

aceasta poate fi micsorata prin corelarea cu nivelele serice ale altor enzime (ex.
fosfataza alcalina in afectiuni de cai biliare, CK in miopatii).

!Valorile crescute ale transaminazelor nu inseamna asadar o afectare

hepatica, evaluarea trebuie facuta in contextul tuturor analizelor si manifestarilor

bolii.

Nivelul transaminazelor nu este legat direct de prognosticul bolii:

- n hepatita acuta A transaminazele pot fi mult crescute, dar aceasta afectiune are de obicei o
evolutie buna

- pacientii cu hepatita acuta C au nivele moderat crescute ale transaminazelor, dar boala

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Gamaglutamiltranspeptidaza(GGT)
Valorile normale: 8-40 U/L la barbat
5-25 U/L la femeie
Localizare: localizata la nivelul membranei citoplasmatice a numeroase
celule (in special, hepatocitele si celulele canaliculelor biliare).
Rol:

catalizeaza transferul grupului glutamil de la peptide catre alti

aminoacizi intervenind astfel n transportul amino-acizilor prin
membran

Structura: proteina heterodimerica, fiecare subunitate fiind formata dintrun singur lant polipeptidic.
Valori crescute:afectiuni hepatice ce evolueaza cu colestaza:
- colestaza mecanica (obstructie/compresie de cai biliare: calculi,
tumori, etc))
- hepatita acuta (virala, alcoolica)
- hepatita cronica (virala, autoimuna. alcoolica)
- ciroza hepatica (virala, alcoolica, autoimuna ciroza biliara
primitiva)
- leziuni toxice hepatice:
- solventi organici,
- medicamente (clorpromazina, fenobarbital),

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Gamaglutamiltranspeptidaza(GGT)

Valori crescute:

Cresterea izolata se observa mai ales la marii consumatori de alcool chiar

inainte ca alte teste functionale sa fie modificate

Cresterea activitatii plasmatice a GGT reprezinta cea mai importanta

modificare din colestaza (10-50 de ori valorile normale)

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Enzimele de colestaza
Colestaza = imposibilitatea curgerii bilei la nivelul canalelor biliare
intrahepatice sau extrahepatice

Colestaza intrahepatica apare frecvent in afectiuni ca:

- ciroza biliara,
- hepatita virala acuta forma colestatica
- toxice (medicamente)

Colestaza extrahepatica poate fi:

- intracanaliculara (calculi biliari, tumori, paraziti, etc),

- extracanaliculara (compresiuni prin adenopatii, aderente,
tumori, etc.)
Enzimele de colestaza sunt:
- gamaglutamiltranspeptidaza (GGT)
- fosfatazele alcaline hepatobiliare
- 5-nucleotidaza (5-NT)

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Fosfatazele alcaline
Valoare normala: 42-98 UI/l la femei
53-128 UI/l la barbati
Localizare: la nivel hepatic, tractului biliar, osului, mucoasei intestinale si
placentei
Rol: catalizeaza hidroliza fosfatilor organici la pH alcalin (pH=9) => se
numesc fosfataze alcaline
Structura: trei tipuri de izoenzime:
- hepatobiliare - sintetizate de celulele canaliculelor biliare si hepatocite; se
elimina prin bila
- osoase - sintetizate de osteoblasti
- intestinala sintetizate de celulele intestinale
Exista si fosfataza alcalina placentara sintetizata tranzitor de placenta in
timpul sarcinii

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.2 Enzimele celulare
Fosfatazele alcaline
Valori crescute:
1. fosfatazele alcaline hepatobiliare:
- sindromul de colestaza
- tumorile hepatice
2. fosfatazele alcaline osoase: in afectiuni caracterizate prin activitate
osteoblastica:
- tumori osteoblastice,
- metastaze (in neoplasmul de prostata, de san),
- perioada de crestere,
- rahitism,
- boala Paget a osului
In aceste afectiuni fosfataza alcalina este crescuta pe seama izoenzimelor
osoase si nu sunt insotite de cresteri ale celorlalte enzime de colestaza
(GGT, 5 NT, LAP)
3. fosfatazele alcaline intestinale: in afectiuni ulcerative sau ischemice
intestinale
4. fosfataza alcalina placentara: dozabila la mama in cursul sarcinii

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.1 Enzimele celulare

Leucinaminopeptidaza
Valori normale: < 200 UI/L (sange)
Localizare: -in special , la nivelul sistemului hepatobiliar,
- in mai mica masura in pancreas, rinichi,
intestin, placenta
Rol: proteaza ce elibereaza aminoacizii situati la capatul
N-terminal al diferitelor proteine si polipeptide
(reactioneaza in special cu reziduurile de leucina);
Valori crescute : in afectiunile hepatobiliare insotite de
colestaza

Se dozeaza impreuna cu fosfataza alcalina pentru a infirma sau

confirma originea hepatica a
fosfatazei alcaline.

Spre deosebire de fosfataza alcalina, leucinaminopeptidaza nu

creste in afectiunile osoase.

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.1 Enzimele celulare

5-Nucleotidaza
Valori normale: 0,3 - 3,2 unitati Bodanski (UB) (neinfluentate de sex
sau rasa)

Localizare : - in ficat (in special la nivelul membranelor plasmatice

ale
canaliculelor biliare si ale capilarelor sinusoide);
endocrin;

- intestin, creier, inima, vase de sange si pancreasul

Rol: catalizeaza hidroliza fosfatului esterificat la carbonul 5 al ribozei

si dezoxiribozei din nucleotide;

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.1 Enzimele celulare

Fosfatazele acide
Valori normale:
Fosfataza acida totala - 0,1-0,9 unitati Bodanski (UB) sau
- 2-5 unitati King-Armstrong (UKA)
- 4,5 -13,5 UI
Fosfataza acida prostatica = 0,04 - 3,6 UI
Localizare: - se afla la nivelul majoritatii organelor,
- in principal, la nivelul prostatei, oaselor, ficatului, splinei,
rinichilor,
elementelor figurate sangvine si glandelor endocrine
Rol: catalizeaza hidroliza fosfatilor organici la pH alcalin (pH=4,6) => se
numesc fosfataze acide
Structura: exista mai multe tipuri de izoenzime (mai importante,
prostatice si osoase)
Fosfataza acida se formeaza in special, la nivel prostatic sub influenta
hormonilor androgeni

6.CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ENZIMELOR

6.2 ENZIMELE PLASMATICE NEFUNCTIONALE
6.2.1 Enzimele celulare
Fosfatazele acide
Valori crescute:
- patologie prostatica (liza celulara ):
- carcinom de prostata
cateterism)

- manopere medicale (palparea, cistoscopia,

- metastaze osoase ale cancerelor (liza celulara):

- colon
- mamar
- cortico-suprarenal
- pulmonar
- embolii pulmonare (distrugere plachetara)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1.

Mosbys Manual of Diagnostic and Laboratory Tests, Kathleen Deska Pagana, Timothy j.
Pagana, Elsevier, third edition.
2.
Analize de laborator si alte explorari diagnostice, Editura MedicArt, 2007.
3.
Oxford Handbook of Clinical and Laboratory Investigation, Drew Provan, Oxford
University Press, third edition, 2010.
4.
Differential Diagnosis by Laboratory Medicine , a quick reference for physicians, Marks
V., Cantor Th., Mesko D., Pullman R., Nosalova Gabriela , Springer, 2002.
5.
Fiziopatologie - Note de curs si lucrari practice, Daniela Adriana Ion.
6.
Compendiu de fiziopatologie speciala, Badescu M., Ciocoiu M. , Editura Pim, 2001.
7.
Curs de Fiziopatologie Generala , Marcela Dinu, Veronica Colev , Magda Badescu, editia
a III-a, litografia I.M.F. Iasi, 1988.
8.
Pathologic basis of disease ,Cotran R.S., Kumar V., Collins T., eighth edition, Saunders
Elservier, 2010.
9.
Essential Pathology, Rubin E., Farber J.L., third edition. Emanuel Rubin, Lippincott
Williams & Wilkins, 2001.
10. Interpretarea testelor de diagnostic, Jaques Wallach, editia a VIIa, Editura Stiintelor
Medicale, 2007.
11. Denisa Mihele. Biochimie clinica. Editia aII-a. Editura medicala. Bucuresti, 2010.